Știri
Știri din categoria Externe
Peste 60% dintre ruși spun în sondaje interne că sunt obosiți de război, iar această stare de spirit începe să se traducă într-o presiune politică tot mai vizibilă pentru „o soluție”, inclusiv acceptarea unui deznodământ „fără victorie”, potrivit Meduza, care citează o analiză Faridaily bazată pe surse din partidul Rusia Unită și pe un sociolog familiarizat cu rezultatele cercetărilor.
Datele invocate provin din studii sociologice „închise”, realizate înaintea alegerilor primare ale partidului Rusia Unită. Un sociolog citat de Faridaily afirmă că „numărul oamenilor gata să accepte un rezultat fără victorie crește”.
În focus-grupuri, alegătorii ar vorbi deschis despre nevoia unei decizii care să ducă la oprirea războiului „într-un fel sau altul”, potrivit unui interlocutor din conducerea Rusiei Unite, citat de Faridaily:
„Avem nevoie de o soluție [a conflictului]. Așteptăm o soluție — ca războiul să se termine într-un fel sau altul. Dacă puteți lovi mai puternic — loviți. Dacă puteți face altceva — faceți.”
Mesajul, așa cum reiese din relatare, nu este unul de renunțare, ci mai degrabă o cerere de eficiență și de finalizare a conflictului, indiferent de forma concretă.
Faridaily descrie o stare de „oboseală” similară și în rândul elitelor, citând un oficial guvernamental:
„Toți sunt obosiți de război. Nu se întâmplă nimic […] Nu se mișcă nici înainte, nici înapoi.”
Același oficial susține însă că nu ar exista „stări de spirit înfrângioniste”, ci mai degrabă o așteptare ca președintele Vladimir Putin să „rezolve” situația. Un alt interlocutor apropiat de guvern spune că „nimeni nu înțelege cu adevărat în ce constă planul militar”, iar viitorul rămâne neclar.
Materialul notează că luptele de pe frontul ruso-ucrainean sunt de mult timp într-un impas, în timp ce Ucraina își intensifică loviturile asupra țintelor rusești aflate departe de linia frontului. În același timp, nu au loc negocieri pentru reglementarea conflictului, potrivit sursei citate.
Meduza amintește și reperele de durată ale războiului: în ianuarie 2026, conflictul a depășit ca durată „Marele Război pentru Apărarea Patriei” (denumirea folosită în Rusia pentru o parte a celui de-al Doilea Război Mondial), iar în iunie a depășit durata Primului Război Mondial.
Recomandate
Declarația lui Zelenski repoziționează Ucraina ca „activ militar” pentru NATO : președintele ucrainean susține că forțele armate ale țării sale sunt, practic, „a doua cea mai puternică armată a NATO”, într-un mesaj care mută accentul de la statutul formal de non-membru la utilitatea strategică pentru Alianță, potrivit Agerpres . Zelenski a afirmat, într-o întâlnire cu presa, că Ucraina și-a demonstrat capacitatea de a rezista agresiunii ruse și că este „un partener important” pentru țările NATO, adăugând că „NATO are nevoie de noi”, conform site-ului Hromadske. El a mai spus că această realitate ar fi deja recunoscută de toți șefii de stat din NATO. În argumentația sa, liderul de la Kiev a invocat faptul că armata ucraineană s-a dovedit capabilă să se opună forțelor armate ruse, considerate pe scară largă a doua cea mai puternică armată din lume, în contextul apărării împotriva invaziei Moscovei. Contextul: Ucraina rămâne în afara NATO, iar discuția despre aderare e „pe pauză” Ucraina nu este membră a Alianței Nord-Atlantice , iar cea mai puternică armată din NATO este cea a Statelor Unite, notează Agerpres. Unul dintre obiectivele declarate ale Moscovei în război este împiedicarea aderării Kievului la NATO, aderare prevăzută în Constituția Ucrainei. De când SUA încearcă să medieze conflictul, discuțiile despre posibila aderare a Ucrainei la NATO au fost puse pe pauză, potrivit aceleiași surse. Ce spune Zelenski despre Putin și condițiile discutate în 2025 Zelenski a mai apreciat că președintele rus Vladimir Putin va rămâne la Kremlin până la moarte și că scopul său este refacerea Uniunii Sovietice, destrămată în 1991. „Însă această restabilire este imposibilă fără Ucraina și de aceea situația actuală este atât de dificilă pentru noi, dragi ucraineni.” Agerpres mai relatează că, la sfârșitul anului 2025, Statele Unite au discutat un plan de încheiere a războiului care includea, între condiții, solicitarea Rusiei ca Ucraina să renunțe la aspirația de aderare la NATO. Zelenski a spus atunci că Kievul nu este de acord cu această condiție și că decizia privind aderarea ar trebui luată doar de țările NATO, nu de Rusia. În același context, președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina „nu a avut niciodată vreo șansă” să adere la NATO, potrivit site-ului ucrainean nikvesti.com. [...]
