Știri
Știri din categoria Externe
Rusia se confruntă cu întârzieri mari și scumpiri la electrocasnicele europene, după ce rutele de aprovizionare prin Emiratele Arabe Unite au fost afectate de războiul din Iran, potrivit Antena 3. Comercianți ruși spun că importurile „practic s-au oprit”, iar piața se pregătește pentru creșteri de preț în următoarele săptămâni.
Timpul de livrare pentru produse electrocasnice europene – inclusiv mărci precum Siemens, Bosch, AEG, Miele sau Dyson – a crescut „semnificativ” de la finalul lunii februarie, ajungând până la de trei ori mai mare, în timp ce costurile de transport au urcat cu până la 200%, au declarat comercianți pentru Izvestia, conform The Moscow Times.
Până recent, Dubai era un hub logistic important pentru piața de frigidere și alte electrocasnice destinate Rusiei: până la 70% dintre aceste produse europene ajungeau în Rusia via Dubai și Emiratele Arabe Unite (EAU). Un oficial rus citat de Izvestia a explicat că livrările prin EAU erau mai ieftine decât prin alte surse de import, precum Turcia.
Pe același traseu, Rusia importa și aparatură electronică și smartphone-uri, inclusiv iPhone, însă perturbarea logistică a lovit întregul flux de bunuri.
Importatorii caută rute alternative, dar avertizează că prețurile vor crește, pe fondul scumpirii carburanților și al costurilor de transport. Estimarea citată în material indică faptul că, până la finele lunii mai, electrocasnicele ar putea fi cu 10–15% mai scumpe pe piața rusă.
Anton Guskov, purtător de cuvânt al Asociației Producătorilor și Vânzătorilor de Electronice din Rusia, a declarat:
„Din cauza războiului din Orientul Mijlociu, logistica este grav perturbată, iar presiunea asupra sancțiunilor persistă. Acest lucru are un impact negativ asupra aprovizionării cu electrocasnice către Rusia. Nu se știe cât vor dura aceste probleme logistice.”
Recomandate
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare , iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media , ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele. Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”. De ce respinge Moscova ideea opririi focului Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul . Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson . În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric. Legătura cu discuțiile SUA–Rusia și semnalele de la Washington Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”. În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa. Ce urmează: posibilă întâlnire, dar fără calendar ferm Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune. În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor. [...]
Rusia ar putea susține financiar și logistic războiul încă doi ani , în pofida slăbirii economice, ceea ce prelungește presiunea asupra sancțiunilor și a bugetelor de apărare din Europa, potrivit G4Media , care citează declarațiile șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko. Într-o declarație pentru Ukrinform , preluată de BBC, Ivașcenko spune că Rusia este „slăbită din punct de vedere economic”, dar ar avea încă resurse pentru a continua războiul împotriva Ucrainei până în 2027–2028. Evaluarea indică faptul că, în lipsa unor schimbări majore, conflictul poate rămâne unul de uzură, cu efecte directe asupra costurilor de securitate și a riscurilor economice din regiune. Unde se vede presiunea economică în Rusia, potrivit GUR Șeful GUR enumeră trei vulnerabilități principale ale Rusiei: lipsa forței de muncă; deficitul bugetar federal în creștere; deteriorarea sistemului bancar. În același timp, el susține că menținerea resurselor până în 2027–2028 nu este exclusă și leagă explicit reducerea acestei capacități de eficiența sancțiunilor și de coordonarea cu partenerii externi. „Sancțiunile trebuie să aibă efect”, a afirmat Ivașcenko, potrivit aceleiași surse. Semnal politic intern: opoziție față de război și limite de recrutare Ivașcenko mai afirmă că peste 60% dintre cetățenii ruși s-ar opune deja războiului, iar „nemulțumirea va crește”, pe fondul situației economice și al pierderilor. În plus, el apreciază că modelul de recrutare pe bază de contract „și-a epuizat potențialul”. Datele privind opinia publică și recrutarea sunt prezentate ca evaluări ale șefului GUR; articolul nu oferă detalii metodologice despre cum au fost obținute aceste estimări. [...]
