Știri
Știri din categoria Externe
Lansările de rachete ale Coreei de Nord vin pe fondul acuzațiilor SUA privind jaful de peste 6 mld. dolari de la Binance, într-un episod care ridică din nou miza de reglementare și securitate pentru piața cripto, potrivit Al Jazeera.
Armata sud-coreeană a anunțat că a detectat miercuri lansarea „mai multor rachete” din zona Sondok, pe coasta estică a Coreei de Nord, către Marea Japoniei. Autoritățile din Coreea de Sud și SUA analizează detaliile lansărilor, iar testele reprezintă a patra rundă de acest tip într-o lună.
Lansările au avut loc la câteva ore după ce Phenianul a negat acuzațiile că s-ar afla în spatele furtului de peste 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) în active cripto de la Binance, descris de bursă drept cel mai mare jaf cripto „din istorie”, conform relatării.
FBI a indicat anterior că hack-ul ar fi fost orchestrat de hackeri nord-coreeni și l-a atribuit unui grup numit TraderTraitor, despre care instituția americană spune că a fost implicat și într-un atac de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) asupra bursei Bybit anul trecut.
Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un, a calificat anunțul FBI drept „o provocare banală” și „o extensie” a politicii ostile a Washingtonului, potrivit articolului. Ea a exclus dialogul cu SUA până când această politică ar fi abandonată.
„Este poziția noastră clară că nu avem nevoie să stăm față în față cu astfel de persoane nesigure și ostile.”
Episodul leagă direct escaladarea militară de o acuzație cu impact economic major asupra infrastructurii cripto, într-un moment în care SUA, Coreea de Sud și Japonia își reiterează apelul pentru „denuclearizarea completă” a Peninsulei Coreene. În paralel, Coreea de Nord își accelerează testele de armament, iar analiștii citați de publicație interpretează ritmul ca o încercare de a-și crește pârghiile pentru eventuale negocieri viitoare cu SUA.
Recomandate
Coreea de Nord își accelerează modernizarea navală , după ce Kim Jong Un a susținut că Phenianul construiește o navă de război echipată cu un sistem de luptă „pe care nicio țară din lume nu-l are”, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul intensificării testelor militare și al creșterii tensiunilor cu Coreea de Sud, sugerând o presiune suplimentară asupra securității regionale și a echilibrelor militare din zonă. Kim Jong Un a vizitat luni șantierul naval din Nampo, pe coasta de vest a țării, unde se construiește noul vas, conform agenției oficiale nord-coreene KCNA , citată de AFP. Liderul de la Phenian a invocat „mediul geopolitic recent” și „acțiunile ostile ale adversarilor” pentru a justifica necesitatea unor nave „cele mai avansate și cele mai puternice”. Ce știm despre „sistemul de luptă” invocat de Kim În material se arată că liderul nord-coreean a descris viitoarea navă drept „incomparabilă” față de distrugătorul construit anul trecut și a insistat asupra „importanței militare semnificative” a concentrării de putere de luptă. Un analist citat de AFP, Lim Eum-chul (profesor la Institutul de studii asupra Extremului Orient de la Universitatea sud-coreeană Kyungnam), apreciază că sistemul lăudat ar putea face referire la un arsenal divers, inclusiv: un „număr mare de rachete de croazieră strategice” (de tipul Hwasal); arme nucleare tactice; rachete mare-mare și mare-sol. Articolul nu oferă detalii tehnice verificabile despre acest sistem, iar afirmația privind caracterul „unic” rămâne, în acest stadiu, la nivel declarativ. Context: extinderea flotei și escaladarea testelor Coreea de Nord își folosește șantierele navale „la capacitate maximă” pentru întărirea marinei, inclusiv prin lansarea a două distrugătoare de 5.000 de tone, după prezentarea noii clase de nave anul trecut. Sunt menționate două astfel de nave: Choe Hyon și Kang Kon. Kim Jong Un a mai spus că își dorește fabricarea unor nave de război de 10.000 de tone și echiparea marinei cu arme nucleare. În paralel, Coreea de Nord și-a înmulțit testele militare în ultimele săptămâni, inclusiv cu drone, rachete de diferite tipuri și torpile. Tensiunile cu Seulul s-au agravat după explozia unor mine la graniță, incident care, potrivit sursei, a rănit trei soldați sud-coreeni în septembrie. [...]
