Știri
Știri din categoria Externe
Conflictul dintre SUA, Israel și Iran escaladează rapid, cu bombardamente masive asupra Iranului și Libanului, atacuri asupra unor obiective americane din regiune și peste o mie de civili uciși de la începutul confruntărilor, potrivit informațiilor publicate de TVR Info. Președintele american Donald Trump susține că forțele aeriene și navale ale Iranului au fost „distruse” în urma operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel.
Operațiunile militare continuă în a cincea zi a conflictului, după ce Israelul a lansat un nou val de lovituri asupra unor obiective militare din Iran. Atacurile ar fi vizat inclusiv structuri asociate cu conducerea politică și religioasă a țării, printre ele și un complex legat de organismul responsabil cu alegerea viitorului lider suprem iranian.
Conflictul s-a extins în mai multe puncte din Orientul Mijlociu, fiind raportate atacuri și asupra unor obiective americane sau ale aliaților Washingtonului.
Printre cele mai importante incidente:
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că reprezentanțele diplomatice americane sunt vizate de „atacuri directe”.
Forțele israeliene continuă bombardamentele asupra unor poziții considerate asociate Iranului sau Hezbollah. În Liban, loviturile aeriene au vizat mai multe zone din apropierea Beirutului și orașul Baalbek.
Potrivit autorităților libaneze:
Armata israeliană a emis avertismente pentru civilii din sudul Beirutului să evacueze zonele unde sunt suspectate facilități ale Hezbollah.
Statele Unite participă la operațiunea militară denumită „Furia epică”, în cadrul căreia au fost mobilizați zeci de mii de militari și o forță navală majoră.
Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), operațiunea implică:
Oficialii americani susțin că au lovit peste 2.000 de ținte în Iran, inclusiv instalații de rachete, sisteme de apărare aeriană și infrastructură militară.
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului citate de presa internațională, cel puțin 1.097 de civili au fost uciși în Iran de la începutul conflictului.
În paralel:
Tensiunile au afectat și traficul maritim din Golful Persic, iar Donald Trump a anunțat că marina americană ar putea escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz, dacă situația o va impune.
Recomandate
Israelul a bombardat clădirea din Qom unde se numărau voturile pentru noul lider suprem al Iranului , într-o escaladare majoră a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unei relatări publicate de Biziday , care citează presa iraniană și surse internaționale. Atacul ar fi avut loc în timp ce membrii organismului responsabil cu desemnarea succesorului ayatollahului se aflau reuniți. Nu există, deocamdată, un bilanț oficial al victimelor. Conform informațiilor transmise de presa de stat iraniană și confirmate de un oficial israelian din domeniul apărării, clădirea din orașul Qom a fost lovită în momentul în care erau numărate voturile. Nu este clar câți dintre cei 88 de membri ai consiliului se aflau în interior. Imagini apărute pe rețelele de socializare indică faptul că imobilul a fost distrus complet, deși surse iraniene susțin că ar fi fost evacuat înaintea atacului. O altă clădire a aceluiași organism fusese lovită cu o zi înainte, la Teheran. În paralel, armata israeliană a anunțat lovituri simultane în Teheran și Beirut, vizând infrastructură militară iraniană și poziții ale Hezbollah. ONU a confirmat avarierea unei instalații nucleare iraniene. Pe fondul escaladării, SUA și-au închis ambasadele din Arabia Saudită și Kuweit, după ce două drone au lovit misiunea diplomatică americană din Riad, fără a provoca victime. Conflictul are deja efecte economice majore: cotația gazelor europene a urcat la 64 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din 2023; petrolul Brent a ajuns la 83 de dolari/baril; bursele europene au scăzut cu până la 4%, iar Bursa de la București a pierdut aproximativ 2%. Iranul a amenințat că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz și a avertizat că orice bază militară folosită împotriva sa va deveni țintă legitimă. Președintele american Donald Trump a transmis că războiul ar putea dura mai mult de cinci săptămâni și nu a exclus desfășurarea de trupe la sol. Între timp, Germania și China au cerut reținere, iar tensiunile indică extinderea conflictului la nivel regional, cu implicații globale. [...]