Israelul și Hezbollah au intrat într-un armistițiu de la ora 16:00 , într-o mișcare care poate reduce temporar riscul unei escaladări regionale, potrivit Biziday , care citează Reuters. Deocamdată nu sunt cunoscute durata și condițiile acordului. Un oficial american „familiarizat cu detaliile” a declarat pentru Reuters că cele două părți au convenit asupra armistițiului, iar termenii ar fi fost elaborați de negociatori americani și qatarezi, „cu ajutorul Iranului”. Oficialul a precizat că, după schimburile de focuri din cursul zilei, Israelul și Hezbollah „se află acum într-un armistițiu”. Potrivit Reuters, armistițiul a intrat în vigoare la ora locală 16:00, aceeași cu ora României, însă nu au fost comunicate alte detalii, inclusiv pentru cât timp este valabil. Contextul imediat: victime în Liban și pierderi în armata israeliană Anunțul vine după o noapte de atacuri aeriene israeliene în sudul Libanului, în urma cărora „cel puțin 18 persoane” au fost ucise, conform Ministerului Sănătății din Liban. Separat, armata israeliană a transmis că patru dintre soldații săi au fost uciși. De ce contează: legătura cu acordul SUA–Iran și riscul de extindere a conflictului Reuters notează că armistițiul a fost convenit după una dintre cele mai sângeroase escaladări ale conflictului, în contextul în care SUA și Iranul au ajuns duminică la un acord privind un memorandum de înțelegere. Acordul, semnat miercuri de președintele Trump și de președintele Iranului, ar include și „încetarea ostilităților pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. În lipsa detaliilor despre durata și mecanismele de implementare, rămâne neclar dacă armistițiul este unul limitat sau poate fi transformat într-o încetare mai stabilă a ostilităților. [...]
Volodimir Zelenski a amenințat cu o intervenție asupra infrastructurii din Belarus folosite, potrivit Kievului, la ghidarea dronelor rusești , cerându-i lui Aleksandr Lukașenko să îndepărteze de la granița cu Ucraina „retranslatoarele” (relee) instalate pe turnuri pentru „corectarea focului”, relatează Meduza . Zelenski s-a declarat sceptic față de afirmațiile lui Lukașenko că nu vrea să fie atras în războiul ruso-ucrainean și a susținut că Rusia va continua să împingă Belarus spre implicare, însă liderul de la Minsk „înțelege că Ucraina va răspunde”. Cererea Kievului: dezactivarea „într-o săptămână” Președintele ucrainean a spus că pe teritoriul Belarusului, de-a lungul graniței cu Ucraina, se află „tehnică” ce ar ajuta la corectarea atacurilor asupra populației ucrainene, indicând explicit existența unor retranslatoare pe turnuri. Zelenski a afirmat că Lukașenko ar avea nevoie de cel mult o săptămână pentru a le îndepărta și a formulat o amenințare directă în cazul în care acest lucru nu se întâmplă: „Dacă el nu face asta, o vom face noi.” Context: Minsk spune că nu vrea să fie atras în război În iunie, Lukașenko a declarat într-un interviu pentru Al Arabiya că atragerea Belarusului în război este „inadmisibilă” și că atât el, cât și Vladimir Putin consideră că ar produce mai mult rău decât bine. Tot atunci, el a recunoscut că Belarus este „foarte vulnerabil” la lovituri ucrainene și a susținut că Kievul „absolut nu are de ce” să se teamă din partea Minskului, potrivit aceleiași relatări. Meduza amintește că Zelenski spune din aprilie că activitatea militară în Belarus a crescut și că Rusia ar putea încerca să implice această țară în război, în timp ce Lukașenko insistă că nu își dorește conflictul, deși în urmă cu câțiva ani afirma că ar fi gata să intre în război dacă Ucraina ar ataca Belarus. [...]
