Știri
Știri din categoria Externe
Testul reușit al unei rachete reutilizabile poate reduce costurile lansărilor orbitale ale Chinei, după ce prima treaptă a fost recuperată în timpul unui test de lansare, relatează CNN.
Potrivit informațiilor difuzate de presa de stat chineză, racheta Long March 10B a fost lansată de pe insula Hainan, în sudul Chinei. La aproximativ șase minute după separarea primei trepte de treapta superioară, boosterul (acceleratorul) primei trepte a revenit pe o platformă plutitoare.
Televiziunea de stat CCTV a precizat că revenirea a avut loc printr-o coborâre controlată, iar recuperarea primei trepte a fost realizată pe platforma din larg. Pentru industria spațială, astfel de recuperări sunt relevante deoarece reutilizarea componentelor-cheie poate coborî semnificativ costul pe lansare și poate crește ritmul operațional al misiunilor.
Într-o relatare separată, publicația Meduza notează că recuperarea primei trepte a fost prezentată ca o premieră pentru China și face trimitere la BBC, care amintește că, în mod tradițional, rachetele sunt considerate de unică folosință, iar reutilizarea acceleratoarelor este asociată cu reducerea costurilor pentru lansări de sateliți și misiuni spațiale.
Recomandate
Ucraina reclamă o breșă operațională în apărarea antiaeriană după ce, potrivit Mediafax , nu ar fi primit avertismentele obișnuite de la aliați înaintea unui atac rusesc cu rachete balistice asupra Kievului, într-un moment în care Washingtonul ar fi amenințat cu limitarea schimbului de informații militare. Explozii puternice au fost raportate în capitala Ucrainei la scurt timp după declanșarea alertei aeriene. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că un bloc de locuințe cu nouă etaje din districtul Desnianski a fost lovit și a luat foc. Alerta aeriană a fost activată și în mai multe regiuni din vestul Ucrainei, inclusiv Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk. Lipsa avertismentelor, miza imediată: timp mai scurt de reacție Forțele Aeriene ucrainene au confirmat folosirea de către Rusia a rachetelor balistice împotriva Kievului, dar au semnalat o situație „neobișnuită”: absența informațiilor transmise de partenerii externi despre lansări. Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat că Ucraina nu a beneficiat de avertizarea anticipată primită, de regulă, în cazul lansărilor de rachete rusești. Potrivit Forțelor Aeriene, nu au fost transmise informații de la parteneri despre lansări nici în ziua atacului, nici în ziua precedentă. Președintele Volodimir Zelenski a spus că cinci rachete balistice au lovit infrastructura civilă din Kiev și a subliniat că avertizările furnizate de serviciile de informații occidentale sunt esențiale pentru salvarea de vieți, în condițiile în care rachetele balistice au viteze foarte mari, iar fereastra dintre lansare și impact poate fi foarte scurtă. Publicația notează că nu este clar dacă lipsa avertismentelor ține de o decizie politică americană, de o problemă tehnică sau de alți factori. Contextul politic: presiuni legate de atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești Episodul vine după informații despre presiuni ale administrației Trump asupra conducerii de la Kiev. Potrivit The Kyiv Independent , care citează doi oficiali ucraineni, reprezentanți ai administrației americane ar fi avertizat că SUA ar putea întrerupe schimbul de informații și mecanismul de furnizare a armamentului american dacă Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii petroliere a Rusiei. Unul dintre oficialii ucraineni a declarat pentru publicație: „I-au sunat pe toți oficialii militari de rang înalt și i-au amenințat. Le spun tuturor că vor opri atât schimbul de informații, cât și PURL”. Mediafax explică faptul că PURL (Prioritised Ukraine Requirements List) este mecanismul prin care state europene membre NATO finanțează achiziționarea de armament american pentru Ucraina, inclusiv echipamente considerate esențiale pentru apărare. Financial Times a relatat, la rândul său, despre presiunile americane, citând oficiali europeni care ar fi primit apeluri din partea Washingtonului. În același context, Donald Trump ar fi anunțat un acord cu Vladimir Putin privind introducerea motorinei rusești pe piețele internaționale, pe fondul creșterii prețurilor combustibililor, și ulterior, pe 11 octombrie, existența unui presupus „armistițiu energetic” Rusia–Ucraina. Anunțul a generat confuzie, după ce autoritățile ucrainene au spus că nu fuseseră informate în prealabil despre termenii unui asemenea acord. Zelenski a transmis că Ucraina ar respecta un armistițiu energetic reciproc doar dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În pofida anunțului lui Trump, Moscova ar fi continuat bombardamentele asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurii civile și energetice. [...]