SUA și Israel au lansat atacuri simultane asupra Teheranului și Beirutului , în a patra zi de conflict deschis cu Iranul, iar criza se extinde rapid în întregul Orient Mijlociu, potrivit relatării în timp real publicate de HotNews.ro . Operațiunea americană „Epic Fury”, confirmată de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), vizează distrugerea capacităților balistice și nucleare ale Teheranului. Armata israeliană a anunțat, la rândul său, lovituri „simultane” în capitala iraniană și în Beirut, unde sunt vizate poziții ale Hezbollah. Potrivit CENTCOM, au fost distruse instalații de comandă ale Gărzii Revoluționare , sisteme de apărare antiaeriană și baze de lansare pentru rachete și drone. Numărul soldaților americani uciși a ajuns la șase, după recuperarea a doi militari dați dispăruți. În paralel, Pentagonul avertizează că operațiunile vor continua. Escaladare regională Conflictul depășește granițele Iranului și Israelului: Drone au lovit cartierul diplomatic din Riad, unde se află ambasada SUA. Iranul susține că a atacat o bază americană din Bahrain. Hezbollah afirmă că a lansat rachete și drone asupra unor baze israeliene. Armata libaneză evacuează poziții de la frontiera cu Israelul. Teheranul a anunțat oficial închiderea strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru exporturile mondiale de petrol, deși SUA susțin că traficul nu este complet blocat. Impact economic imediat Efectele se resimt deja pe piețe: Domeniu Situație actuală Gaze naturale Creșteri accelerate pe piața europeană Transport maritim Zeci de nave blocate în zona Ormuz Aviație Zboruri suspendate sau reluate parțial în Golf Tehnologie Două centre de date Amazon din Emirate, avariate Qatar Airways menține suspendarea zborurilor, în timp ce Emirates și Etihad reiau gradual cursele. În Europa, prețul gazelor continuă să crească, cu efecte potențiale în lanț asupra energiei electrice și alimentelor. Situația din Iran La Teheran au fost raportate explozii puternice, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avarii la instalația nucleară de la Natanz, fără consecințe radiologice. Presa iraniană anunță că este în curs procedura de desemnare a unui succesor pentru ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile recente, informație care amplifică incertitudinea politică internă. Președintele american Donald Trump a declarat că „valul cel mare” al operațiunii încă urmează, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu susține că ofensiva nu va deveni un „război fără sfârșit”, ci o acțiune „rapidă și decisivă”. Totuși, schimbul continuu de atacuri și amenințările reciproce indică o confruntare cu potențial de extindere majoră. [...]
Armata israeliană susține că a bombardat un centru secret nuclear din Iran , într-o nouă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Israelul afirmă că a vizat un complex subteran unde cercetători iranieni lucrau la dezvoltarea capacităților necesare pentru producerea armelor nucleare. Conform informațiilor citate de publicație din surse ale armatei israeliene (IDF), atacul a avut loc asupra complexului „Minzadehei”, situat în nord-estul capitalei iraniene Teheran. Potrivit militarilor israelieni, oamenii de știință iranieni s-ar fi mutat în această locație după ce infrastructuri nucleare importante ale Iranului au fost avariate în timpul operațiunii israeliene „Rising Lion”, desfășurată în iunie. Cum justifică Israelul atacul Armata israeliană susține că operațiunea a fost rezultatul unei monitorizări îndelungate a activităților nucleare iraniene. Potrivit IDF : serviciile de informații au urmărit activitatea cercetătorilor implicați în programul nuclear; noul complex subteran ar fi fost identificat după relocarea personalului; atacul a fost realizat cu precizie pentru a lovi instalația considerată secretă. Reprezentanții armatei israeliene afirmă că bombardamentul ar fi eliminat o componentă importantă din capacitatea Iranului de a dezvolta arme nucleare . Contextul tensiunilor din regiune Lovitura anunțată de Israel vine pe fondul unui conflict tot mai intens în Orientul Mijlociu. În ultimele zile, regiunea a fost marcată de multiple atacuri, sancțiuni și tensiuni diplomatice, iar situația a atras reacții din partea marilor puteri și a statelor din Golf. Programul nuclear al Iranului reprezintă de ani buni unul dintre cele mai sensibile dosare geopolitice, iar Israelul a declarat în repetate rânduri că nu va permite Teheranului să obțină arme nucleare. În acest moment nu există confirmări independente privind amploarea exactă a pagubelor produse de atacul asupra complexului menționat de armata israeliană. [...]
