Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a amenințat cu „represalii majore” țările europene care ar putea vinde active americane, conform Euronews. Declarația a fost făcută de liderul american într-un interviu acordat Fox Business la Forumul Economic Mondial de la Davos. Trump a subliniat că Statele Unite sunt pregătite să riposteze rapid, afirmând că „și noi avem toate cărțile în mână”.
Avertismentul lui Trump vine în contextul unor speculații conform cărora Europa ar putea vinde obligațiuni și acțiuni americane ca reacție la presiunile exercitate de Washington. Aceste speculații au fost alimentate de anunțul fondului de pensii danez AkademikerPension, care intenționează să renunțe la titluri de stat americane în valoare de aproape o sută de milioane de euro. De asemenea, fondul de pensii SISA din Groenlanda nu a luat încă o decizie privind investițiile în acțiuni americane, iar fondul suedez Alecta a vândut cea mai mare parte din cele 11 miliarde de dolari investite în obligațiuni ale Trezoreriei SUA pe parcursul anului 2025.
Analiștii avertizează că o vânzare masivă de active americane de către Europa ar putea destabiliza piețele de capital și ar crește semnificativ datoria publică a Statelor Unite. George Saravelos de la Deutsche Bank a declarat pentru „La Tribune” că Europa deține o parte semnificativă din datoria americană, estimată la aproximativ 8.000 miliarde de dolari, iar alți jurnaliști sugerează că valoarea ar putea ajunge la 12.500 miliarde de dolari.
Christopher Dembik de la Pictet Asset Management a comentat că un astfel de scenariu este „imposibil” deoarece toate părțile implicate ar avea de pierdut. „Nu au niciun interes să vândă toate obligațiunile și acțiunile în același timp”, a concluzionat el.
Recomandate
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz devine miza economică imediată după ce SUA și Iranul au semnat un memorandum de înțelegere pentru încheierea conflictului, iar traficul maritim ar urma să fie reluat treptat, potrivit HotNews . Donald Trump a spus că vineri va avea loc o ceremonie oficială de semnare la Geneva și că strâmtoarea va fi „complet deschisă”. Președintele SUA a declarat, înaintea reuniunii G7, că acordul este „semnat în întregime” și că textul memorandumului ar urma să fie făcut public la scurt timp după semnarea oficială. Trump a precizat că nu știe dacă va participa la ceremonia de vineri, dar că vicepreședintele JD Vance va fi prezent. JD Vance a afirmat că documentul a fost semnat digital duminică și că, „deocamdată”, nu au fost eliberate fonduri pentru Iran. În privința sancțiunilor, Trump a condiționat orice ridicare de „comportamentul” Teheranului. Ce se schimbă pentru transportul maritim și energie Un oficial american, citat de Reuters, a spus că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar contribui la soluționarea crizei energetice globale provocate de război, care a lovit economia globală. Acesta a anticipat o creștere „semnificativă” a traficului, deja începută, dar a avertizat că revenirea la normal nu va fi rapidă. Potrivit aceluiași oficial, strâmtoarea va fi deschisă fără taxe timp de 60 de zile, conform acordului dintre SUA și Iran. Ce nu este încă limpede: termenii și condițiile politice Termenii memorandumului nu sunt cunoscuți în întregime și nu au fost publicați. Un oficial american a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca aceștia să fie făcuți publici în următoarele 24–48 de ore, însă Trump a indicat că publicarea ar putea avea loc după vineri. Deși Trump a spus că navele au început deja să traverseze strâmtoarea, armata americană le-a transmis transportatorilor că nu a ridicat încă blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce sugerează că reluarea fluxurilor ar putea rămâne graduală și dependentă de măsuri operaționale. Armistițiu de 60 de zile și dosarele rămase deschise Conform declarațiilor ambelor părți, acordul ar urma să prelungească armistițiul pe o perioadă de negociere de 60 de zile, în care negociatorii ar urma să decidă asupra unor chestiuni controversate, inclusiv viitorul programului nuclear al Iranului. Vance a spus că acordul ar putea permite, în cele din urmă, accesul Iranului la un fond de reconstrucție de până la 300 de miliarde de dolari, cu condiția renunțării la material nuclear, fond care ar urma să fie finanțat de vecinii arabi din Golf. Riscul major: condiționarea de evoluțiile din Liban Soarta imediată a pactului ar putea depinde de Liban, unde Israelul luptă cu Hezbollah. Iranul a susținut că acordul preliminar impune încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, în timp ce Israelul a transmis că își rezervă dreptul de a acționa împotriva amenințărilor Hezbollah. Surse din domeniul securității au spus că luptele din sudul Libanului s-au atenuat, dar nu au încetat complet. În acest context, un oficial israelian a descris acordul, în discuții private cu Reuters, drept „oribil pentru Israel”, iar ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul va rămâne „pe termen nelimitat” în zonele ocupate din sudul Libanului. [...]
