Știri
Știri din categoria Externe

Seulul spune că a închis un incident diplomatic cu Israelul, după ce un înalt oficial israelian a transmis că acceptă explicațiile și scuzele oferite de autoritățile sud-coreene în legătură cu declarațiile președintelui Lee Jae Myung despre Holocaust, potrivit Mediafax.
Ministrul de Externe al Coreei de Sud a declarat miercuri că mesajul de acceptare a fost transmis Seulului, iar, în consecință, episodul este considerat închis.
Controversa a pornit după ce președintele Lee a publicat pe platforma X un mesaj în care a comparat acțiunile militare ale Israelului împotriva palestinienilor cu Holocaustul. Autoritățile israeliene au respins paralela, descriind-o ca inacceptabilă și ofensatoare din punct de vedere istoric.
Pe plan intern, declarațiile au generat critici și dezbateri, inclusiv din partea opoziției și a unor segmente ale opiniei publice. Ministerul de Externe de la Seul a intervenit ulterior pentru a clarifica poziția oficială și pentru a reduce impactul diplomatic al mesajului, eforturi care, potrivit ministrului Cho Hyun, au contribuit la detensionarea relațiilor cu Israelul.
Recomandate

Ungaria este pe cale să ridice blocajul care ținea pe loc ultimele două „capitole” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , un pas care ar debloca simultan și parcursul Republicii Moldova, tratată în paralel cu Kievul, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: fără retragerea veto-ului, procesul de extindere rămâne vulnerabil la blocaje politice în orice etapă. Informația vine din surse diplomatice citate de Euronews , care indică faptul că Budapesta ar urma să-și retragă vineri obiecțiile față de deschiderea ultimelor două grupuri de negociere. Dacă se confirmă, Ucraina și Republica Moldova ar putea începe negocieri pe toate domeniile legate de aderare, inclusiv cele sensibile. Ce se schimbă în procesul de aderare Budapesta a blocat o perioadă îndelungată deschiderea grupurilor de negociere pentru Ucraina, iar efectul s-a propagat și asupra Republicii Moldova, din cauza abordării „la pachet” a celor două candidaturi. Potrivit materialului, semnalul de schimbare a venit de la Andras Biro-Nagy, secretar de stat pentru afaceri europene în Cancelaria premierului Ungariei, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale de joi, la Bruxelles. Contextul politic și acordul privind minoritatea maghiară Digi24 notează că poziția Ungariei a început să se modifice după ce Peter Magyar l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán, aflat la conducerea guvernului timp de 16 ani. În acest interval, au fost deschise treptat mai multe grupuri de negociere: primul în iunie, al doilea în iulie, iar alte două în octombrie. Un element-cheie invocat este acordul la care Kievul și Budapesta au ajuns luna trecută privind drepturile minorității etnice maghiare din vestul Ucrainei, ulterior adoptat de parlamentul ucrainean. Deși guvernul ungar era pregătit să avanseze, deschiderea ultimelor două grupuri a fost amânată cu câteva săptămâni, pe fondul dificultății de a justifica intern o schimbare după ani de retorică antiucraineană. De ce agricultura și mediul sunt „dosarele grele” Dacă veto-ul este retras, negocierile ar include și capitole considerate printre cele mai sensibile, precum mediul și agricultura. Agricultura este indicată drept un subiect deosebit de delicat pentru Kiev, în condițiile în care Comisia Europeană a propus acordarea accesului Ucrainei la fonduri europene și la piața comunitară pentru anumite produse agricole, pe fondul presiunilor din partea unor state precum Polonia și Franța. Prim-ministrul ucrainean Sergii Koretskyi a declarat pentru Euronews că Ucraina nu poate accepta excluderea permanentă a fermierilor ucraineni de pe piața europeană, dar că eventualele restricții ar trebui să fie temporare și proporționale. Ce urmează și care rămâne riscul Deschiderea tuturor grupurilor de negociere ar reprezenta doar începutul: Ucraina și Republica Moldova trebuie să-și alinieze legislația și practicile la normele UE. În plus, pe parcurs, statele membre pot folosi dreptul de veto în numeroase etape, ceea ce înseamnă că procesul rămâne expus unor noi blocaje sau întârzieri, chiar dacă pasul de vineri se confirmă. [...]

