Știri
Știri din categoria Externe
Demisia premierului Alexandru Munteanu deschide o perioadă de tranziție la Chișinău, cu reformele fiscală și a salarizării sub presiune politică, în condițiile în care președinta Maia Sandu a anunțat că va începe consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, potrivit news.ro.
Alexandru Munteanu și-a anunțat vineri demisia într-o postare pe rețelele sociale, susținând că a luat decizia când a înțeles că nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. El a precizat că va continua să își „servească țara” indiferent de poziția pe care o va avea, în sectorul public sau privat.
În paralel, Maia Sandu a respins speculațiile potrivit cărora premierul ar fi vrut „să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat”, afirmând că acesta „a avut mână liberă să conducă Guvernul” și „a ales să plece”. Șefa statului a spus că nu crede că au existat contradicții de valori între Munteanu și guvernare, dar a indicat așteptări neîndeplinite privind implicarea și comunicarea în jurul unor decizii dificile.
Președinta Republicii Moldova a anunțat că va începe luni consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Până la învestirea succesorului, interimatul la conducerea Guvernului va fi asigurat de Alexandru Munteanu.
Maia Sandu a legat discuțiile recente cu premierul de reforme care au generat dezbatere publică, menționând explicit reforma fiscală și reforma salarizării, despre care a spus că „puteau fi elaborate, consultate și explicate mai bine” pentru a obține sprijinul cetățenilor.
Demisia vine după numai opt luni de mandat și la scurt timp după scandalul de la întreprinderea de stat MoldATSA, care a declanșat un val de demisii în instituțiile statului.
În acest context, Maia Sandu anunțase anterior o „curățenie generală” și un set de măsuri, între care:
Potrivit NewsMaker, Munteanu și-a anunțat demisia la scurt timp după o întrevedere cu Maia Sandu.
Munteanu, fost om de afaceri, a fost învestit premier la 1 noiembrie 2025, după ce PAS a câștigat alegerile parlamentare, și l-a înlocuit pe Dorin Recean. În articol se mai menționează că Munteanu deține trei cetățenii (Republica Moldova, România și SUA) și că a locuit peste 20 de ani în Ucraina, de unde și-a condus afacerile.
Recomandate
Resturi din cinci arme aeriene rusești au explodat pe teritoriul Republicii Moldova , după ce au încălcat spațiul aerian al țării, un nou incident care ridică presiunea de securitate și riscul operațional la granița estică a UE, potrivit Politico . Președinta Maia Sandu a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei și a spus că războiul „ajunge periculos” în Moldova. Într-un mesaj publicat pe X, Sandu a afirmat că „arme aeriene rusești, inclusiv rachete Banderol și drone, ne-au încălcat spațiul aerian și au explodat pe solul nostru”. Autoritățile moldovene au precizat că, între 7:45 și 8:00 dimineața, trei rachete și două drone au survolat țara, iar fragmentele au fost găsite ulterior în raioanele estice Hîncești, Anenii Noi și Căușeni. Poliția a fost trimisă pentru securizarea resturilor; incidentul a provocat un incendiu, dar nu au fost raportate victime. De ce contează: risc de securitate cu efecte directe asupra funcționării statului Episodul se înscrie într-o serie de încălcări ale spațiului aerian și pagube colaterale pe fondul războiului la scară largă dus de Rusia în Ucraina și al tensiunilor dintre guvernarea pro-UE de la Chișinău și Moscova. Politico notează că numai miercurea trecută Moldova s-a confruntat cu trei încălcări separate ale spațiului aerian, în timp ce Rusia a atacat Kievul cu drone și rachete. Context regional: incidente similare și în alte state europene În aceeași dimineață, Lituania a închis temporar aeroportul din Vilnius pentru aproximativ o oră și a ridicat avioane NATO, după ce un „obiect periculos” a fost observat pe cer, posibil venind dinspre Belarus, mai scrie publicația. În paralel, autorități regionale ucrainene au raportat că atacurile rusești din ultima zi au ucis cel puțin opt civili și au rănit alți 83. Ce urmează Politico nu indică măsuri imediate anunțate de Chișinău după acest incident, dincolo de intervenția poliției pentru securizarea resturilor. Rămâne însă relevant riscul de repetare, în condițiile în care Moldova a mai raportat în mod repetat încălcări ale spațiului aerian pe durata războiului din Ucraina. [...]