Donald Trump amenință cu taxe vamale de 100% pe vinurile franceze , condiționând renunțarea Parisului la taxa digitală de 3% aplicată marilor companii tehnologice americane, potrivit Digi24 . Miza economică este directă: o astfel de măsură ar lovi un sector puternic orientat spre export și ar adăuga un nou front într-o dispută comercială transatlantică. Trump a spus că i-a transmis avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron și a legat explicit tarifele de eliminarea taxei franceze pe servicii digitale. Într-un interviu acordat New York Post, el a afirmat: „I-am cerut să nu impoziteze companiile americane, iar dacă o vor face, nu am altă opțiune decât să impun o taxă vamală de 100% asupra tuturor șampaniilor și vinurilor provenite din Franța.” Totodată, Trump a indicat că soluția ar fi simplă, în logica sa: „Este suficient să elimine această taxă pe vânzări și nu ar mai avea acest tip de presiune.” Impactul pentru exportatori: un sector „prins” într-o dispută pe care nu o controlează Federația Exportatorilor Francezi de Vinuri și Băuturi Spirtoase (FEVS) a reacționat, prin Reuters, spunând că amenințarea este „o veste proastă” pentru o industrie „puternic dependentă de exporturi”, care ajunge să fie afectată de o confruntare ce nu ține de ea. Nu este prima dată când Trump folosește tarifele pe alcool ca instrument de presiune: Digi24 notează că el a mai amenințat anterior cu o taxă vamală de 200% pentru vin și alte băuturi alcoolice importate din Franța și din Uniunea Europeană, inclusiv în ianuarie (anul acesta) și în martie (anul trecut), pe fondul tensiunilor comerciale. Context comercial: alcoolul, export major al UE către SUA Alcoolul se numără printre principalele exporturi ale Uniunii Europene către SUA, în valoare de aproximativ 9 miliarde de euro în 2024 (aprox. 45 miliarde lei), potrivit datelor Eurostat citate în articol. În plus, unele produse au constrângeri geografice de producție (de exemplu, șampania), ceea ce limitează capacitatea companiilor de a „reloca” rapid lanțul de aprovizionare pentru a evita tarifele. În prezent, vinurile și băuturile spirtoase exportate din UE către SUA sunt supuse unei taxe vamale de 15%, iar Franța ar fi încercat să o reducă la zero după un acord comercial SUA–UE convenit vara trecută în Scoția între Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Ce taxă cere Trump să fie eliminată Franța aplică din 2019 o taxă de 3% asupra veniturilor din servicii digitale obținute în Franța de companii care depășesc praguri de venituri de peste 25 de milioane de euro în Franța și 750 de milioane de euro la nivel mondial, conform informațiilor din articol. Trump urmează să ajungă la Evian-les-Bains, în Franța, pentru reuniunea G7, unde este așteptat să se întâlnească cu Macron. În acest context, amenințarea cu tarife ridicate pe vinuri devine un instrument de negociere cu efect imediat asupra exportatorilor și importatorilor, dar și un semnal de potențială escaladare în relația comercială SUA–UE. [...]
