Știri
Știri din categoria Externe
Imagini satelitare arată amploarea pagubelor din orașul de coastă La Guaira, după două cutremure care au distrus sute de clădiri, potrivit Al Jazeera. Compararea cadrelor „înainte” și „după” indică un impact material semnificativ, cu potențiale consecințe economice și operaționale pentru zonă.
Materialul prezintă imagini satelitare care surprind schimbările produse în țesutul urban al orașului, după „două cutremure” (twin earthquakes). Publicația notează că au fost distruse „sute de clădiri”, fără a oferi în acest format detalii suplimentare despre costuri, victime sau calendarul intervențiilor.
Pentru autorități și mediul de afaceri local, dimensiunea distrugerilor sugerează presiune pe infrastructură și pe capacitatea de reluare a activităților, de la locuire la servicii și logistică. În lipsa altor date în materialul citat, rămâne neclar cât din pagubă este concentrată în zone rezidențiale versus clădiri publice sau comerciale și ce estimări oficiale există privind reconstrucția.
Recomandate
Mobilizarea internațională pentru Venezuela după cele două seisme deschide un coridor de asistență cu miză operațională imediată , de la echipe de căutare-salvare și resurse medicale până la activarea mecanismelor europene de monitorizare, potrivit Agerpres . Cutremurele au provocat cel puțin 32 de morți, iar mai multe state au anunțat public disponibilitatea de a interveni, informațiile fiind prezentate de AFP. Ce ajutor a fost anunțat și cine îl coordonează Statele Unite au transmis că Departamentul de Stat „va mobiliza imediat echipe de salvatori, resurse medicale și asistență umanitară” către Venezuela, potrivit mesajului publicat de secretarul de stat Marco Rubio pe platforma X. Separat, Donald Trump a afirmat că SUA sunt „pregătite, dispuse și capabile” să ajute. În regiune, mai multe guverne au indicat trimiterea de personal specializat și sprijin umanitar: Mexic : președinta Claudia Sheinbaum a spus că a cerut pregătirea ajutorului, menționând că, „pentru moment”, a fost solicitat personal specializat în salvare și asistență medicală. Ecuador : președintele Daniel Noboa a anunțat trimiterea „imediată” a unui ajutor umanitar. Republica Dominicană : președintele Luis Abinader a comunicat că echipe specializate în căutare și salvare și servicii de urgență ale forțelor armate vor pleca spre Venezuela „de la primele ore ale zilei” de joi. El Salvador : președintele Nayib Bukele a indicat un pachet concret – „300 de salvatori și ambulanțieri” și „50 de tone de materiale, medicamente și produse de primă necesitate” pregătite pentru Caracas. Cuba a transmis condoleanțe și a precizat că profesioniștii cubanezi din domeniul sanitar aflați deja în Venezuela sunt „pe deplin mobilizați” și oferă îngrijiri medicale populației afectate. Europa și China: sprijin condiționat de nevoi și mecanisme activate Din Europa, Italia a anunțat că este pregătită să ofere ajutor și că va cere Uniunii Europene activarea mecanismului de protecție civilă, instrument care coordonează și finanțează intervențiile de urgență. Germania, prin Ministerul Apărării, a transmis că armata poate pune la dispoziție „până la șase” aeronave de transport A400M, imediat ce primește o solicitare de sprijin, pentru transport de personal și materiale. La nivelul Uniunii Europene , comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a anunțat că UE este „gata să ofere ajutor” și că a fost activat Copernicus , sistemul european de monitorizare prin satelit, pentru a sprijini operațiunile de salvare. China a comunicat că este dispusă să ofere „tot ajutorul posibil”, „în funcție de nevoile părții venezuelene”, precizând că nu are informații despre victime din comunitatea chineză. Ce urmează: ajutorul depinde de solicitările Venezuelei O parte din sprijinul anunțat – inclusiv capacitatea de transport aerian a Germaniei și oferta Chinei – este condiționată explicit de cereri sau nevoi comunicate de partea venezueleană . În paralel, activarea Copernicus indică o etapă de sprijin operațional pentru evaluarea și coordonarea intervențiilor, în timp ce statele din regiune își pregătesc sau își trimit deja echipele și resursele. [...]
