Știri
Știri din categoria Externe
Un nou incident pe pistă complică reluarea operațiunilor aeriene în SUA: două avioane s-au ciocnit sâmbătă seara pe pista Aeroportului Internațional din Miami, la doar o zi după suspendarea zborurilor la nivel național care a generat anulări și blocaje, potrivit news.ro.
Coliziunea a implicat un Boeing 737 al Copa Airlines și un Boeing 767 al UPS, în timp ce aeronavele rulau pe pistă. Administrația Federală a Aviației (FAA) a precizat că vârful aripii avionului Copa a lovit botul aeronavei UPS.
Două persoane au fost rănite în urma incidentului, produs în jurul orei 21:15, a declarat pentru CNN Greg Chin, directorul de comunicare al aeroportului. Potrivit acestuia, rănile au fost minore, iar ambele persoane au primit îngrijiri la fața locului din partea echipelor de pompieri și salvare.
FAA susține că, înainte de impact, controlorii de trafic aerian le-au indicat membrilor echipajului UPS să cedeze trecerea zborului Copa. Agenția a anunțat că investighează coliziunea.
Într-o înregistrare audio a controlului traficului aerian, pilotul zborului Copa spune „Cineva ne-a lovit”, iar pilotul UPS răspunde că „a mers prea departe”, după care aeronava Copa „ne-a atins cu aripa”. Ulterior, pilotul Copa a raportat că pare să lipsească vârful aripii stângi.
Un pasager Copa, Cesar Ferreira, a descris pentru CNN momentul impactului și reacția echipajului, afirmând că personalul de bord a intervenit rapid pentru a preveni panica. El a mai spus că, după aproximativ 10 minute, căpitanul le-a comunicat pasagerilor că nu există un pericol iminent și că avionul urma să fie mutat cu un tractor.
Copa Airlines a precizat că toți cei 166 de pasageri și cei șase membri ai echipajului au debarcat, iar aeronava a fost dusă înapoi la terminal. Compania a transmis că regretă neplăcerile și că va coopera cu autoritățile pe durata anchetei.
UPS a declarat că este hotărâtă să colaboreze cu autoritățile pentru a stabili ce s-a întâmplat și a menționat că echipajul său este în siguranță. O fotografie a avionului UPS arată botul acestuia îndoit, cu o gaură mare în panouri, potrivit relatării.
Incidentul a avut loc în timp ce aeroporturile din SUA încearcă să revină la operațiuni normale după suspendarea zborurilor dispusă vineri de FAA, care a dus la anulări și la situații în care pasageri au rămas peste noapte în terminale, în așteptarea reprogramărilor.
Recomandate
Turcia încearcă să lege Libanul de rute comerciale prin Siria, într-un demers care ar putea redesena influența economică în estul Mediteranei , pe fondul schimbării echilibrului regional după căderea regimului Assad, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Contextul imediat este vizita de trei zile în Liban a lui Bilal Erdoğan , fiul președintelui turc, care a combinat întâlniri politice la nivel înalt cu gesturi simbolice și mesaje despre cooperare și „sprijin”. Vizita a inclus Beirut, Tripoli și Akkar, zone în care Ankara are legături istorice și religioase, dar și întâlniri cu actori politici din afara bazinului tradițional sunnit din nordul Libanului: președintele Parlamentului, Nabih Berri, liderul druz Walid Jumblatt și Bahia Hariri, vicepreședinte al Mișcării Viitorul. Miza operațional-economică: coridor terestru și feroviar prin Siria Un element central al vizitei, relatat de cotidianul libanez Al-Akhbar (asociat în material cu o orientare pro-Hezbollah), este discutarea unor propuneri de extindere a comerțului și investițiilor și de revigorare a conexiunilor rutiere și feroviare dintre Liban și Turcia, prin Siria . Pentru Liban, Siria este descrisă drept principala rută terestră care îl conectează de Turcia și de piețele europene, ceea ce ar face din infrastructură și tranzit o pârghie economică majoră. Analiza notează însă explicit o limitare: vizita nu demonstrează că proiectele ar fi fost aprobate sau finanțate, iar o eventuală reconstrucție a legăturilor de transport ar depinde de investiții substanțiale, infrastructură și stabilitate de securitate în Siria. De ce contează Tripoli și nordul Libanului În Tripoli, a doua ca mărime din Liban, vizita a fost primită cu o vizibilitate neobișnuită, inclusiv prin decorarea Turnului cu Ceas Hamidiyeh (din epoca otomană) cu steaguri libaneze și turcești. Al-Akhbar a descris recepția