Summitul G7 de la Evian pornește sub presiunea riscului de fragmentare a răspunsului economic la războiul cu Iran , pe fondul volatilității din energie, al dobânzilor în creștere și al unei revizuiri în jos a prognozei de creștere globală, potrivit Antena 3 . Reuniunea are loc la Evian-les-Bains între 15 și 17 iunie, iar gazda Emmanuel Macron încearcă să evite un nou episod în care Donald Trump ar pleca înainte de final. Macron a construit o agendă „cât mai pe placul” președintelui SUA și, potrivit materialului, a amânat inclusiv startul reuniunii pentru a-i permite lui Trump să-și marcheze aniversarea printr-un eveniment UFC la Casa Albă. În paralel, Parisul ar fi pregătit și o cină la Versailles, prezentată ca un stimulent dacă liderul american rămâne pe toată durata summitului. Contextul imediat este războiul cu Iran, care „a dat peste cap economia mondială”, iar liderii G7 trebuie să decidă dacă se concentrează pe următorii pași sau formulează o poziție comună asupra conflictului. Antena 3 notează că Trump ar putea cere, „în cel mai bun caz”, o forță operativă navală franco-britanică pentru a impune restabilirea libertății de navigație, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transporturile de petrol. Semnalele economice: creștere mai slabă, dobânzi mai mari, presiuni pe prețuri În plan macroeconomic, materialul citează un raport al Băncii Mondiale publicat joi, care reduce prognoza de creștere economică globală pentru acest an de la 2,9% la 2,5%, „cel mai scăzut nivel global de la pandemia de Covid”. Tot Banca Mondială estimează că prețurile la mărfuri ar urma să crească cu 22%, față de o scădere de 7% așteptată la începutul anului, pe fondul scumpirilor la îngrășăminte și alimente, cu impact disproporționat asupra celor mai săraci. Pe partea de politică monetară, articolul menționează: așteptarea ca Banca Japoniei să majoreze dobânzile la un maxim al ultimilor 31 de ani, în contextul accelerării prețurilor angro; decizia Băncii Centrale Europene de a majora miercuri dobânzile pentru prima dată din 2023, din temeri că inflația va depăși 3% în acest an; avertismentul guvernatorului Băncii Centrale Franceze, Emmanuel Moulin, privind o inflație „persistentă”. În același timp, Trump este prezentat ca minimizând efectele economice ale conflictului, după ce ar fi spus la Fox News că prețurile petrolului nu au crescut atât de mult pe cât se anticipa și că „îi place inflația”. Ce mai intră pe agenda G7: lanțuri de aprovizionare, inteligență artificială și China Potrivit articolului, Macron vrea comunicate scurte după fiecare sesiune și caută puncte comune pe teme precum lanțurile critice de aprovizionare cu minerale, inteligența artificială și „limitarea daunelor” produse de conflictele geopolitice. La reuniunea de miercuri sunt așteptați și lideri din tehnologie, inclusiv Sam Altman (OpenAI) și Arthur Mensch (Mistral AI), ceea ce îi oferă lui Macron ocazia de a-și promova inițiativele de reglementare, inclusiv ideea interzicerii rețelelor sociale pentru persoanele sub 15 sau 16 ani. Criza climatică, de regulă un subiect central la G7, nu ar fi fost inclusă pe agendă pentru a evita dispute. În schimb, „dezechilibrele economice globale” sunt prezentate ca temă-cheie, cu China indicată drept „vinovat comun” de Europa și SUA, pe fondul avansului chinez în produse cu valoare ridicată, precum vehiculele electrice, și al presiunilor asupra locurilor de muncă din industria prelucrătoare în unele state UE. În acest cadru, miza imediată pentru piețe și companii este dacă G7 reușește să păstreze o linie coerentă pe energie, inflație și lanțuri de aprovizionare, sau dacă divergențele politice — inclusiv riscul ca Trump să plece mai devreme — vor reduce summitul la mesaje fragmentate, cu efect limitat asupra așteptărilor economice. [...]
