Știri
Știri din categoria Externe
Marile companii germane își reevaluează public trecutul nazist, iar miza este reputațională și de guvernanță corporativă, pe fondul unei presiuni tot mai mari pentru transparență istorică și asumare instituțională, potrivit Le Figaro. Publicația descrie un proces început la începutul anilor 1990, în care mai multe grupuri și dinastii industriale au făcut, „de voie, de nevoie”, un „examen de conștiință”, inclusiv cu obiectivul de a-și îmbunătăți imaginea.
Un exemplu recent este cazul Zeppelin, unde instrumentalizarea dirijabilelor ca instrument de propagandă în perioada lui Adolf Hitler este pusă în prim-plan într-o expoziție temporară la muzeul Zeppelin din Friedrichshafen (Baden-Württemberg). Articolul pornește de la imaginea dirijabilului LZ 129 „Hindenburg”, decorat cu svastici, survolând New York în august 1936, într-un moment în care regimul nazist consolidase deja utilizarea simbolurilor industriale în comunicarea politică internă și externă.
Din perspectiva mediului de afaceri, astfel de demersuri nu sunt doar exerciții de memorie, ci țin de administrarea riscurilor: trecutul istoric poate afecta credibilitatea conducerii, relația cu investitorii și partenerii, precum și percepția publică asupra brandului. Le Figaro notează explicit că unele companii și familii au urmărit, prin aceste clarificări, și o reabilitare de imagine.
În practică, asumarea trecutului devine parte a guvernanței corporative: modul în care o companie investighează, documentează și comunică episoade sensibile poate fi interpretat ca indicator al culturii organizaționale și al capacității de a gestiona subiecte cu impact pe termen lung.
Potrivit publicației, dezvăluirile și reevaluările au prins contur „de la începutul anilor 1990”, când mai multe „societăți și dinastii emblematice” au început să își analizeze rolul și conexiunile din perioada nazistă. În acest cadru sunt menționate nume mari precum Zeppelin, Volkswagen, Bertelsmann și Continental, ca repere ale unei tendințe mai largi.
Articolul din Le Figaro este marcat ca „rezervat abonaților”, iar textul disponibil public oferă doar o parte din detalii; prin urmare, nu sunt accesibile integral, din acest extras, concluziile sau exemplele complete pentru fiecare companie menționată.
Recomandate
Canada introduce din 8 septembrie suprataxe de 15–50% pe importuri din SUA, plus un pachet de sprijin de 7,5 mld. dolari canadieni , într-o escaladare cu impact direct asupra costurilor din lanțurile de aprovizionare și asupra companiilor expuse comerțului bilateral, potrivit news.ro . Măsurile vizează o serie de produse americane, iar guvernul de la Ottawa spune că valoarea suprataxelor va fi „aproape la paritate” cu cea a tarifelor impuse de Washington asupra produselor canadiene începând de sâmbătă. Liniile generale ale răspunsului fuseseră anunțate anterior de premierul Mark Carney . Ce produse intră pe lista de suprataxe Conform informațiilor prezentate, suprataxele canadiene vor viza: oțelul; produsele lactate; echipamentele agricole; industria hârtiei; electronica; aparatele electrocasnice. Ministrul finanțelor, François-Philippe Champagne , a declarat că riposta va intra în vigoare la 8 septembrie, la ora 00:01. Pachetul de sprijin: 7,5 miliarde dolari canadieni Pentru sectoarele afectate de tarifele americane, guvernul canadian a anunțat un pachet total de 7,5 miliarde de dolari canadieni (4,6 miliarde de euro), destinat: susținerii lichidităților întreprinderilor; consolidării indemnizațiilor de șomaj; creării unui „Fond de diversificare pentru o Canada puternică”, pentru sprijinirea găsirii de noi piețe de export. De ce contează: dependența Canadei de piața americană Miza economică este ridicată, în condițiile în care Statele Unite sunt principalul partener comercial al Canadei, iar exporturile canadiene către SUA reprezintă 70% din total, potrivit aceleiași surse. În acest context, decizia premierului Mark Carney de a întrerupe negocierile comerciale cu Washingtonul, invocând condiții „nedrepte”, crește riscul de prelungire a tensiunilor și de scumpiri pe segmentele vizate de tarife de ambele părți. În paralel, Washingtonul aplică deja suprataxe punitive asupra unor produse canadiene, iar măsurile anunțate de Ottawa indică o etapă nouă de retaliere, cu efecte care se vor vedea în special în industriile dependente de comerțul transfrontalier. [...]