drept „excepțională” și i-a atribuit o semnificație politică și economică, comparând-o cu primirea mai rezervată acordată președintelui libanez Joseph Aoun cu circa două săptămâni înainte. Itinerariul a inclus și opriri cu încărcătură simbolică (piețe vechi, Marea Moschee Mansouri), iar evenimentele au reunit atât lideri religioși musulmani, cât și creștini, ceea ce, potrivit analizei, a dat vizitei un caracter public mai larg. În Akkar, Bilal Erdoğan a avut întâlniri la Dar al-Fatwa din Halba și a mers în al-Kawashra, localitate cu rădăcini turkmene și legături vechi cu Turcia. Ankara își lărgește baza: dincolo de partenerii sunniți Un semnal relevant pentru arhitectura de influență este că delegația – care, potrivit agenției turce Anadolu, i-a inclus pe ambasadorul Turciei la Beirut, Murat Lutem, și pe președintele Institutului Yunus Emre, Selim Argun – a avut întâlniri cu lideri care acoperă mai multe comunități și centre de putere din Liban. Institutul Yunus Emre este prezentat ca instrument de promovare a limbii și culturii turce în străinătate, indicând componenta de „diplomație culturală” a demersului. Potrivit Anadolu, Walid Jumblatt a evidențiat rolul Turciei în încurajarea dialogului regional și a susținut extinderea cooperării politice, culturale și economice, iar biroul lui Nabih Berri a transmis că discuțiile au vizat relațiile bilaterale și evoluțiile regionale. Context regional: Siria post-Assad și competiția pentru influență Analiza plasează această ofensivă de relații în contextul în care căderea regimului Bashar al-Assad în decembrie 2024 ar fi schimbat mediul strategic dintre Turcia și Liban, Ankara dezvoltând relații cu noua conducere de la Damasc și căutând un rol în reconstrucția politică și economică a Siriei. În paralel, materialul amintește competiția tradițională a puterilor regionale în Liban: Iran susține Hezbollah, iar Arabia Saudită și alte state din Golf au avut, istoric, roluri importante – cu mențiunea că influența saudită ar fi scăzut în ultimii ani. În acest cadru, întrebarea deschisă rămâne dacă inițiativele discutate – în special cele legate de transport și comerț prin Siria – se vor transforma în proiecte concrete și, implicit, într-o influență economică durabilă a Turciei în Liban și în estul Mediteranei. [...]
O amenințare cu bombă a declanșat evacuarea pe o rază de 1,6 km și o percheziție amplă la o fabrică de biocombustibili din Illinois , după ce autoritățile au identificat în apropiere un dispozitiv considerat „amenințare credibilă”, potrivit news.ro , care citează Reuters. Ordinul de evacuare a fost ridicat sâmbătă, după ce tehnicienii au securizat dispozitivul și nu a fost găsit nimic „îngrijorător” în urma verificărilor. Intervenția a vizat o fabrică de etanol a BioUrja din Peoria , un oraș cu aproximativ 110.000 de locuitori, aflat la circa 240 km sud-vest de Chicago. Dispozitivul a fost descoperit în apropierea facilității, iar autoritățile au cerut evacuarea locuitorilor dintr-o zonă cu o rază de o milă (aprox. 1,6 km), pe fondul riscului potențial de explozie. Percheziție la scară mare și implicarea agențiilor federale Șeful Poliției din Peoria, Brad Dixon, a declarat că percheziția s-a încheiat sâmbătă după-amiază, după verificări în cadrul unui complex descris ca având dimensiunea a 44,5 terenuri de fotbal american. Autoritățile au precizat că raza de risc a fost stabilită ținând cont nu doar de dispozitiv, ci și de materialele aflate în apropiere. La operațiune au participat forțe de ordine la nivel statal și federal, iar reprezentanți ai FBI și ai Biroului american pentru alcool, tutun, arme de foc și explozivi au spus că personalul lor, inclusiv experți în explozivi, sprijină percheziția și identificarea persoanei responsabile. Ce se știe despre dispozitiv și anchetă Incidentul a început vineri, după ce fabrica a informat poliția că a primit o amenințare cu bombă. Sâmbătă, Dixon a spus că nu va numi dispozitivul „bombă”, deoarece determinarea compoziției era încă în desfășurare. „Vă pot spune doar că a fost considerată o amenințare credibilă”, a declarat Dixon, adăugând că „se desfășoară o anchetă penală amplă”. Proprietarul fabricii, BioUrja Group din Houston, Texas, nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, potrivit informațiilor citate. [...]