Armata SUA își ajustează planificarea și instruirea pe baza lecțiilor din Ucraina , unde ritmul inovării – de la drone și sisteme autonome până la apărare aeriană – s-a accelerat constant, potrivit Digi24 . Mesajul central transmis de un comandant american este că adaptarea rapidă a devenit un avantaj decisiv pe câmpul de luptă, iar acest lucru are consecințe operaționale directe pentru armata americană. Generalul de brigadă Steven Carpenter , șeful Comandamentului Multi-Domeniu pentru Europa, a spus pentru Business Insider că războiul a demonstrat că „cine se adaptează câștigă” și că mediul de luptă s-a schimbat semnificativ față de februarie 2022. Ce urmărește Armata SUA: ritmul inovării și „bucla” de feedback din teren În evaluarea prezentată la conferința Asociației Armatei Statelor Unite (AUSA) de la Washington, DC, accentul cade pe modul în care Ucraina își modifică rapid producția și utilizarea sistemelor de armament în funcție de ce funcționează în luptă. În paralel, Rusia și-a intensificat producția în industria de apărare, ceea ce împinge și mai mult competiția tehnologică. Printre elementele urmărite de Armata SUA se află: utilizarea pe scară largă a sistemelor fără echipaj (în aer, pe uscat și pe mare), adaptabile și produse/ajustate rapid; actualizarea continuă a dronelor pe baza feedback-ului de pe front; imprimarea 3D de piese pentru drone și configurarea sistemelor pentru misiuni sau contramăsuri specifice. Autonomie și inteligență artificială: de la logistică la procesarea datelor Un punct de interes recent îl reprezintă dronele autonome și integrarea inteligenței artificiale (IA) pentru navigație și lovirea țintelor. Digi24 notează că Ucraina folosește tot mai mult IA pentru a ajuta roboții și dronele terestre să se deplaseze pe rute de aprovizionare și să atingă ținte, iar un vehicul terestru fără echipaj ar fi parcurs aproape întreaga distanță de 19 kilometri transportând provizii, descris ca o premieră în condiții de luptă. În oglindă, Armata SUA își extinde utilizarea autonomiei pentru sarcini precum navigația și procesarea datelor. Comandamentul Multidomeniu Europa a creat un sistem de inteligență artificială pentru a ajuta soldații să proceseze volume mari de date din senzori și rețele, cu potențial de sprijin pentru deciziile analiștilor umani. Apărarea aeriană: lecții despre mobilitate și supraviețuire Oficiali americani au indicat și lecții din luptele de apărare aeriană din Ucraina, unde forțele ruse au încercat să localizeze și să neutralizeze bateriile Patriot (MIM-104) și alte sisteme, inclusiv prin atacuri complexe cu drone și rachete. Generalul-locotenent John Raffery, șeful Comandamentului Spațial și de Apărare Antirachetă al Armatei, a pus accent pe practici precum ascunderea, supraviețuirea, protejarea activelor și mobilitatea, în contextul în care apărătorii aerieni ar fi printre cei mai activi în a integra lecțiile din Ucraina. Limitări recunoscute: nu tot ce funcționează în Ucraina se transferă direct Armata americană subliniază, totodată, că nu fiecare observație din Ucraina este automat relevantă pentru SUA. Potrivit articolului, inovația accelerată a dronelor ucrainene a fost determinată de necesitate și de lipsa unor capabilități critice și nu ar urma să înlocuiască armele, aeronavele și puterea navală avansată a Statelor Unite. În esență, miza pentru SUA este operațională: să reducă timpul dintre apariția unei amenințări/tehnologii pe câmpul de luptă și adaptarea propriilor tactici și sisteme, într-un război în care tehnologia se schimbă de la o etapă la alta. [...]
Rusia transmite că nu vrea un conflict cu Europa, dar spune că este pregătită dacă acesta ar fi inițiat de partea europeană , un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și menține presiunea asupra relațiilor economice și a mediului investițional din Europa, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , care a spus că Rusia „nu vrea și nu planifică” să poarte un război cu Europa, însă „este pregătită” dacă Europa ar decide să inițieze un conflict. În același timp, Lavrov a susținut că Moscova „nu și-a închis niciodată ușile” în relația cu Occidentul și că ar fi dispusă să coopereze cu țările occidentale care renunță la o „atitudine ostilă” față de Rusia. Contextul: conferința de securitate de la Minsk Lavrov a vorbit la a patra Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică , eveniment care a început marți în capitala Belarusului. Potrivit informațiilor transmise, reuniunea este organizată de Ministerul de Externe din Belarus și a adunat peste 600 de reprezentanți din aproximativ 50 de țări și regiuni. Șeful diplomației ruse a mai afirmat că perspectiva unui dialog direct cu Europa rămâne „neclară” și a opinat că Occidentul se îndepărtează de „tendința obiectivă” către multipolaritate la nivel global. Mesajele Belarusului și legătura cu războiul din Ucraina În discursul de deschidere, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că „construirea unui model de securitate și dezvoltare durabilă în Eurasia” ar fi o necesitate practică „în beneficiul lumii întregi”. Liderul de la Minsk a mai spus că amploarea protestelor din Europa ar trebui să fie un avertisment și a îndemnat țările Uniunii Europene să caute căi de cooperare. Totodată, Lukașenko a afirmat că „criza din Ucraina” ar putea declanșa „un alt război major” și și-a exprimat speranța într-o soluție pașnică rapidă. Ce teme sunt pe agenda discuțiilor Conferința de la Minsk este programată pe două zile, iar agenda include, potrivit sursei citate: controlul armamentului; rolul noilor tehnologii în domeniul securității; dezvoltarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), formată din șase membri: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar de dialog, mesajele rămân, deocamdată, la nivel declarativ, dar contribuie la menținerea unui climat de incertitudine în relația Europa–Rusia, cu efecte indirecte asupra riscului geopolitic perceput de piețe și companii. [...]