UE a deschis noi capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, un pas care mută discuția spre piața internă și competitivitate , adică zone cu efect direct asupra regulilor de funcționare economică și a accesului la piața unică, potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis pe X că „viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea noastră” și că cele două țări vor fi însoțite „la fiecare pas” pe drumul aderării. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, tot pe X, „un nou pas important” spre UE. De ce contează: negocierile intră în capitole cu miză economică După această etapă, negocierile cu Ucraina și Republica Moldova – care avansează în paralel – urmează să se concentreze pe două grupuri de capitole: „piața internă” și „competitivitate și creștere incluzivă”. Potrivit comisarului european pentru extindere, Marta Kos , reformele din zona pieței interne ar urma să aibă efecte economice concrete pentru Ucraina, prin facilitarea comerțului și a creșterii companiilor ucrainene în Europa. În arhitectura procesului de aderare, negocierile sunt organizate în 35 de capitole, grupate în șase tematici, de la drepturi fundamentale și piața internă până la agricultură și relații externe. Pentru finalizarea aderării este necesară o decizie unanimă a celor 27 de state membre. Ce a deblocat pasul de acum: legislația privind minoritățile Deschiderea noilor capitole vine după adoptarea, de către parlamentarii ucraineni, a unei legislații pentru protejarea drepturilor minorităților naționale, măsură prezentată ca eliminând un obstacol important în calea aderării. În context, statutul minorității ungare din vestul Ucrainei a generat tensiuni cu Budapesta, care blocase cererea de aderare a Kievului, depusă oficial la câteva zile după invazia rusă din februarie 2022. Calendar și implicații pentru Republica Moldova Marta Kos a afirmat că, „din punct de vedere tehnic”, ar fi posibil ca negocierile să fie finalizate în primul sau al doilea trimestru din 2028. Pentru Republica Moldova, comisarul a legat avansul reformelor de accesul la finanțare europeană, menționând că la o reuniune recentă a Consiliului s-a discutat despre „fonduri” descrise drept cele mai mari pentru Chișinău și că reformele ar putea aduce finanțări suplimentare. Separat, UE a anunțat și progrese în discuțiile cu Albania, prin închiderea provizorie a unui capitol de negociere. [...]
Donald Trump neagă oprirea schimbului de informații cu Ucraina, dar mesajele contradictorii de la Casa Albă alimentează incertitudinea operațională pentru apărarea antiaeriană a Kievului , potrivit Kyiv Post , pe fondul unor tensiuni recente între Washington și Kiev. Trump a făcut declarațiile marți, 13 octombrie, în Alaska, răspunzând unei întrebări despre presupusa suspendare a sprijinului informativ. Conform Interfax-Ukraine, citată de publicație, președintele SUA a respins acuzațiile și a spus că SUA „îi ajută” pe ucraineni și că își dorește încheierea războiului. Totuși, întrebată separat dacă schimbul de informații a fost oprit, noul purtător de cuvânt al Casei Albe, Katie Zacharias, a declarat că va reveni cu un răspuns, ceea ce a amplificat neclaritatea privind continuitatea și amploarea cooperării. De unde a pornit suspiciunea: presiuni legate de loviturile asupra rafinăriilor Îngrijorările au crescut după relatări potrivit cărora emisarul prezidențial Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avertizat negociatorii ucraineni, la discuții în Miami, că Washingtonul ar putea suspenda schimbul de informații dacă Kievul continuă să lovească infrastructura energetică a Rusiei. Separat, o persoană familiarizată cu discuțiile a declarat pentru Reuters (menționată de Kyiv Post) că SUA ar fi ridicat și posibilitatea restricționării achizițiilor de armament prin Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – un mecanism prin care aliați europeni cumpără armament american pentru Ucraina. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat marți că nu există „nicio schimbare” privind livrările de arme către Ucraina prin PURL. Atacul cu rachete asupra Kievului și problema avertizării timpurii Contextul imediat al întrebărilor despre schimbul de informații a fost un atac rusesc cu aproximativ șase rachete balistice asupra Kievului, în jurul orei 22:00, luni, 12 octombrie, care a lovit facilități de transport și depozitare în mai multe districte. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina nu a primit avertizare despre lansări din partea partenerilor, iar Forțele Aeriene au indicat că rachetele au fost detectate abia după ce atacul era în desfășurare. La Warsaw Security Forum , ministrul de externe Andrii Sîbiha a confirmat că cooperarea cu Washingtonul continuă, inclusiv pe zona de informații: „Probabil mă întrebați dacă primim date de informații din partea americană. Da, continuăm această cooperare.” Sîbiha a recunoscut că alerta aeriană a fost emisă târziu, dar a pus întârzierea pe seama tipului de armă folosit de Rusia, nu pe o întrerupere a schimbului de informații. Nici el, nici Trump nu au precizat dacă s-a modificat amploarea cooperării. [...]