Mesajul atribuit lui Donald Trump despre oprirea finanțării Ucrainei riscă să mute o parte din costul războiului pe bugetele europene , într-un moment în care liderii UE se tem că sunt împinși în afara negocierilor dintre marile puteri, potrivit Digi24 . Informația apare după o reuniune la care Trump a participat la câteva ore de la întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, însă Casa Albă contestă interpretarea că președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev. Potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională, Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei. În același timp, un oficial american citat de Politico susține că „nu este corect” să se afirme că Trump a cerut oprirea finanțării, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris discuția drept una cu ton „mai degrabă pozitiv”, axată pe ideea încheierii războiului și a costurilor acestuia. Ce s-a discutat și de ce contează pentru Europa Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi a avut loc la Shenzhen și a durat 90 de minute, iar cei trei lideri au convenit asupra unui plan în patru puncte pentru „reformarea ordinii mondiale”, notează Digi24, citând presa internațională. În paralel, liderii europeni au urmărit evoluțiile de la un summit organizat la Berlin „în semn de solidaritate cu Ucraina”, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea afișată de Trump față de Putin și de faptul că europenii au fost ținuți la distanță de discuțiile marilor puteri. Trump ar fi ridicat, în discuția cu europenii, tema ajutorului financiar „de miliarde de euro” acordat Ucrainei, sugerând că statele ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico și The Telegraph. Reacții: avertismente despre efectul de încurajare a Rusiei În Europa, liderii i-au transmis lui Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus, la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, că liderul rus ar putea deveni „și mai îndrăzneț” după întâlnire. Contextul de securitate: amenințările lui Putin și atacul asupra podului din Crimeea Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile lui Putin după întâlnirea trilaterală. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea și a avertizat că reacția va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate podului. Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar pentru a treia oară în această săptămână, potrivit Digi24. Putin a invocat și îngrijorări legate de posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat Europa și Kievul că refuză „concesii” pentru încheierea războiului. Declarația comună și mizele economice: energie și instituții internaționale Cei trei lideri au emis o „declarație de pace” care include angajamente privind reformarea ONU, creșterea aprovizionării cu combustibili fosili, susținerea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale și discuții despre prevenirea proliferării nucleare. În declarația comună, au convenit și că Curtea Penală Internațională (CPI) și „organisme similare” nu ar trebui să „abuzeze” de jurisdicție, iar Trump a descris CPI drept „scăpată de sub control”. Documentul mai menționează intenția de a asigura „fluxuri stabile de energie” și de a intensifica producția de produse petroliere rafinate, pe fondul scumpirii petrolului din acest an, în contextul războaielor menționate în articol. Ce urmează: incertitudine asupra poziției SUA și presiune pe capitalele europene Din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Trump a cerut explicit oprirea finanțării Ucrainei sau dacă discuția a vizat, mai general, costurile războiului și presiunea pentru un acord. Cert este că, pe fondul excluderii europenilor din discuțiile marilor puteri, orice semnal de reducere a sprijinului american sau de reorientare a responsabilității financiare poate crește presiunea asupra bugetelor europene și asupra coeziunii politice privind continuarea sprijinului pentru Kiev. Sursă secundară citată în material: The Independent . [...]

SUA testează o formulă de pace care condiționează securitatea Ucrainei de concesii teritoriale , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal, pe baza unor surse din cercuri diplomatice. Discuțiile ar fi avut loc în întâlniri cu ușile închise, inclusiv într-o reuniune de șase ore în Florida, cu participarea unor oficiali ucraineni și a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Germaniei. Inițiativa ar fi fost promovată în ultimele luni de emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar fi abordat de mai multe ori ideea aderării Ucrainei la NATO „în schimbul unor concesii teritoriale” față de Rusia, relatează WSJ, potrivit The Moscow Times. Două scenarii discutate la Washington, potrivit surselor WSJ Conform surselor citate, SUA ar lua în calcul două variante pentru încetarea războiului: Scenariul 1: Ucraina își retrage trupele și renunță la pretențiile asupra părții din Donbas aflate încă sub controlul său, iar în schimb ar obține statut de membru cu drepturi depline în NATO . Scenariul 2: „Înghețarea” operațiunilor militare pe linia frontului și acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev printr-un tratat internațional la care să participe SUA și aliații europeni, fără aderarea Ucrainei la NATO . Potrivit materialului, Kushner ar fi discutat ideea săptămâna trecută în întâlniri la Abu Dhabi, unde a fost prezentă și delegația rusă, și la Dublin, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali europeni. Miza: garanții de tip Articolul 5 și reacția Moscovei Cu o zi înainte de publicarea informațiilor, Kushner a declarat că SUA ar fi convins Kremlinul că garanțiile pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe principiul Articolului 5 din Tratatul NATO (apărare colectivă). În replică, adjunctul șefului Ministerului rus de Externe, Serghei Riabkov , a spus că pentru Moscova aderarea Ucrainei la NATO este „inacceptabilă”. „Aș dori să spun că până și ideea unei formule pentru o cvasiaderare a Ucrainei la NATO, precum și căutarea unui fel de – între ghilimele – «soluție creativă» în acest domeniu, reprezintă o opțiune inacceptabilă pentru noi.” Poziția Kievului: fără cedări, dar cu posibilă dezbatere publică La mijlocul lunii noiembrie, Zelenski a confirmat că SUA l-au întrebat dacă este dispus să se retragă din Donbas în schimbul aderării la NATO. Potrivit Digi24, liderul ucrainean a spus că Kievul nu intenționează să cedeze teritorii , dar a adăugat că tema ar putea ajunge în dezbatere publică dacă SUA și alți membri NATO ar confirma propunerea Washingtonului. În același timp, surse citate de WSJ susțin că, la negocierile de la Abu Dhabi, reprezentanții ruși ar fi cerut direct Kievului să renunțe la intenția de a adera la NATO. The New York Times a relatat anterior că Rusia ar condiționa un acord și de retragerea NATO la granițele din 1997 și de neimplicarea Ucrainei în politica comună de apărare a Alianței. Informațiile despre scenariile discutate provin din surse diplomatice citate de WSJ, iar detaliile nu sunt confirmate public de părțile implicate în materialul preluat de Digi24. [...]