Spania cere bani de urgență de la UE pentru gestionarea crizei migranților din Ceuta , după ce aproximativ 70.000 de persoane au intrat în enclava nord-africană la finalul lunii iulie, iar autoritățile locale spun că răspunsul administrativ este prea lent, potrivit Al Jazeera . Comisia Europeană a transmis că „evaluează” solicitarea Spaniei și că rămâne „pe deplin angajată la toate nivelurile” pentru securitatea frontierelor externe ale Uniunii. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert, a declarat la Bruxelles că cererea formală a fost primită și că evaluarea se face „cu prioritate”, în vederea unei decizii rapide. Criza a escaladat după ce, la sfârșitul lui iulie, peste 70.000 de potențiali migranți, „împinși de sărăcie și de dezinformare”, s-au îndreptat spre Ceuta. Potrivit cifrelor oficiale citate, cel puțin 90 de persoane au murit de ambele părți ale frontierei, în timp ce organizații pentru drepturile omului au raportat un bilanț mai mare. Presiune operațională: repatrieri accelerate și un „comandament unic” Guvernul spaniol a luat măsuri pentru a accelera returnarea migranților rămași în Ceuta, iar majoritatea s-au întors deja în Maroc. Totuși, între 5% și 10% – adică între 3.500 și 7.000 de persoane – se află încă în enclavă, inclusiv copii neînsoțiți, care nu pot fi deportați. Autoritățile spaniole trebuie să îi identifice pe cei rămași pentru a stabili dacă au dreptul la protecție internațională sau, în caz contrar, pentru a începe procedurile de returnare. Procesul este criticat ca fiind prea lent de guvernul regional din Ceuta, controlat de Partidul Popular (PP). Pentru a grăbi reacția, cabinetul de la Madrid a aprobat crearea unui „comandament unic” pentru Ceuta, condus de ministrul Politicii Teritoriale, Ángel Víctor Torres. Acesta a spus că prioritatea este „returnarea și repatrierea celui mai mare număr posibil de persoane, adulți și minori”, cu respectarea legii spaniole și a drepturilor omului. În paralel, guvernul va continua asistența umanitară pentru solicitanții de azil și pentru minorii neînsoțiți care nu pot fi returnați. De ce contează pentru UE: frontiera terestră cu Africa și regimul Schengen Ceuta și Melilla sunt singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Ambele enclave funcționează într-un regim special în cadrul spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că persoanele care intră sunt supuse controalelor la frontieră înainte de a putea continua către Spania continentală. În acest context, cererea de finanțare de urgență testează capacitatea UE de a reacționa rapid când un stat membru invocă presiune imediată asupra unei frontiere externe. [...]
Omanul și Iranul negociază redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz printr-un coridor temporar și deminare , într-un demers cu miză operațională directă pentru fluxurile maritime din Golf, potrivit Economica . Strâmtoarea rămâne blocată de Teheran și este în centrul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a transmis pe X că speră „să anunțe în curând” un nou coridor de navigație și „aranjamente practice pentru restabilirea siguranței navigației”. El a adăugat că orice „soluție permanentă” ar trebui să se bazeze pe memorandumul de înțelegere semnat între Teheran și Washington în iunie , care „a eșuat între timp”, dar pe care Iranul continuă să îl considere reper. Ce include „cadrul etapizat” discutat la Teheran Al-Busaidi și omologul său iranian, Abbas Araghchi, au discutat la Teheran „despre un cadru etapizat”, conform unei declarații publicate de Muscat. Acesta ar urma să includă: „stabilirea unui coridor de navigație temporar comun prin Strâmtoarea Ormuz”; un acord pentru implementarea „unui proiect comun de deminare a strâmtorii”. În paralel, negocierile ar urma să continue pentru stabilirea unui coridor „permanent”, pentru definirea „gestionării viitoare a strâmtorii” și pentru un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigație și de securitate necesare”. Cele două țări au subliniat și importanța unor discuții comune cu celelalte state riverane Golfului Persic. Contextul de securitate: mesajul lui Trump despre mine Discuțiile au loc în condițiile în care președintele american Donald Trump a reafirmat pe Truth Social că, potrivit Marinei americane, „toate minele au fost îndepărtate și/sau distruse în apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz”. „Iranul a fost informat că orice vas care plasează noi mine noi va fi distrus” În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau parametrii tehnici ai coridorului, rămâne de urmărit dacă părțile ajung la un acord aplicabil rapid și cum va fi organizată, în practică, componenta de deminare și furnizare a serviciilor de securitate pentru navigație. [...]