Lipsa avertizărilor despre rachete balistice ridică riscul operațional pentru apărarea Kievului , pe fondul suspiciunilor că SUA ar fi redus schimbul de informații cu Ucraina, potrivit Daily Mail . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu a existat nicio avertizare din partea partenerilor” înainte ca cinci rachete balistice să lovească Kievul peste noapte, în timp ce Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone și rachete. În Harkiv, atacurile au lăsat patru morți și zeci de răniți, conform aceleiași surse. Într-o declarație pe platforma X, Zelenski a argumentat că avertizările bazate pe informații despre lansarea rachetelor balistice sunt esențiale pentru salvarea de vieți. „Datele de informații despre lansările rachetelor balistice rusești ajută la salvarea de vieți, iar acesta este unul dintre cele mai critice aspecte. Când există o avertizare, tocmai aceasta ajută la prevenirea uciderilor.” Presiune politică și semne de întrebare la Washington În primul briefing, noul secretar de presă al Casei Albe, Katie Zacharia , a refuzat să nege că Washingtonul ar fi oprit schimbul de informații cu Kievul. Întrebată direct dacă SUA au oprit fluxul de informații către Ucraina, ea a răspuns: „Va trebui să revin asupra acestui lucru.” Zelenski nu a indicat explicit SUA sau pe președintele Donald Trump, însă publicația notează că, de regulă, Statele Unite avertizează Kievul când sunt lansate rachete balistice, iar momentul este „conspicu” în contextul tensiunilor politice. Ce s-a întâmplat în noaptea atacului Potrivit materialului, sirenele de raid aerian ar fi pornit abia după ce cinci explozii zguduiseră deja capitala ucraineană. Atacul a inclus „peste o sută” de arme diferite, inclusiv drone cu propulsie și muniții rătăcitoare (drone care pot „pândi” zona înainte de a lovi ținta). Daily Mail mai scrie că cele cinci rachete balistice de tip Iskander ar fi fost lansate din regiunea Briansk din Rusia, aflată la granița cu Ucraina. În acest context, viteza mare și distanța scurtă până la Kiev pot reduce timpul de avertizare. Kievul spune că informațiile americane „încă” circulă Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat la Warsaw Security Forum că schimbul de informații cu SUA continuă și a sugerat că întârzierea ar putea fi explicată de tipul de armament folosit de Rusia. „Da, continuăm această cooperare. Și este adevărat că în atacul de aseară a existat o întârziere, dar este din cauza tipului special de armament folosit de partea rusă.” Context: „armistițiul energetic” și escaladarea atacurilor Articolul plasează episodul pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Kievului pentru concesii către Moscova și al discuțiilor despre un „armistițiu energetic”. Zelenski a spus că Ucraina nu a lovit rafinării rusești sau sectorul energetic după ce Trump a anunțat duminică un astfel de armistițiu, dar a acuzat Rusia că a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice și critice a Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a avertizat că încetinirea ajutorului pentru Ucraina și îngreunarea apărării împotriva rachetelor balistice „nu vor ajuta” la apropierea păcii. [...]