România împinge Marea Neagră în agenda de investiții a UE , legând securitatea maritimă de rutele de transport și de conectivitatea energetică și digitală, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul de Externe, Oana Țoiu , la Conferința de securitate de la Kiel, deschisă împreună cu omologul german Johann Wadephul. Țoiu a susținut că investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au „miză strategică” pentru Uniunea Europeană, regiune și parteneriatul transatlantic, într-un moment în care zona este prezentată drept „poarta maritimă strategică” pentru conectarea unor rute majore de transport și a infrastructurii de energie și date. „Investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au o miză strategică pentru UE, pentru regiune și pentru parteneriatul transatlantic.” De ce contează economic: rute și infrastructură cu rol în ascensiune În intervenția sa, ministrul român a enumerat coridoare și proiecte de conectivitate pe care le-a descris ca având un rol economic și geopolitic în creștere, între care: Coridorul de Mijloc (Ruta Trans-Caspică); rețeaua TRACECA; Dunărea – Marea Neagră; cablurile submarine de energie și date; Coridorul Vertical. Conferința a avut ca temă o abordare „coerentă, integrată” a securității europene pe un arc geografic extins, de la Marea Neagră și Marea Baltică până la regiunea arctică și Nordul Îndepărtat. Hub-ul UE de Securitate Maritimă: Constanța și Varna, proiect-fanion în lucru Oana Țoiu a prezentat stadiul conceptului Hub-ului UE de Securitate Maritimă la Marea Neagră, descris drept primul „proiect-fanion” care prinde contur în cadrul Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră. Structura ar urma să fie găzduită de Constanța și Varna și este rezultatul cooperării interinstituționale din România și al coordonării cu Bulgaria. Obiectivele menționate includ: îmbunătățirea „cunoașterii situaționale” (monitorizare și înțelegere a situației din teren); eficientizarea schimbului de informații și a analizei; consolidarea rezilienței la amenințări hibride; protecția infrastructurii maritime; coordonare mai facilă cu statele din regiune și cu instituțiile relevante UE și NATO. Discuții România–Germania: investiții, comerț și apărare În marja conferinței, cei doi miniștri au avut o întâlnire bilaterală axată, între altele, pe susținerea investițiilor și a schimburilor comerciale. În acest context, Germania este indicată ca principala piață de export a României, cu 20% din total, și „în topul investitorilor”. Pe agendă au mai fost: contribuția Germaniei la apărarea aeriană pe teritoriul României în structurile NATO, perspectivele bugetului UE și creșterea competitivității, precum și președinția României a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). Miniștrii au revizuit și rezultatele Planului de acțiune România–Germania, semnat în iulie 2025, inclusiv cooperarea pe piața muncii și protecție socială (cu acțiuni planificate până în 2027), parteneriatul privind clima și tranziția energetică (semnat în martie 2026) și reluarea comisiei mixte guvernamentale România–Bavaria pentru susținerea investițiilor cheie. [...]