Donald Trump a avertizat asupra celui mai grav scenariu în Iran , la întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz , prima vizită a unui lider străin la Casa Albă după declanșarea războiului împotriva Teheranului, relatează Digi24 . Discuțiile, desfășurate marți, 3 martie 2026, au fost dominate de conflictul din Orientul Mijlociu, dar au inclus și teme sensibile precum Ucraina, tarifele comerciale și relațiile transatlantice. În conferința comună, Trump a susținut că infrastructura militară a Iranului este „aproape complet distrusă”, afirmând că forțele navale, aeriene și sistemele radar ar fi fost neutralizate. Întrebat despre cel mai negru scenariu, liderul american a spus că riscul major ar fi ca, după înlăturarea actualei conduceri, puterea să fie preluată de „cineva la fel de rău”, făcând referire la fostul lider suprem Ali Khamenei, potrivit BBC . Trump a adăugat că unele dintre persoanele luate în calcul pentru conducerea Iranului „au murit între timp”. Critici la adresa aliaților Întâlnirea a fost marcată și de atacuri verbale la adresa unor parteneri europeni. Trump a criticat dur Spania, după ce Madridul ar fi refuzat utilizarea bazelor militare comune pentru operațiuni împotriva Iranului. El a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei să „întrerupă toate relațiile” cu această țară. De asemenea, liderul american l-a ironizat pe premierul britanic Keir Starmer, afirmând că „nu avem de-a face cu un Winston Churchill”, în contextul unor divergențe privind utilizarea unor facilități strategice. Poziția Germaniei Friedrich Merz, aflat la a doua întâlnire cu Trump în calitate de cancelar, a evitat să critice direct operațiunea militară, deși anterior a vorbit despre „riscuri semnificative”. În Biroul Oval, el a insistat asupra necesității de a discuta și războiul din Ucraina, subliniind că Kievul trebuie să-și păstreze teritoriul și garanțiile de securitate. Pe agenda bilaterală s-au aflat și: noile tarife comerciale de 15% impuse de SUA; blocajul acordului comercial dintre SUA și Uniunea Europeană; tensiunile legate de Groenlanda și securitatea în cadrul NATO. Întâlnirea, programată inițial pentru 30 de minute, are loc într-un moment în care relațiile dintre SUA și Europa sunt puse la încercare de conflictul cu Iranul și de divergențele comerciale. Mesajele ferme ale lui Trump indică o continuare a liniei dure față de Teheran, dar și o presiune crescută asupra aliaților pentru aliniere politică și militară. [...]
Benjamin Netanyahu afirmă că ofensiva împotriva Iranului nu va deveni un „război fără sfârșit” , declarând că operațiunea ar putea dura „ceva timp, dar nu ani”, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP. Într-un interviu acordat postului american Fox News, premierul israelian a susținut că acțiunea militară desfășurată împreună cu Statele Unite va fi „rapidă și decisivă”, respingând scenariul unui conflict prelungit. „Nu veți avea un război fără sfârșit”, a insistat Netanyahu. Liderul israelian a explicat că obiectivul este „crearea condițiilor necesare pentru ca poporul iranian să își poată lua destinul în propriile mâini și să își formeze un guvern ales democratic”. El a justificat atacurile prin faptul că programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului ar fi fost aproape de a deveni „intangibile”, adică imposibil de neutralizat ulterior. Netanyahu a amintit că, după războiul de 12 zile și bombardamentele israeliano-americane din iunie 2025, Iranul ar fi început construirea unor noi situri și buncăre subterane menite să protejeze infrastructura strategică. În opinia sa, dacă nu s-ar fi intervenit acum, „în viitor nu s-ar mai fi putut lua nicio măsură”. Declarațiile vin în contextul intensificării loviturilor aeriene și al tensiunilor regionale crescute, în timp ce comunitatea internațională urmărește dacă operațiunea militară se va limita la obiective punctuale sau va escalada într-un conflict de durată. [...]
Ambasada SUA din Riyadh a fost vizată de un atac cu drone, iar Iranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit relatării publicate de Euronews România . Ministerul saudit al Apărării a confirmat că două drone au lovit zona ambasadei americane din Arabia Saudită, provocând un incendiu cu pagube „minore”. Potrivit Reuters, complexul diplomatic era gol în momentul atacului, astfel că nu au fost înregistrate victime. O sursă apropiată armatei saudite, citată de AFP, susține că apărarea aeriană a interceptat patru drone care vizau zona. Ambasada SUA a emis o alertă prin care le-a cerut cetățenilor americani din Regat să se adăpostească și să evite zona misiunii diplomatice până la noi instrucțiuni. În paralel, lideri iranieni au anunțat că Strâmtoarea Ormuz este blocată traficului maritim. Ebrahim Jabari, consilier al comandantului Gărzii Revoluționare, a declarat că orice navă care va încerca să traverseze va fi „incendiată”. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol, iar o eventuală blocare ar avea consecințe majore asupra piețelor energetice. În primele trei zile de conflict, șase militari americani au fost uciși și 18 răniți, conform informațiilor citate. Președintele Donald Trump a avertizat că Statele Unite vor răspunde dur, fără a oferi detalii suplimentare. Escaladarea tensiunilor ridică temeri privind extinderea confruntărilor în regiune și impactul asupra securității energetice globale. [...]