Escaladarea incidentelor aeriene la granița UE crește riscul operațional pentru Republica Moldova , după ce cinci aparate – trei rachete și două drone – au explodat la sol, iar autoritățile de la Chișinău l-au convocat de urgență pe ambasadorul Federației Ruse, potrivit Economica . Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a avertizat asupra „consecințelor grave” ale evenimentelor de sâmbătă, arătând că atacurile „au pus în pericol viaţa şi securitatea cetăţenilor moldoveni şi au provocat incendii şi pagube materiale”. În acest context, autoritățile au cerut Federaţiei Ruse să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova și să prevină repetarea unor incidente similare. Ce s-a întâmplat: rachete și drone identificate, fragmente găsite lângă sate Cronologia prezentată de autorități indică o activitate militară intensă deasupra Republicii Moldova. În dimineața zilei de sâmbătă, Serviciul Operații Aeriene al armatei a stabilit inițial că spațiul aerian a fost survolat de cinci aparate de zbor fără pilot. Ulterior, Ministerul Apărării a precizat că, dintre cele cinci aparate care au explodat la sol, trei erau rachete și două drone . Fragmente ale aparatelor au fost depistate în apropierea mai multor sate. În aceeași zi, armata a mai anunțat că sistemele de supraveghere au identificat și un al șaselea zbor neautorizat . Reacția diplomatică: convocare repetată a ambasadorului Rusiei Incidentul are loc la doar două zile după o convocare anterioară la MAE, pe fondul unor încălcări similare. La 1 octombrie, MAE l-a convocat pe ambasadorul Oleg Ozerov pentru a-i înmâna o notă de protest, după ce trei încălcări ale spațiului aerian fuseseră înregistrate pe 30 septembrie. În nota oficială transmisă sâmbătă, MAE condamnă ferm „încălcarea gravă a suveranităţii Republicii Moldova” și solicită oficial Federației Ruse să oprească imediat acțiunile agresive. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
PPE își pregătește din timp repoziționarea pentru europarlamentarele din 2029 , mizând pe o platformă care să recupereze voturi de la extrema dreaptă, o direcție care riscă să schimbe echilibrele de negociere și vot din Parlamentul European, potrivit Antena 3 . Cea mai mare familie politică din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) , a lansat un grup de lucru numit „Win2029” („Victorie2029”), inițiat de președintele PPE, Manfred Weber . Miza este construirea unei platforme politice suficient de „atrăgătoare” pentru a contracara ascensiunea partidelor de extremă dreapta la alegerile europarlamentare programate în 2029, notează Politico, citată de Antena 3. O strategie care tensionează linia de demarcație față de extrema dreaptă În interiorul PPE există divergențe legate de cât de departe poate merge colaborarea cu grupuri europarlamentare de extremă dreapta, în special pe teme precum migrația, politicile sociale și clima. În același timp, documentul lansat de Weber indică o urgență resimțită de liderii PPE pe fondul creșterii influenței extremei drepte în Europa. Europarlamentarul finlandez Sirpa Pietikäinen (PPE) descrie dilema ca fiind una de identitate politică: dacă PPE rămâne o formațiune de centru-dreapta sau se transformă într-un „alt partid de dreapta”. „Cordonul sanitar” și voturile care îl erodează Politico arată că, în unele state, guvernarea „cu sau alături de extrema dreaptă” a devenit deja o realitate politică, menționând Spania, Suedia, Finlanda, Danemarca și Olanda. În alte țări, precum Polonia sau România, se menține încă un „cordon sanitar” care să împiedice formarea unei coaliții cu extremiștii de dreapta. În Germania, situația rămâne sensibilă în jurul AfD, după ce partidul a câștigat ultimele două alegeri regionale din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg–Pomerania Inferioară, iar parlamentarii din Bundestag sunt descriși ca fiind încă indeciși privind menținerea cordonului sanitar. La nivelul Parlamentului European, PPE încearcă să păstreze această linie de separație: legislatorii ar fi fost instruiți să respingă inițiativele de extremă dreapta, dar să sprijine propunerile venite din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grup din care face parte și formațiunea conducerii italiene Giorgia Meloni. Totuși, aceeași sursă indică episoade în care PPE a votat alături de dreapta pe dosare unde acordul cu socialiștii și democrații este mai dificil, exemplificând cu votul pe bugetul UE, când o majoritate de dreapta a susținut eliminarea unor fonduri pentru mediu și criterii de gen. De ce contează: semnal pentru agenda legislativă din următorii ani Dincolo de competiția electorală, repoziționarea PPE are un efect direct asupra modului în care se formează majoritățile în Parlamentul European: dacă PPE își mută agenda „spre dreapta” pentru a recâștiga alegători, negocierile pe dosare sensibile (migrație, climă, buget) pot deveni mai volatile, iar „cordonul sanitar” poate fi mai greu de susținut în practică. În acest cadru, PPE își asumă o provocare dublă: să limiteze creșterea extremei drepte fără a-i valida temele și, simultan, să rămână recognoscibil ca pol politic de centru-dreapta în UE. [...]