Veneția vrea să ridice taxa de acces până la 50 de euro (aprox. 250 lei) în zilele de vârf , într-o încercare de a controla fluxul de excursioniști și de a finanța costurile de întreținere ale orașului, potrivit Mediafax . Măsura este promovată de noul primar al Veneției, Simone Venturini , care spune că administrația locală analizează o propunere de majorare a taxei „în anumite perioade”, aplicabilă în special în zilele cu cel mai mare număr de vizitatori. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Guardian. Cum ar urma să funcționeze majorarea Planul aflat în lucru pornește de la ideea unei taxe variabile, stabilite în funcție de aglomerație și de numărul de rezervări. Primarul a indicat că proiectul urmează să fie prezentat Guvernului Italiei, iar administrația cere permisiunea de a ajusta nivelul taxei în funcție de presiunea turistică. „Lucrăm la o propunere care să facă această măsură mai eficientă în zilele cu trafic intens”, a afirmat primarul. Context: taxa există deja, dar impactul asupra vizitatorilor a fost limitat Veneția a introdus în 2024 o taxă de acces pentru turiștii care vin doar pentru o zi, devenind, potrivit sursei, primul mare oraș turistic din lume cu un astfel de sistem. Inițial, taxa a fost de 5 euro (aprox. 25 lei) și s-a aplicat în 29 de zile considerate aglomerate. Ulterior, sistemul a fost extins: în 2025, la 54 de zile, iar cei care rezervau târziu plăteau dublu; în 2026, taxa se aplică în 60 de zile. Deși efectul asupra numărului de vizitatori a fost „limitat”, autoritățile au raportat în primul an încasări de aproximativ 2,4 milioane de euro (aprox. 12 milioane lei), peste estimările inițiale. Cine plătește și cine este scutit Taxa se achită online, iar turiștii primesc un cod QR care poate fi verificat la intrările principale în oraș. Sunt scutiți: vizitatorii care se cazează cel puțin o noapte în Veneția; copiii sub 14 ani; turiștii din regiunea Veneto. Chiar și cei care au rezervat cazare trebuie, totuși, să își înregistreze prezența pe platforma dedicată. De ce contează: finanțare pentru un oraș cu costuri mari de întreținere Primarul a spus că banii din taxă sunt direcționați către servicii publice și conservarea orașului, iar costurile anuale de întreținere ale Veneției depășesc 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei). În acest context, administrația încearcă să găsească un echilibru între nevoile locuitorilor și presiunea generată de milioanele de turiști care vizitează anual orașul. [...]
Norvegia își extinde prezența diplomatică în Arctica printr-un consulat general la Nuuk , o mișcare menită să întărească contactele politice și cooperarea regională într-un context de securitate tot mai tensionat, potrivit Reuters . Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat vineri, la o conferință de presă, că noul consulat general din capitala Groenlandei va fi condus de un diplomat norvegian. Decizia se înscrie în strategia Oslo pentru „Înaltul Nord”, pe care Støre l-a numit „cea mai importantă prioritate strategică” a Norvegiei, pe fondul creșterii importanței Arcticii în politica internațională și în securitate. „Înaltul Nord rămâne cea mai importantă prioritate strategică a Norvegiei, iar Arctica devine din ce în ce mai importantă pentru politica internațională și securitate”, a spus Støre. De ce contează: Arctica devine un dosar de securitate, nu doar de politică externă Reuters notează că demersurile președintelui american Donald Trump de a „achiziționa sau controla” Groenlanda — teritoriu semiautonom în cadrul Regatului Danemarcei — au tensionat relațiile dintre Washington și aliații europeni din NATO. În acest cadru, consolidarea prezenței diplomatice în Groenlanda capătă o dimensiune operațională și de securitate, nu doar una simbolică. Efectul imediat: mai multă coordonare politică în regiune Støre a spus că un consulat general la Nuuk „va întări atât contactul politic, cât și cooperarea privind interesele comune” în regiune. În termeni practici, o astfel de reprezentanță poate accelera dialogul și coordonarea pe teme arctice, într-un moment în care mai multe state își cresc vizibilitatea diplomatică în Groenlanda. Context: și alte state își cresc prezența în Groenlanda În același material se arată că: Franța a deschis mai devreme în acest an un consulat în Groenlanda; Statele Unite au mutat luna trecută consulatul existent într-un sediu mai mare. Reuters nu precizează un calendar exact pentru deschiderea consulatului norvegian, dincolo de intenția anunțată vineri de premier. [...]