Rusia avertizează că apropierea Armeniei de UE va lovi pe termen lung relațiile economice din spațiul eurasiatic , după ce Dmitri Medvedev a susținut că Erevanul „nu va adera niciodată” la Uniunea Europeană; declarațiile vin pe fondul intenției anunțate de premierul Nikol Pașinian de a accelera pașii pentru o posibilă aderare, potrivit Agerpres . Medvedev, fost președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a declarat pentru agenția rusă TASS că „este clar” că Armenia nu va intra în UE și că această direcție va afecta „permanent” relațiile cu Rusia și cu alte state din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) – bloc economic post-sovietic condus de Moscova. În aceeași intervenție, Medvedev a pus costurile politice și economice ale acestei orientări pe seama „ambițiilor” conducerii de la Erevan, referindu-se la Pașinian, despre care a spus că ar trăda interesele naționale. Ce înseamnă, practic, „alegerea unei tabere” pentru Armenia Contextul imediat este anunțul făcut de Pașinian privind accelerarea procesului pentru o posibilă aderare la UE, pe fondul presiunilor din partea UEE ca Armenia să decidă „cât mai curând posibil” direcția strategică. Pașinian a spus în parlament că procesul presupune, mai întâi, depunerea unei cereri oficiale către UE, pentru a primi un răspuns de la Bruxelles și pentru a putea stabili un calendar al reformelor necesare. El a amintit și că ar fi nevoie de un referendum în Armenia privind aderarea. Mesajul Kremlinului: standardele UE sunt „incompatibile” cu UEE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a invocat „experiența Turciei” și a altor state care așteaptă de decenii aderarea la UE, sugerând că procesul poate fi îndelungat. Peskov a mai afirmat că, după depunerea cererii, Armenia ar trebui să își modifice legislația în domenii precum comerțul, sănătatea sau vama, pentru alinierea la standardele europene, pe care le-a descris drept incompatibile cu cele din Rusia și din UEE. În opinia sa, acest lucru ar genera „contradicții profunde” care ar dăuna „în primul rând Armeniei însăși”. [...]