Închiderea frontierei rutiere Estonia–Rusia de la 1 decembrie riscă să blocheze fluxuri de persoane și să tensioneze suplimentar relațiile regionale , într-un context în care Tallinn invocă securitatea, iar Moscova amenință cu măsuri politice și diplomatice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Guvernul Estoniei a anunțat că va închide punctele de trecere a frontierei rutiere cu Rusia „din motive de securitate” începând cu 1 decembrie și că va decide după șase luni dacă prelungește suspendarea. Ministrul de Externe, Margus Tsahkna , a spus că măsura nu este o reacție la un singur incident, ci „următorul pas” pe fondul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și al creșterii actelor de sabotaj și a operațiunilor hibride în Europa. Reacția Moscovei: amenințare cu răspuns diplomatic și acuzații de „Cortină de Fier” Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a acuzat Estonia că ar încerca să ridice o nouă „Cortină de Fier” și a avertizat că Rusia va reacționa. „În cazul în care Tallinn va merge mai departe cu aceste planuri, țara noastră va lua măsurile politice și diplomatice necesare pentru a-și apăra interesele naționale” „Astfel de măsuri echivalează cu încercări de a ridica o nouă Cortină de Fier sub pretextul fals al unei presupuse amenințări din Est” Separat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzația Estoniei privind implicarea serviciilor ruse într-o tentativă de incendiere și a catalogat-o drept parte a unui „șir de acuzații false” venite din țări europene. Impact operațional: trafic transfrontalier ridicat și dependență de punctul Narva Estonia, stat membru NATO și UE, are în prezent cinci puncte de trecere a frontierei prin care călătorii pot intra sau ieși din Rusia, potrivit guvernului. Un punct important este Narva, oraș cu populație majoritar rusofonă, folosit și de persoane care călătoresc din alte părți ale Europei spre Sankt Petersburg. Datele poliției estoniene citate în material arată amploarea traficului din acest an: 760.000 de persoane au trecut granița Estonia–Rusia; 307.000 au fost cetățeni ruși; 175.000 au fost cetățeni estonieni; 54.000 au avut pașapoarte finlandeze. Închiderea punctelor rutiere poate afecta direct mobilitatea pentru mii de persoane cu legături de familie de o parte și de alta a graniței, pe fondul moștenirii perioadei sovietice. Context regional: precedentul Finlandei și opțiunile țărilor baltice Finlanda și-a închis punctele de trecere a frontierei cu Rusia în 2023 și le-a menținut închise. În același timp, Letonia și Lituania își păstrează punctele de trecere deschise, potrivit aceleiași surse. Pentru Estonia, următorul reper este evaluarea de după șase luni, când autoritățile vor decide dacă suspendarea se prelungește. Materialul nu oferă detalii despre eventuale excepții sau despre modul concret de implementare dincolo de închiderea punctelor rutiere. [...]