Rusia ridică miza disputei cu UE pe tema legitimității alegerilor , după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a acuzat Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care să urmărească „pe ascuns” alegerile pentru Duma de Stat, programate în perioada 18–20 septembrie, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menșova”, iar Lavrov a spus că Moscova primește informații despre o astfel de pregătire. El a fost citat de agenția de presă TASS. Acuzația: „observatori” care ar monitoriza „în secret” scrutinul Lavrov a susținut că UE „începe să pregătească niște observatori speciali” care „vor urmări în secret” desfășurarea alegerilor din Rusia. În materialul citat de news.ro nu sunt prezentate dovezi sau detalii despre cine ar fi acești observatori, cum ar opera sau în ce cadru instituțional ar fi trimiși. Exemple invocate de Lavrov: Ucraina 2004 și România 2025 Pentru a-și susține argumentația, șeful diplomației ruse a invocat două precedente: Ucraina, 2004 : Lavrov a afirmat că „Occidentul a forțat” organizarea unui al treilea tur de scrutin și a pus presiune pe Curtea Constituțională a Ucrainei , deși „nu prevede un al treilea tur”, în urma căruia ar fi ajuns la putere Viktor Iușcenko, nu Viktor Ianukovici. România, 2025 : Lavrov a susținut că, după primul tur, „niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic”, iar câștigătorul — descris de el ca nealiniat „ordinelor de la Bruxelles” — ar fi fost ulterior „eliminat din cursă”, deși „nu era nimic de criticat”. Ce urmează Alegerile pentru deputații Dumei de Stat din cea de-a noua legislatură sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026 , iar acuzațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și UE în jurul proceselor electorale și al recunoașterii legitimității acestora. [...]
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie poate influența direcția negocierilor privind războiul din Ucraina , după ce președintele ucrainean a spus că se așteaptă să aibă această discuție la New York, potrivit news.ro . Volodimir Zelenski a declarat, într-o conferință de presă susținută în timpul unei vizite în Canada, că „la sfârșitul lui septembrie” ar urma să existe ocazia unei întâlniri „cu echipa americană” la New York și a evocat explicit o „reuniune la New York cu președintele Trump”. Contextul anunțului este legat de demersurile recente ale Washingtonului pentru identificarea unei ieșiri din conflict. Conform relatării AFP preluate de news.ro, declarația lui Zelenski vine după vizitele de weekendul trecut la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner . Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție („preconizează”, „cred”), fără detalii despre format, agendă sau confirmări din partea părții americane. [...]
Ambasada Rusiei cere acces consular la Ivan Kuțenko , cetățeanul rus arestat preventiv în România într-un dosar de spionaj și presupus sabotaj, și contestă public acuzațiile, într-o poziționare care poate complica gestionarea diplomatică a cazului, potrivit Adevărul . Misiunea diplomatică anunță că a solicitat autorităților române organizarea unei întrevederi cu Kuțenko și spune că este pregătită să îi ofere asistență consulară și juridică. În același timp, ambasada susține că informațiile apărute public despre caz ar fi „presupuneri, speculații și tot felul de fantezii”. Ce știm despre măsura arestării și acuzații Ivan Kuțenko a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, marți, după ce procurorii l-au acuzat că ar fi spionat obiective militare românești și NATO, inclusiv avioane ucrainene de transport. Anchetatorii susțin, de asemenea, că ar fi pregătit acte de sabotaj pe teritoriul României. Mesajul ambasadei: respingerea acuzațiilor și acuzații de „provocare” Ambasada Rusiei respinge acuzațiile și critică informațiile apărute în spațiul public, afirmând că nu ar conține elemente concrete care să confirme caracterul ilegal al activității cetățeanului rus sau implicarea autorităților ruse. „Acestea nu conțin nicio informație concretă care să confirme caracterul ilegal al activității cetățeanului nostru sau implicarea autorităților de stat ruse în aceasta. Se creează impresia că compatriotul nostru a devenit victima unei noi provocări menite să alimenteze sentimentele antirusești în societatea românească.” În final, misiunea diplomatică susține că cetățenii ruși aflați legal în statele Uniunii Europene ar fi expuși riscului unor „persecuții nejustificate și provocări” din partea serviciilor de informații occidentale. Contextul investigației, potrivit autorităților române În același material este menționat că Serviciul Român de Informații a anunțat marți că a dejucat o operațiune de sabotaj pe teritoriul României, coordonată din Rusia, iar în centrul anchetei se află Ivan Kuțenko, cetățean rus care locuiește în România. Conform anchetatorilor, acesta ar fi fost monitorizat din februarie și ar fi fotografiat și filmat obiective militare, inclusiv avioane cargo ucrainene, activitate despre care se afirmă că ar fi fost coordonată din Rusia. Pentru detalii de context despre persoana vizată și acuzațiile din dosar, publicația trimite la materiale anterioare: „Kuțenko este originar din Novosibirsk” și „ar fi fotografiat și filmat obiective militare, inclusiv avioane cargo ucrainene” . În perioada următoare, un punct practic de urmărit este dacă autoritățile române aprobă întrevederea solicitată de ambasadă și cum evoluează procedurile judiciare în dosarul în care Kuțenko este arestat preventiv. [...]