Iranul spune că a lovit cu drone o bază americană din Bahrain, un nou episod cu potențial de escaladare într-o zonă-cheie pentru fluxurile de petrol , potrivit news.ro . Duminică dimineață s-au auzit explozii în Bahrain, pe fondul unor alerte publice care au îndemnat populația să se adăpostească. Potrivit relatării unei jurnaliste AFP citate de publicație, au răsunat sirene, iar autoritățile au transmis mesaje de alertă pe rețelele sociale fără să precizeze inițial originea amenințării. Explozii au fost raportate în jurul orei 4:00 și din nou în jurul orei 6:30. Ministerul de Interne din Bahrain a cerut locuitorilor să rămână calmi, să meargă către „cel mai apropiat loc sigur” și să urmărească informațiile prin canalele oficiale. Ce revendică Gardienii Revoluției și ce se știe despre țintă La scurt timp după alerte, Gardienii Revoluției (armata ideologică a Iranului) au susținut că au atacat o bază militară americană din Bahrain. „Sistemul radar de apărare aeriană american de la baza de elicoptere Al-Riffa, din Bahrain, a fost ținta a șase drone aparținând Forței Aerospatiale a Gardienilor Revoluției Islamice.” În material nu apar confirmări independente privind efectele atacului, dincolo de exploziile auzite și de mesajele de alertă ale autorităților. Context: atacuri repetate și presiune pe rutele energetice Bahrain găzduiește o bază navală americană și este prezentat ca una dintre țările din Golf care au suferit numeroase atacuri din partea Teheranului de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului din 28 februarie. Publicația notează că vineri Gardienii revendicaseră deja un atac asupra unui sistem radar american din Bahrain, iar armata americană a afirmat atunci că a interceptat și doborât două drone lansate de forțele iraniene. În paralel, Iranul atacă „în mod regulat” nave care încearcă să traverseze fără autorizația sa strâmtoarea Ormuz , rută strategică prin care tranzita aproximativ o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial înainte de război. Washingtonul impune, la rândul său, un blocaj asupra porturilor iraniene. În noaptea de sâmbătă spre duminică, marina Gardienilor Revoluției a susținut că două nave de transport de hidrocarburi au luat foc după ce au lovit mine în timp ce încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz „pe o rută neautorizată”. De ce contează Atacul revendicat în Bahrain și tensiunile din jurul strâmtorii Ormuz mențin riscul de întreruperi și costuri suplimentare pe lanțul de aprovizionare cu energie, într-o regiune esențială pentru transportul global de hidrocarburi. În același timp, declarațiile și contra-măsurile părților indică faptul că, deși este menționată o „acalmie” a luptelor, episoadele punctuale pot reaprinde rapid presiunea asupra securității regionale și a rutelor maritime. [...]
Emmanuel Macron avertizează că reducerea ajutorului pentru Ucraina riscă să slăbească pe termen lung securitatea Europei , într-un moment în care tema finanțării Kievului intră direct în campania prezidențială din Franța, potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Marine Le Pen , candidată a extremei drepte și favorită în cursa pentru Élysée, a spus că ar intenționa să oprească finanțarea Ucrainei dacă va câștiga alegerile. Macron susține că limitarea resurselor pentru Kiev ar putea împinge Ucraina să accepte o „pace nedreaptă” și ar crea o vulnerabilitate de durată pentru întregul continent. Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele francez a transmis că o astfel de abordare ar deschide calea unui nou conflict. „Aceasta este o rețetă pentru următorul război. Aceasta nu poate fi poziția Franței.” Ajutorul pentru Ucraina, tratat ca investiție de securitate Președintele Franței leagă explicit sprijinul pentru Ucraina de protecția directă a Franței și a europenilor. El avertizează că, dacă Rusia își impune voința asupra unei țări europene „prin forță”, efectul ar fi slăbirea întregii Europe. „A ajuta Ucraina să se apere înseamnă a proteja Franța și poporul francez.” În același context, Digi24 notează că Marine Le Pen ar urma să oprească ajutorul financiar după o perioadă de grație de șase luni, dacă va fi aleasă. Miza politică internă: finanțarea Kievului devine linie de falie electorală Poziția lui Le Pen a fost criticată de reprezentanți ai guvernului și de candidați din mai multe zone politice, de la social-democrați până la dreapta. În paralel, Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise), cel mai bine plasat în sondaje pentru a o înfrunta pe Le Pen în turul al doilea din mai, este acuzat de adversari că ar avea o poziție favorabilă Rusiei, potrivit aceleiași surse. Macron: Putin „nu dorește să negocieze” Macron afirmă că discuțiile recente cu emisari americani ar fi indicat lipsa de interes a liderului de la Kremlin pentru o soluție negociată. În evaluarea sa, Rusia ar miza pe intensificarea atacurilor asupra civililor și pe provocarea unei crize energetice în Ucraina, pentru a forța capitularea. „Este clar că el pariază pe forțarea Ucrainei să capituleze prin intensificarea atacurilor împotriva civililor și prin încercarea de a arunca țara în întuneric în această iarnă. Responsabilitatea noastră este să dejucăm acest pariu.” Macron mai spune că statele europene trebuie să își definească mai clar obiectivele pentru perioada de după război și să precizeze ce așteaptă de la Statele Unite în privința garanțiilor de securitate pe termen lung pentru continent. [...]