UE și Regatul Unit au convenit flexibilizarea controalelor la exporturile alimentare britanice , dar aplicarea pachetului rămâne condiționată de o înțelegere separată privind taxele universitare pentru studenții europeni , potrivit Digi24 . Acordul a fost anunțat vineri, la summitul UE–Regatul Unit de la Bruxelles, de un purtător de cuvânt al Guvernului britanic. Înțelegerea vizează, pe lângă controalele la exporturile de produse alimentare, și mobilitatea tinerilor, respectiv cotele de emisii de carbon. Totuși, aceeași sursă precizează că „discuțiile vor continua în anumite domenii”, semn că pachetul nu este complet închis din punct de vedere operațional. Condiția care blochează implementarea: taxele universitare Potrivit informațiilor transmise de AFP, dpa și Agerpres, implementarea inițiativelor depinde de un acord privind reducerea taxelor pentru studenții din UE înscriși la universitățile britanice. Cele două părți ar intenționa să ajungă la o înțelegere în următoarele șase luni. Contextul este sensibil: universitățile din Regatul Unit percep taxe semnificativ mai ridicate pentru studenții străini, inclusiv pentru cetățenii UE, decât pentru studenții britanici, ceea ce transformă subiectul într-un punct de negociere cu impact direct asupra mobilității și accesului la educație. Context politic: relația post-Brexit și discuția despre o eventuală readereare Summitul de la Bruxelles este al doilea dintre UE și Regatul Unit după ieșirea oficială a acestuia din blocul comunitar, în 2020. La reuniune au participat președintele Consiliului European, António Costa , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul britanic Andy Burnham, aflat la câteva luni de la preluarea mandatului. În paralel, în Regatul Unit a fost reaprinsă dezbaterea despre o posibilă revenire în UE. Fostul ministru al Apărării, David Lammy, a sugerat că readereaarea ar trebui să fie un element esențial al programului electoral pentru alegerile parlamentare care trebuie organizate cel târziu în 2029, însă o astfel de revenire este considerată „foarte improbabilă” pe termen scurt, inclusiv din cauza duratei și condițiilor procesului de aderare, care necesită sprijin unanim din partea statelor membre. [...]

Apropierile publice ale lui Donald Trump de Vladimir Putin alimentează temerile europene că un acord pentru Ucraina ar putea fi negociat fără Kiev și fără UE , pe fondul discuțiilor purtate de cei doi lideri în China, relatează Focus . Trump l-a salutat „demonstrativ cordial” pe Putin la o întâlnire desfășurată la Shenzhen, înaintea unui summit în trei cu liderul chinez Xi Jinping. Potrivit postului american ABC, președintele SUA a spus despre omologul rus: „Este prietenul meu”, vorbind și despre o „relație grozavă” și exprimând optimism că din discuții ar putea rezulta „lucruri minunate”. Întrevederea ar fi durat aproximativ o oră. Miza care a provocat neliniște în Europa este că Trump și Putin au discutat despre un posibil sfârșit al războiului din Ucraina fără ca un reprezentant ucrainean să fie prezent, notează publicația. Reacția Poloniei: ironie și îngrijorare de securitate Premierul polonez Donald Tusk a comentat pe platforma X: „Dumnezeu să ne ferească de astfel de prieteni.” Potrivit articolului, Varșovia a reacționat deosebit de sensibil la apropierea lui Trump de Putin deoarece Polonia se învecinează cu Ucraina și consideră Rusia o amenințare directă. Polonia sprijină Ucraina militar și politic de la începutul războiului. Și ministrul de Externe Radosław Sikorski și-a exprimat îngrijorarea, iar salutul cordial adresat lui Putin a ridicat întrebarea „de cine ar fi mai aproape Trump” într-o situație de criză. Europa cere un loc la masa negocierilor După reacția sa publică, Tusk a participat la o reuniune la Berlin a așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, alături de susținători europeni ai Ucrainei, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Conform relatării, emisarul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, i-au informat pe participanți despre discuțiile din China. Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că un „pace” negociată fără Europa și Ucraina nu ar funcționa și a spus, citat de revista Time, că un acord în stilul conferinței de la Ialta „nu va aduce pace”. Zelenski a reiterat că deciziile despre Ucraina nu pot fi luate fără participarea țării sale, iar statele europene au transmis că vor continua sprijinul pentru Kiev și vor să aibă un rol ferm în discuțiile viitoare privind garanțiile de securitate și ordinea postbelică. Ce spune Trump despre concesii și care este poziția Moscovei Trump a afirmat înaintea întâlnirii că Putin ar deveni mai flexibil în cereri: „Cred că cedează”, potrivit Focus. În același timp, date de sondaj citate de National Security Journal arată că aproximativ două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul din Ucraina, iar circa un sfert dintre respondenți cred că Trump ar favoriza Rusia. Pe de altă parte, potrivit ABC, Putin ar rămâne la cererile sale anterioare, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze teritorii. Imaginea „prietenoasă” de la summit nu ar fi schimbat, cel puțin deocamdată, această poziție. [...]