Furtunile din sudul Franței au perturbat sever transporturile , după ce o tornadă a lovit departamentul Aude și a provocat pagube importante, potrivit news.ro . Ministerul Transporturilor a anunțat „perturbări foarte grave” pe toate rutele – drumuri, cale ferată și transport aerian – în urma furtunilor violente care au lovit regiunea luni seara. Tornada s-a format luni după-amiază în apropiere de Carcassonne, în timp ce zona era sub cod portocaliu de furtuni, și a fost observată în jurul orei locale 17:20 în mai multe localități dintre Carcassonne și Limoux, în special în Pomas (aprox. 1.000 de locuitori). Prefectura Aude a raportat cel puțin 41 de persoane rănite, aflate în „stare de urgență relativă”, dintre care cinci au fost evacuate la spital, iar aproape 300 de locuințe au fost afectate. Impact operațional: rețele și mobilizare de urgență Pe lângă avariile la acoperișuri și intervențiile pentru „acoperișuri smulse”, autoritățile au închis mai multe drumuri departamentale din cauza copacilor căzuți. La fața locului au fost mobilizați peste 120 de pompieri, inclusiv 14 specialiști USAR (căutare și salvare în mediul urban), sprijiniți de o unitate chinotehnică, precum și 15 jandarmi. Prefectul Alain Bucquet a activat un Centru operațional departamental pentru coordonarea operațiunilor. Un centru de primire a fost deschis peste noapte la sala polivalentă din Pomas și la Tuilerie, în Limoux, pentru persoanele care ar putea avea nevoie de adăpost. Totodată, aproape 2.800 de gospodării au rămas fără curent electric în mai multe comune, iar autoritățile se așteptau la întăriri, inclusiv din partea Crucii Roșii. Transporturi: trenuri, șosele și aeroporturi, sub presiune În paralel cu intervențiile de urgență, traficul feroviar a fost „puternic perturbat”, au fost introduse restricții de circulație pe șosele, iar mai multe aeroporturi au înregistrat întârzieri și anulări, conform comunicării Ministerului Transporturilor citate de news.ro. În același context meteo, etapa a 3-a a Turului Spaniei, pornită din Gruissan (Aude), a fost întreruptă definitiv și anulată de organizatori, după o furtună cu grindină care i-a obligat pe cicliști să se adăpostească la mai puțin de 20 de kilometri de sosire. Context meteo: alertă portocalie și fenomene violente locale Météo France a plasat 20 de departamente din sudul Franței sub alertă portocalie de furtuni, invocând riscul unor fenomene violente la nivel local. În Aude, institutul a înregistrat, între orele 16:00 și 18:00, peste 30 de litri de precipitații pe metru pătrat într-o oră la Castelnaudary, rafale de 117 km/h la Arquettes-en-Val și de 106 km/h la Lézignan-Corbières. Potrivit Météo-France, în Franța se înregistrează, în medie, câteva zeci de tornade pe an, însă instituția precizează că efectul încălzirii globale asupra frecvenței, intensității și distribuției geografice a acestora rămâne incert. [...]
Acuzația lui Netanyahu ridică miza securității interne și a costurilor de protecție potrivit Agerpres , după ce premierul israelian a susținut că Iranul ar fi încercat să-l asasineze pe unul dintre fiii săi, fără să ofere detalii suplimentare. Netanyahu a făcut afirmația într-un interviu telefonic pentru postul israelian Channel 14, în contextul unei discuții despre informațiile potrivit cărora Shin Bet (serviciul israelian de securitate internă) ar fi refuzat să asigure măsuri de protecție sporită pentru Gadi Eisenkot , fost șef al Statului Major și principal rival al său la alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie. „Ceva incredibil s-a întâmplat: Iranul l-a luat drept țintă pe unul dintre fiii mei. Iranul a încercat să-l ucidă pe unul dintre fiii mei.” Protecția demnitarilor și a familiilor lor, din nou în centrul dezbaterii În același interviu, Netanyahu s-a pronunțat pentru protecție permanentă pentru Eisenkot, argumentând că o astfel de măsură „nu este un lux” și avertizând că, în lipsa ei, „(iranienii) vor reuși” să-l asasineze. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar care dintre cei doi fii ai premierului ar fi fost ținta. Netanyahu are doi fii și o fiică. Context: fiul cel mare, în SUA, și polemica privind costurile Agerpres notează că fiul cel mare al premierului, Yair Netanyahu, în vârstă de 35 de ani, a stat mult timp în SUA, la Miami, de la începutul anului 2024 și „se pare” că se află sub protecția Shin Bet. Șederea sa în SUA a generat în Israel o polemică privind costul acestei protecții pentru contribuabili, iar localnici din Florida și-au exprimat îngrijorarea că prezența lui ar putea transforma zona într-o țintă pentru atacuri ale inamicilor Israelului. Ce se mai știe despre presupusa tentativă La scurt timp după declarațiile premierului, jurnalistul israelian Amit Segal a scris pe canalul său de Telegram că presupusa tentativă de asasinat ar fi fost cunoscută „de mai multe luni”, dar s-ar fi aflat sub o interdicție de publicare. Informația nu este detaliată în materialul citat. [...]