Revenirea prețurilor la energie după armistițiul SUA–Iran va fi lentă , din cauza timpului necesar refacerii aprovizionării și a daunelor „semnificative” aduse infrastructurii din Golf, avertizează șefa FMI, Kristalina Georgieva , într-o postare pe blogul instituției, citată de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru companii și guverne: chiar dacă riscul geopolitic scade, costurile cu energia pot rămâne ridicate o perioadă, cu efecte în lanț asupra inflației și condițiilor financiare. Acordul convenit duminică între Iran și Statele Unite pune capăt unui conflict de aproape patru luni care a paralizat Strâmtoarea Ormuz , rută-cheie pentru transportul maritim de hidrocarburi. Georgieva spune că „anunțul de duminică privind un armistițiu este binevenit”, dar subliniază că normalizarea pieței nu este imediată, deoarece refacerea fluxurilor de aprovizionare durează. Ce semnal transmite FMI despre riscurile macro În evaluarea șefei FMI, economia globală „pare să reziste” după mai bine de trei luni de război în Orientul Mijlociu, deși șocul a afectat prețurile mărfurilor, inflația și așteptările inflaționiste, precum și condițiile financiare. Totuși, ea notează că aceste efecte nu au ajuns, deocamdată, „în moduri care să semnaleze o încetinire globală”. FMI urmează să publice pe 8 iulie o actualizare a raportului World Economic Outlook (WEO), cu previziuni de creștere și inflație. În aprilie, instituția prezentase trei scenarii pentru 2026–2027, iar scenariul „negativ” includea o încetinire a creșterii globale la 2,5% în 2026 și o inflație generală de 5,4%. De ce contează pentru piețe și guverne Potrivit informațiilor citate, Georgieva declarase luna trecută că scenariul negativ era deja în desfășurare, însă comentariile recente sugerează că FMI ar putea reveni la scenariul de referință, care presupunea un război de scurtă durată în Iran și o creștere globală de 3,1% în 2026. Cu alte cuvinte, armistițiul poate reduce o parte din presiunea asupra perspectivelor, dar nu elimină rapid efectele asupra energiei. Pe partea de sprijin financiar, Georgieva afirmă că FMI este pregătit să ajute țările membre, însă până acum majoritatea guvernelor au cerut mai degrabă îndrumări de politici publice decât finanțare de tip „salvare” în numerar. [...]
Prăbușirea unui B-52 după decolare ridică semne de întrebare despre siguranța operațională a flotei americane de bombardiere strategice, un tip de aeronavă aflat în serviciu de zeci de ani și folosit inclusiv în misiuni recente, potrivit Digi24 . Un bombardier greu B-52 Stratofortress al Forțelor Aeriene ale SUA s-a prăbușit luni, la scurt timp după decolare, pe aerodromul Edwards din California . Baza aeriană Edwards a transmis pe Facebook că incidentul a avut loc la ora 11:20 (ora locală), iar echipele de salvare au intervenit imediat, operațiunea fiind în desfășurare. Deocamdată, nu au fost disponibile informații despre eventuale victime, iar un purtător de cuvânt al bazei a refuzat să ofere detalii suplimentare, notează AFP, citată de Agerpres. Ce se știe despre locul accidentului Imagini filmate dintr-un elicopter au surprins o zonă arsă în apropierea bazei, situată la aproximativ 95 de kilometri nord de Los Angeles, într-o regiune deșertică. Un jurnalist aflat la bordul elicopterului a raportat un „nor masiv” de fum negru care se ridica după accident, iar în zonă au fost mobilizate mai multe vehicule de salvare. De ce contează: un avion vechi, dar încă esențial în misiuni strategice B-52 este în serviciul US Air Force încă din anii 1950 și are o rază lungă de acțiune care poate ajunge la 14.160 de kilometri, fiind capabil să transporte armament nuclear. Statele Unite au folosit acest model în conflictele din Vietnam, din Golf, în Irak și în Afganistan și, mai recent, în Iran. În lipsa unor informații oficiale despre cauzele prăbușirii, rămâne de urmărit dacă incidentul va duce la investigații și eventuale măsuri operaționale privind utilizarea acestui tip de bombardier. [...]