Bulgaria a interzis prin lege fermele de blănuri , o decizie cu efect direct de reglementare care blochează orice relansare a industriei și încearcă să prevină mutarea producătorilor din alte state europene, potrivit news.ro . Parlamentul bulgar a adoptat interdicția prin modificări la Legea privind activitățile veterinare, vizând deținerea, creșterea și uciderea animalelor exclusiv pentru producția de blănuri. Informația este relatată de Novinite, citată de publicație. Ce activități intră sub interdicție Restricțiile se aplică fermelor care cresc și ucid animale doar pentru blana lor, inclusiv: nurci; vulpi; șinșile; câini enot. Amenzi pentru persoane fizice și companii Pentru încălcarea interdicției, sancțiunile prevăzute sunt: persoane fizice: amenzi de până la 1.500 de euro (aprox. 7.500 lei) la prima abatere și până la 6.000 de euro (aprox. 30.000 lei) pentru încălcări ulterioare; persoane fizice autorizate și companii: amenzi de până la 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei). Ce rămâne permis Interdicția nu se aplică pieilor și blănurilor obținute ca produse secundare de la animale crescute pentru consum alimentar sau provenite din activități legale de vânătoare. De ce contează: blocarea relocării producătorilor Deputatul Anton Kutev (Bulgaria Progresistă) a spus că măsura încheie un proces îndelungat și are și rolul de a descuraja relocarea în Bulgaria a producătorilor de blănuri din alte țări europene. „Aceasta marchează sfârşitul unui proces îndelungat. Potrivit statisticilor bulgare, în prezent nu mai există producători de blănuri activi în ţară. Un obiectiv important este acela de a împiedica producătorii care îşi desfăşoară în prezent activitatea în alte ţări europene să se mute în Bulgaria”, a declarat Kutev. [...]
China și SUA încearcă să deblocheze reducerea tarifelor, dar fără acord înaintea întâlnirii Xi–Trump . Potrivit Digi24 , cele două țări au discutat despre scăderea tarifelor vamale și despre comerțul cu produse agricole în prima reuniune a consiliului comercial bilateral, organizată cu câteva zile înaintea summitului programat joi, la Shenzhen, în marja APEC . Miza economică imediată este pachetul de reduceri tarifare reciproce discutat după summitul din septembrie de la Washington: un total de 60 de miliarde de dolari, care ar include și un aranjament de tip „30 de miliarde de dolari pentru 30 de miliarde de dolari”, conform Ministerului Comerțului din China, citat de Reuters. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat încheierea unui acord. Tarifele, condiție pentru creșterea importurilor agricole Beijingul insistă ca Washingtonul să pună în aplicare angajamentele privind reducerea tarifelor, prezentând acest pas drept condiție prealabilă pentru majorarea importurilor de produse agricole americane. În ecuație intră și angajamentul Chinei de a cumpăra anual produse agricole din SUA în valoare de 17 miliarde de dolari până în 2028. Totuși, acordul nu a fost finalizat până acum, iar incertitudinile persistă inclusiv în privința volumelor viitoare de achiziții. O analiză Reuters, bazată pe date vamale, arată că achizițiile chineze de produse agricole americane (cu excepția soiei) sunt pe cale să ajungă în acest an la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, în pofida angajamentelor asumate. Ce urmează: discuțiile se mută la nivel de lideri Consiliul comercial bilateral va continua să fie folosit pentru a aborda problemele rămase, a extinde cooperarea și a reduce divergențele nerezolvate, potrivit Ministerului Comerțului din China. Următorul test este întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, programată joi, la Shenzhen, unde tarifele și schimburile agricole sunt printre temele centrale ale dialogului economic bilateral. [...]