Două cutremure de 7,2 și 7,5 au lovit Venezuela la mai puțin de un minut distanță , iar autoritățile au declarat stare de urgență pe fondul unor estimări care indică mii de morți și riscul unui bilanț mult mai ridicat. Primul seism, cu magnitudinea 7,2, s-a produs miercuri la ora 18:05, în apropierea orașului de coastă Morón, la Marea Caraibilor, la circa 168 km vest de Caracas, conform Serviciului de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS). La mai puțin de un minut a urmat un cutremur și mai puternic, de 7,5, produs la 16 km distanță, potrivit Financial Times (FT). Ce se știe despre impact și reacția autorităților Președintele Rodríguez a declarat miercuri seară stare de urgență, după două dintre cele mai puternice seisme înregistrate în această țară sud-americană. Estimările menționate în articol indică un bilanț de peste 10.000 de morți, iar unele evaluări îl plasează la peste 100.000 de morți. USGS a avertizat că sunt așteptate consecințe severe. „Sunt probabile numeroase victime și pagube importante, iar dezastrul este probabil extins”. Rodríguez a mai spus că echipe de salvare din alte țări ar urma să ajungă „în următoarele ore” și a mulțumit administrației Trump pentru sprijin. Într-o postare pe Truth Social, președintele american Donald Trump a afirmat că seismele au fost „masive ca amploare” și au provocat „un număr devastator de morți”, adăugând că SUA sunt „pregătite, dispuse și capabile să ajute”. Infrastructură afectată și situația din Caracas Rețelele de electricitate și telecomunicații erau căzute în mare parte din Caracas, iar pe rețelele sociale circulau videoclipuri care par să arate clădiri prăbușindu-se. Principalul aeroport internațional al țării, aflat la 27 km de capitală, a fost „grav afectat” și va rămâne închis până la noi ordine, potrivit declarațiilor președintelui Rodríguez. Ministrul de interne, Diosdado Cabello, a spus la televiziunea de stat că „unii oameni ar putea fi disperați” și că operațiunile de ajutor și salvare sunt în desfășurare. În Caracas, miercuri noapte, locuitorii și echipele de intervenție au încercat să scoată oameni de sub dărâmături, iar în unele cartiere familiile au rămas pe străzi de teama replicilor. În articol sunt menționate și câteva repere punctuale din teren: în districtul Chacao au existat victime, fără un număr comunicat, și cel puțin 18 răniți, potrivit primarului Gustavo Duque; hotelul JW Marriott, unde era găzduit un corp de diplomați americani, a fost evacuat după căderea unor bucăți de moloz, iar Departamentul de Stat a transmis că personalul a fost localizat; aeroportul din apropierea capitalei rămâne închis „până la noi ordine”, pe fondul pagubelor raportate. Miza economică: discuții cu FMI și presiune pe finanțare Dincolo de urgența umanitară, cutremurele lovesc o țară aflată în negocieri cu FMI pentru restructurarea datoriei publice, care a crescut puternic sub Nicolás Maduro și predecesorul său, Hugo Chávez. Venezuela ar urma să dezvăluie o datorie de 240 de miliarde de dolari, ceea ce ar transforma-o în cea mai mare restructurare suverană din istorie, a relatat FT. Într-un discurs televizat anterior, Rodríguez a declarat că guvernul a fost contactat de „instituții financiare multilaterale” care s-au oferit să acorde sprijin. În perioada următoare, amploarea pagubelor și durata întreruperilor de infrastructură vor influența atât costurile de reconstrucție, cât și discuțiile privind finanțarea externă. [...]