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
Presiunile SUA asupra rezervelor europene de motorină riscă să transforme energia într-un dosar de securitate și piață , pe fondul amenințărilor cu restricții la export care ar putea afecta aprovizionarea și prețurile înainte de iarnă, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Țările din G7 au anunțat că vor elibera aproximativ 15,9 miliarde de litri de motorină și țiței din rezervele strategice, după o campanie de presiuni a administrației Trump, care ar fi cerut Europei să scoată pe piață motorină înainte de iarnă sau să riște o interdicție americană asupra exporturilor. În discuții private, un diplomat european a descris explicit solicitarea drept „șantaj”, iar un oficial a spus că statele membre UE o tratează ca pe „o problemă mai amplă de securitate”. De ce contează pentru economie: prețuri record și risc de volatilitate În material se arată că prețurile motorinei au ajuns la niveluri record, pe fondul războiului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului la începutul anului și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ambele lovind rafinăriile din Orientul Mijlociu și Europa. În acest context, eliberarea coordonată de rezerve urmărește să crească oferta și să tempereze prețurile, însă modul în care s-a ajuns la decizie a amplificat tensiunile politice și incertitudinea de piață. Casa Albă susține că Europa are „cantități uriașe” de produse rafinate, în special motorină, și „spațiu de manevră” pentru a ajuta economia mondială, potrivit declarațiilor lui Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național. Cum s-au făcut presiunile: bilateral, „haotic”, în afara canalelor tradiționale Un oficial european din energie descrie abordarea SUA drept „haotică”, deoarece, în loc să folosească Agenția Internațională pentru Energie (canalul tradițional pentru eliberări coordonate), oficialii americani ar fi contactat țările bilateral, cu propuneri care se schimbau de la o zi la alta. În text sunt menționate mai multe repere ale negocierilor: o cerere transmisă miercuri la Berlin de secretarul american al energiei, Chris Wright, pentru eliberarea a aproximativ 19,1 miliarde de litri (potrivit unui oficial european); un contact direct, în seara zilei următoare, către președintele francez Emmanuel Macron, pentru eliberarea a aproximativ 15,9 miliarde de litri (potrivit unui alt oficial); discuții informale purtate de Wright cu un oficial european de rang înalt, la New York, în marja Adunării Generale a ONU . În interiorul UE, unele state – inclusiv Germania, potrivit materialului – s-ar fi opus inițial, considerând ultimatumul o mișcare cu miză electorală internă în SUA, în condițiile în care Trump a spus în repetate rânduri că ia în calcul o interdicție la export pentru a reduce prețurile motorinei în Statele Unite. Ce urmează: implementare monitorizată și posibilitatea unor noi eliberări Un oficial american de rang înalt, citat anonim, afirmă că „aceste cantități trebuie să ajungă rapid pe piață” și că ar putea fi necesare măsuri suplimentare, precizând că SUA vor urmări îndeaproape punerea în aplicare și condițiile de pe piață. În același timp, o parte dintre diplomații UE implicați în discuțiile de urgență susțin că anunțul de vineri ar putea să nu fie, în practică, o „victorie” pentru SUA, ci o reafirmare a unui angajament anterior din martie privind eliberarea a aproximativ 63,6 miliarde de litri, din care „cea mai mare parte” nu ar fi ajuns efectiv pe piețele europene, deoarece nu putea concura cu țițeiul american mai ieftin. ClearView Energy Partners atrage atenția asupra formulării „elastice” a declarației G7 și spune că nu este clar ce proporție revine efectiv Europei, G7 sau altor parteneri și nici cât se va elibera de la început. Emmanuel Macron respinge ideea că amenințările ar fi forțat decizia și susține că discuția a fost „constructivă”, iar Trump ar fi fost „foarte clar” că nu va exista o interdicție asupra exporturilor. Separat, Chris Wright s-a pronunțat public împotriva unei interdicții, pe motiv că ar duce, în final, la creșterea prețurilor carburanților, iar în material se arată că industria petrolieră încearcă să convingă Casa Albă că o astfel de măsură ar putea avea efecte adverse, inclusiv prin reducerea activității rafinăriilor după pierderea piețelor externe. [...]