China spune că menține comunicarea pentru un posibil summit Trump–Putin–Xi , o formulă care, dacă se concretizează, ar putea influența direct riscurile geopolitice cu efecte în piețele de energie, materii prime și apărare, pe fondul războiului din Ucraina și al discuțiilor despre controlul armamentelor, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18–19 noiembrie, la Shenzhen, în sudul Chinei. Beijingul a confirmat public că „menține comunicarea” cu părțile implicate, însă nu a oferit detalii despre format, agendă sau nivelul de confirmare al participării. Ce se știe oficial despre organizare Declarația Chinei a fost făcută de Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite. În același timp, Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , că demersurile pentru a ajunge la un consens privind această întâlnire „sunt în desfășurare” și că ar putea fi finalizate „în următoarele zile”. Propunerea unei întâlniri trilaterale a fost sugerată inițial de Ministerul rus de Externe. Digi24 notează că, deși Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a participa, Beijingul nu comentase până acum public propunerea. Mizele: Ucraina și dezarmarea nucleară Potrivit unor surse citate de publicația americană The Wall Street Journal , propunerea lui Vladimir Putin ar viza discutarea condițiilor Rusiei pentru încheierea războiului din Ucraina. Această opțiune a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe motiv că Ucraina nu ar fi inclusă în discuții. În paralel, Donald Trump a indicat că principalul său obiectiv ar fi semnarea unui nou tratat de dezarmare nucleară cu Rusia și China. În acest stadiu, informațiile rămân limitate la confirmarea existenței discuțiilor și la declarații generale despre organizare, fără un anunț oficial privind data exactă a unei întrevederi trilaterale sau o agendă convenită. [...]
Victoria democraților în Congres poate complica finanțarea și supravegherea războiului cu Iranul , dar este puțin probabil să schimbe fundamental direcția de politică externă a președintelui Donald Trump, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Miza imediată ține de pârghiile bugetare și de anchetele parlamentare, care pot încetini sau condiționa decizii cu impact direct în economie și în industria de apărare. În material se arată că alegerile de la jumătatea mandatului au fost influențate de costurile economice asociate războiului cu Iranul, pe fondul unei scăderi a popularității lui Trump. Analiza citată indică o rată de aprobare „în jurul valorii de 35%” și menționează că „mai puțin de 36%” ar susține războiul, pe baza unei compilații de sondaje. Ce pârghii are Congresul și unde poate apărea blocajul Controlul democraților asupra Camerei Reprezentanților și Senatului le oferă instrumente de presiune instituțională, chiar dacă Trump își păstrează dreptul de veto. Concret, articolul indică trei direcții prin care Congresul poate influența agenda externă: controlul comisiilor și al agendei legislative; capacitatea de a lansa investigații și de a emite citații; condiționarea finanțărilor prin proiecte de lege-cheie (autorizarea apărării și alocările bugetare). Conducerea democrată a Camerei ar urma să pună în centrul atenției trei subiecte de politică externă: războiul din Iran, campania militară americană împotriva presupuselor ambarcațiuni de trafic de droguri din America Latină și modul în care Pentagonul acordă contracte. Un punct sensibil, cu potențial de efect operațional, este folosirea proiectelor de lege privind apărarea și bugetul ca vehicul pentru limitarea finanțării războiului din Iran. În text se menționează și precedentul din vară, când democrații din Senat au blocat examinarea proiectului de lege privind apărarea, în semn de protest față de război. Iran: presiune pe bani și anchete, nu o schimbare de strategie Analiza susține că este „puțin probabil” ca Trump să-și schimbe agenda externă după pierderea controlului asupra Congresului, iar eventualele modificări ar fi „la margini”. În același timp, investigațiile și solicitările de informații ar putea consuma timp și capital politic pentru administrație, de la secretarul Apărării Pete Hegseth la secretarul de Stat Marco Rubio, potrivit textului. Materialul mai notează că bombardamentele americane repetate asupra infrastructurii militare a Iranului nu ar fi produs capitularea anticipată și că războiul ar fi afectat sistemul de baze militare al SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv prin avarierea unor structuri și sisteme de arme; este menționat și sediul Flotei a Cincea din Bahrain ca nod central „grav afectat”. Ucraina: Congresul ar putea împinge spre mai mult sprijin militar În privința Ucrainei, articolul indică posibilitatea ca un Congres „mai advers” să-l testeze pe Trump și să-l forțeze să acorde mai mult ajutor militar Kievului, deși precizează că evoluția este greu de anticipat. Textul menționează și nemulțumiri inclusiv în rândul unor republicani din comisiile de securitate națională față de abordarea diplomatică a lui Trump, descrisă ca încercarea de a-l atrage pe Vladimir Putin cu avantaje economice. Sunt invocate două episoade cu potențial de impact major: restricționarea Starlink pentru trupele ucrainene și acordul lui Trump de a cumpăra motorină rusească, decizie despre care analiza afirmă că ar aduce Kremlinului „miliarde de dolari în plus”. Ce urmează: o agendă externă mai greu de executat, nu oprită Concluzia materialului este că rezultatele alegerilor vor „complica” agenda de politică externă a lui Trump, dar nu o vor opri. În practică, presiunea ar urma să se manifeste prin anchete, audieri și negocieri dure pe finanțări, cu riscul unei confruntări politice care poate ajunge până la blocarea finanțării guvernului, dacă părțile leagă bugetul de schimbări în politica de război. [...]
Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șoc pe piața petrolului , după ce Iranul a catalogat drept „neconvingător” răspunsul SUA la condițiile pentru redeschiderea rutei, iar președintele american Donald Trump a confirmat lovituri asupra unei insule iraniene din apropiere, potrivit Al Jazeera . Iranul poartă discuții indirecte cu SUA pe baza unei propuneri de redeschidere a strâmtorii în două zile, dacă Washingtonul acceptă șapte cerințe ale Teheranului, inclusiv ridicarea sancțiunilor și încetarea unei blocade navale americane. În pofida unor semnale de progres în ultimele zile, Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a spus că răspunsul SUA „nu a fost convingător” și a cerut ca cele șapte condiții să fie abordate „pe deplin și explicit” și puse în aplicare, avertizând că doar atunci Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă. Diplomație sub presiune, cu Qatar în rol de intermediar Pe fondul riscului de escaladare, Qatarul și-a intensificat eforturile diplomatice. Majed al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat că discuțiile continuă și că ambele părți „rămân angajate în procesul de negociere”, Doha facilitând schimbul „în timp real” de propuneri între SUA și Iran. Lovituri confirmate de Trump și avertismente privind noi acțiuni La Washington, Trump a confirmat că SUA au lovit Iranul marți dimineață, spunând pentru Fox News că ținta a fost o instalație antiaeriană. El a descris operațiunea drept un „atac minor” și a susținut că „nu a fost război”. Presa iraniană a relatat că loviturile au vizat insula Qeshm, în Golful Persic, lângă Strâmtoarea Hormuz. În paralel, oficiali americani citați de presa din SUA au spus că loviturile ar fi fost „defensive” și ar fi urmat unor focuri iraniene asupra unei aeronave americane. Totodată, Trump a repetat avertismentele privind posibile acțiuni militare suplimentare, afirmând că nu urmărește „să omoare mulți oameni”, dar că „dacă va trebui, va trebui”. Atacuri asupra navelor comerciale și acuzații reciproce Riscul operațional pentru transportul de țiței a fost accentuat de noi incidente pe mare. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că patru petroliere au fost distruse după ce ar fi lovit mine navale în timp ce încercau să tranziteze o rută „interzisă” la sud de strâmtoare; alte două nave ar fi fost reținute pentru încălcarea restricțiilor de navigație, potrivit unei declarații preluate de agenția oficială IRNA. Separat, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat că două proiectile neidentificate au lovit camera motoarelor unui petrolier la circa 14 mile marine (aprox. 26 km) nord-est de satul de coastă Limah din Oman, fără victime. Publicația notează că nu a putut fi verificat independent dacă incidentul descris de UKMTO are legătură cu afirmațiile IRGC. IRGC a mai afirmat că a doborât o dronă MQ-9 de fabricație americană deasupra strâmtorii la 4:30 ora locală (01:00 GMT), prezentând-o drept a 56-a aeronavă de acest tip doborâtă. De ce contează: riscul de escaladare se mută direct pe ruta energetică Combinația dintre negocieri blocate, lovituri confirmate de SUA și atacuri asupra transportului comercial amplifică riscul ca tensiunile să se traducă în perturbări ale tranzitului prin Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice globale. În material, politologul american John Mearsheimer avertizează că o nouă campanie de bombardamente ar putea să nu atingă obiectivele Washingtonului și că o ripostă iraniană ar putea împinge SUA într-o confruntare mai lungă, cu efecte mai mari asupra economiei globale. [...]