Un atac asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz riscă să reaprindă tensiunile pe o rută-cheie pentru petrol , la doar o săptămână după redeschiderea pasajului și în plin armistițiu SUA–Iran, potrivit Meduza . Incidentul a avut loc pe 25 iunie: o navă care tranzita strâmtoarea a fost lovită, iar un oficial american citat de CNN a spus că atacul a fost comis cu o dronă iraniană. Organizația United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO), care monitorizează traficul maritim în regiune, a raportat că un „proiectil necunoscut” a lovit bordul tribord, avariind puntea de comandă. Nu au fost raportate victime. Iranul nu și-a asumat responsabilitatea. Atacul a venit la câteva ore după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a declarat că va permite trecerea în siguranță doar navelor care folosesc rute aprobate de Iran. De ce contează: armistițiul și redeschiderea strâmtorii sunt puse sub presiune Publicația notează că este prima atacare cunoscută a unei nave în Strâmtoarea Ormuz după semnarea, pe 18 iunie, a unui acord SUA–Iran care prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile pentru 60 de zile și începerea negocierilor pentru o încetare completă a războiului. Pe fondul atacului, Organizația Maritimă Internațională (agenție ONU) a suspendat evacuarea a sute de nave și a peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic de la începutul războiului. Context de piață: petrolul coborâse la minimul din timpul războiului Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă de la începutul războiului dintre SUA și Iran, la final de februarie, ceea ce a împins prețul petrolului până la 120 de dolari pe baril (aprox. 552 lei). Pasajul a fost redeschis săptămâna trecută, după acordul de încetare a focului pe 60 de zile, iar pe 24 iunie prețul petrolului a coborât la 73 de dolari pe baril (aprox. 336 lei), minimul de la începutul războiului. Datele MarineTraffic citate de Meduza arată că pe 24 iunie intensitatea traficului prin strâmtoare a atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului: 70 de nave au tranzitat într-o singură zi, majoritatea pe ruta de lângă coastele Omanului. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
Comisia Europeană pregătește „ integrarea graduală ” a candidaților în UE printr-un mecanism care le-ar oferi avantaje economice înainte de aderarea deplină, în încercarea de a accelera extinderea fără a relaxa criteriile de intrare, potrivit Mediafax . Bruxellesul lucrează la un plan în care beneficiile ar urma să fie acordate pe măsură ce țările candidate implementează reformele cerute de UE, chiar dacă procesul de aderare rămâne unul de durată, întins pe ani. Miza este păstrarea angajamentului politic și a ritmului reformelor, în condițiile în care multe capitale europene sunt reticente față de admiterea unor state considerate insuficient pregătite. Ce ar primi statele candidate înainte de aderare Între măsurile analizate se află: acces la unele programe de finanțare ale UE; acorduri comerciale preferențiale; acces parțial la piața unică europeană. Potrivit Politico, pachetul de beneficii ar urma să fie adaptat fiecărei țări, în funcție de progresul în alinierea la legislația europeană și de reformele implementate. Fără drepturi politice înainte de intrarea în UE Spre deosebire de propuneri mai vechi, respinse de statele membre, noul plan ar oferi doar avantaje economice, fără drepturi politice înainte de aderarea propriu-zisă. Asta înseamnă că țările candidate nu ar participa la procesul decizional al UE și nu ar avea reprezentare sau drept de vot în instituțiile europene. Cum ar urma să fie aprobat și aplicat mecanismul Inițiativa ar avea mai multe șanse de a strânge sprijin politic în UE, potrivit oficialilor europeni citați de publicație. Franța și Germania au susținut anterior ideea unei forme de „aderare parțială” pentru statele care au de parcurs un drum lung până la intrarea în Uniune. Comisia Europeană intenționează să obțină acordul statelor membre pentru dezvoltarea cadrului legislativ la unul dintre Consiliile Europene programate în octombrie sau decembrie. Accesul la beneficii nu ar fi automat, ci decis de la caz la caz, în funcție de alinierea la normele europene și de reformele realizate. Ucraina și Republica Moldova, printre principalii vizați Noua abordare urmărește să mențină implicate țări precum Ucraina și Republica Moldova, ale căror negocieri de aderare sunt așteptate să dureze mai mulți ani. În cazul Republicii Moldova, Comisia Europeană a anunțat după o reuniune cu oficialii moldoveni că va continua atât procesul de aderare, cât și aprofundarea integrării graduale. Chișinăul a primit deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) , la sistemul european de roaming și la programe culturale europene. În prezent, UE are nouă state candidate: Muntenegru este considerat cel mai avansat în negocieri, Ucraina și Republica Moldova au deschis oficial discuțiile de aderare, iar procesele Serbiei, Turciei și Georgiei stagnează. Separat, Comisia pregătește și mecanisme prin care statele care devin membre ar putea fi sancționate dacă, după aderare, încalcă principiile statului de drept sau standardele democratice. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei se intensifică și cresc riscul de perturbări operaționale , după ce cel puțin 28 de aparate care se îndreptau spre capitala Rusiei ar fi fost doborâte într-un interval de aproximativ o oră, în noaptea de joi spre vineri, potrivit G4Media . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că „specialiștii serviciilor de urgență intervin în locurile în care au căzut resturile”. Informația este atribuită de publicație primarului, citat de AFP, și transmisă de Agerpres. De ce contează: presiune pe infrastructură și pe capacitatea de răspuns În contextul ultimelor luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică . Miza, potrivit informațiilor din articol, este reducerea veniturilor Kremlinului folosite pentru finanțarea efortului de război. Context: rafinărie incendiată în sud-estul Moscovei Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat „un incendiu impresionant” la o rafinărie din sud-estul Moscovei, notează aceeași sursă, ca exemplu al țintirii infrastructurii energetice. [...]
