Emmanuel Macron îl avertizează pe Aleksandr Lukașenko să nu implice Belarusul în războiul Rusiei din Ucraina - temeri că Minsk ar putea facilita deschiderea unui nou front în nord

Posibila implicare a Belarusului în război ar ridica riscul de sancțiuni și costuri economice suplimentare în regiune , pe fondul semnalelor că Minsk ar putea sprijini mai direct Rusia în Ucraina, potrivit Digi24 . Liderii occidentali urmăresc dacă Belarusul va rămâne la nivelul sprijinului logistic oferit până acum sau va face un pas care ar declanșa reacții politice și economice mai dure. Belarus și Rusia au organizat recent exerciții nucleare comune, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Belarus ar putea deveni o rampă de lansare pentru deschiderea unui nou front în nordul Ucrainei. În 2022, o parte dintre trupele ruse au intrat în Ucraina de pe teritoriul belarus, în primele zile ale invaziei. Mesajul lui Macron către Lukașenko: riscul de a fi „târât” în război Un indicator al presiunii diplomatice este convorbirea telefonică dintre Emmanuel Macron și Aleksandr Lukașenko, prima de la începutul invaziei, în care președintele francez a transmis, printr-un consilier prezidențial citat de Digi24, că a atras atenția asupra riscurilor pentru Belarus dacă se implică în războiul Rusiei. Serviciul de presă al președinției belaruse a comunicat, succint, că discuția a avut loc „la inițiativa părții franceze” și a vizat „probleme regionale”, precum și relațiile Belarusului cu Uniunea Europeană și Franța. De ce contează economic: dependența de Kremlin și istoricul sancțiunilor Miza pentru Minsk nu este doar militară. Lukașenko conduce o țară de aproximativ 9,5 milioane de locuitori și se bazează pe Kremlin pentru energie ieftină, împrumuturi și alte forme de sprijin, ceea ce îi reduce spațiul de manevră în raport cu Moscova. În același timp, statele occidentale au impus în repetate rânduri sancțiuni Belarusului, inclusiv pentru reprimarea drepturilor omului și pentru faptul că a permis Rusiei să-și folosească teritoriul în invazia Ucrainei. Potrivit materialului, Lukașenko a încercat mai recent să îmbunătățească relațiile cu Occidentul, iar după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar fi eliberat sute de prizonieri politici în cadrul unor acorduri care au dus la ridicarea unor sancțiuni americane. Contextul militar: atacuri asupra Kievului și presiune pentru apărare antiaeriană În paralel, Rusia a avertizat asupra unor noi „lovituri sistemice” asupra Kievului și a îndemnat cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic, să părăsească orașul. Pe teren, armata rusă este descrisă ca fiind într-o luptă „grea și costisitoare” pe linia frontului de 1.250 de kilometri. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a acuzat Rusia că, în lipsa progreselor pe câmpul de luptă, recurge la atacuri deliberate asupra centrelor urbane. În plus, Digi24 notează că Ucraina are dificultăți mai mari în a opri rachetele rusești, în condițiile în care rachetele de apărare aeriană fabricate în SUA sunt insuficiente, pe fondul războiului cu Iranul, iar eforturile SUA de a opri luptele sunt în impas. Atacul de duminică asupra Kievului a inclus racheta balistică hipersonică Oreșnik , iar autoritățile ucrainene au raportat două decese și cel puțin 91 de răniți. Luni, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a dus ambasadori din peste 70 de țări la locurile lovite și a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei și mai mult sprijin pentru apărarea antiaeriană. În acest context, orice semn că Belarus ar putea facilita o escaladare – inclusiv prin deschiderea unui nou front – ar crește probabilitatea unor măsuri restrictive suplimentare și ar complica perspectiva unei normalizări a relațiilor Minskului cu UE și SUA. [...]