Casa Albă i-a cerut demisia ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor acuzații de conduită necorespunzătoare cu potențiale implicații de integritate în relația diplomație–business , potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după relatări apărute în presa americană și preluate de Financial Times, care indică suspiciuni legate de promovarea intereselor unui grup energetic grec și de o solicitare către un donator înstărit privind achitarea unei facturi de 100.000 de dolari (aprox. 477.000 lei) la American Express. „I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu extraordinar pentru echipă şi îi dorim mult succes în continuare”, a declarat Katie Zacharia, noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferinţe de presă de marţi, potrivit Financial Times. Ce acuzații sunt invocate Potrivit relatărilor The Wall Street Journal, menționate în material, acuzațiile includ: promovarea unui grup energetic din Grecia care ar fi suportat costurile unui zbor cu avion privat în perioada mandatului; oferirea de a ajuta un donator bogat dacă acesta ar fi achitat o datorie de 100.000 de dolari aferentă unui card American Express. Poziția apărării: acuzațiile sunt respinse Avocații lui Guilfoyle au respins acuzațiile de corupție. Ei susțin că solicitarea de plată către donator ar fi vizat o factură restantă pentru servicii prestate înainte ca aceasta să intre în administrația americană și că persoana respectivă era un client cu datorii neachitate. În plus, reprezentanții săi afirmă că Guilfoyle nu l-a pus, în cele din urmă, pe donator în legătură cu oficiali ai administrației americane, iar utilizarea zborurilor private ar fi fost conformă cu regulile aplicabile și aprobată de Departamentul de Stat . De ce contează: risc de integritate într-o zonă sensibilă, energia Cazul are relevanță și prin prisma rolului Greciei pentru interesele strategice și energetice ale SUA în sud-estul Europei, context în care orice suspiciune de amestec între funcția diplomatică și interese de afaceri poate deveni un subiect de integritate și control instituțional. Kimberly Guilfoyle, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., a negat acuzațiile prin intermediul avocaților săi, iar solicitarea de demisie apare pe fondul unor critici mai largi la adresa modului în care administrația americană gestionează relațiile cu mediul de afaceri și cu donatorii, potrivit informațiilor citate. [...]
Donald Trump spune că ia în calcul retragerea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor controverse care riscă să complice relațiile diplomatice și să alimenteze o anchetă internă la Departamentul de Stat , potrivit HotNews . Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare revocarea lui Guilfoyle, președintele american a răspuns: „Analizăm situația.” Trump a mai spus că administrația „nu [este] mulțumită” de ea, conform CNBC, citat de aceeași sursă. De ce contează: un posibil recul operațional în diplomația SUA la Atena Semnalul public transmis de Trump sugerează că mandatul lui Guilfoyle la Atena ar putea deveni instabil, într-un moment în care ambasadorul este un canal-cheie de lucru între guverne. O eventuală retragere ar însemna, practic, reluarea procedurilor de numire și confirmare pentru un înlocuitor și o perioadă de tranziție care poate încetini agenda bilaterală. Declarațiile vin după o serie de dezvăluiri ale The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa ca ambasadoare, notează HotNews. Ce acuzații și episoade sunt invocate în spațiul public Potrivit relatării, The Wall Street Journal a scris că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Tot WSJ a publicat o relatare bazată pe înregistrări în care Guilfoyle ar fi spus că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și ar fi cerut unui om de afaceri american să-i procure o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos. Într-un fragment redat de HotNews, Guilfoyle îi spune omului de afaceri: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți. (...) O să te ajut să câștigi o grămadă de bani” Publicația mai notează că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea a acceptat cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri. Separat, WSJ a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) făcută cu cardul de credit înainte de audierea de confirmare din Senat, în iulie 2025, iar în schimb i-ar fi oferit acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Context: cine este Kimberly Guilfoyle Guilfoyle a fost logodită anterior cu Donald Trump Jr., iar după despărțire Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasador, potrivit HotNews. Ea a fost procuroare în California și a fost căsătorită cu actualul guvernator al statului, democratul Gavin Newsom, menționat ca posibil candidat la prezidențialele din 2028. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump nu a anunțat o decizie finală, ci doar că situația este „analizată”. Rămâne de văzut dacă administrația va iniția formal procedura de retragere și cum va evolua investigația inspectorului general al Departamentului de Stat, menționată în relatare. [...]
