Știri
Știri din categoria Externe
China a avertizat Germania că vizitele oficiale în Taiwan pot afecta relația bilaterală, reiterând că „principiul unei singure Chine” este baza politică a legăturilor sino-germane, potrivit Mediafax.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat la Beijing că Taiwanul este „o parte inseparabilă a Chinei” și a cerut părții germane să respecte acest principiu, relatează dpa.
„Îi îndemnăm pe cei implicați din partea germană să respecte principiul unei singure Chine și să înceteze să transmită semnale greșite forțelor care susțin independența Taiwanului.”
Mesajul Beijingului vine în contextul în care Germania are relații diplomatice doar cu China, dar menține și alte forme de cooperare cu Taiwanul. În logica politicii chineze „o singură Chină”, statele sunt așteptate să recunoască Republica Populară Chineză drept singurul reprezentant al Chinei și să trateze Taiwanul ca parte a teritoriului chinez.
China susține de mult timp că Taiwanul trebuie să fie adus sub controlul Beijingului, iar schimburile „oficiale” dintre insulă și țările care au relații diplomatice cu Beijingul sunt contestate constant.
Reacția Chinei a fost provocată de vizita unei delegații parlamentare germane în Taiwan. Delegația este transpartinică, are cinci membri și este condusă de Till Steffen, deputat din partea Verzilor. Scopul vizitei este extinderea cooperării cu insula.
Potrivit informațiilor din articol, delegația germană urmează să se întâlnească marți cu președintele taiwanez Lai Ching-te.
Recomandate
Blocajele din La Paz au început să lovească aprovizionarea cu alimente, combustibil și medicamente , iar fostul președinte Evo Morales cere organizarea de alegeri în 90 de zile, pe fondul escaladării protestelor împotriva guvernului de centru-dreapta condus de Rodrigo Paz, potrivit Agerpres . Guvernul, instalat de doar șase luni, se confruntă cu o nemulțumire extinsă în rândul fermierilor, muncitorilor, profesorilor și angajaților din transporturi, în contextul celei mai grave crize economice din ultimii 40 de ani. Inflația anuală a ajuns la 14% în aprilie, conform informațiilor citate de Agerpres din AFP. În capitala administrativă La Paz, considerată epicentrul protestelor, blocajele rutiere de la începutul lunii mai au paralizat orașul și au dus la penurii de alimente, combustibil și medicamente, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru economie și pentru funcționarea serviciilor de bază. Cererea lui Morales: demisie, tranziție și alegeri rapide Morales a spus că președintele Rodrigo Paz ar avea „două căi”: militarizarea sau „pacificarea”, care ar presupune o tranziție și alegeri în termen de 90 de zile. El a condiționat „pacificarea” de demisia lui Paz și convocarea alegerilor de către un „președinte de tranziție”. Între timp, revendicările protestatarilor au evoluat: de la cereri precum creșteri salariale și stabilizare economică, către solicitarea plecării președintelui. Rodrigo Paz este prezentat ca liderul care a pus capăt unei perioade de 20 de ani de guverne socialiste conduse de Morales și apoi de Luis Arce. Acuzații reciproce și un context politic tensionat Guvernul susține că protestele ar fi orchestrate de Evo Morales. Fostul președinte este vizat de un mandat de arestare într-un caz de presupus trafic de copii, acuzații pe care le neagă. Potrivit Agerpres, din 2024 Morales (președinte între 2006 și 2019), declarat ineligibil să candideze de către justiție, trăiește izolat în Chapare (centrul țării), sub protecția susținătorilor săi. [...]
Donald Trump le-a cerut unor lideri arabi și musulmani să se alăture Acordurilor Abraham după un eventual acord care să pună capăt războiului cu Iranul, potrivit Digi24 . Miza este una de reconfigurare diplomatică în Orientul Mijlociu , cu efect direct asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor geopolitice care influențează piețele energetice și fluxurile comerciale. Într-o conferință telefonică, Trump a discutat cu liderii Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului, Pakistanului, Turciei, Egiptului, Iordaniei și Bahrainului, spunând că, odată cu încheierea războiului, se așteaptă ca aceștia să adere la Acordurile Abraham (setul de înțelegeri de normalizare a relațiilor cu Israelul). Trump a anunțat că urma să discute ulterior cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și că Jared Kushner și Steve Witkoff vor urmări subiectul „în următoarele săptămâni”, conform informațiilor citate de Digi24 din Axios. De ce contează: normalizarea cu Israelul, pusă ca „pas următor” după război Potrivit aceleiași relatări, mesajul transmis în convorbire indică direcția pe care Trump ar vrea să o imprime politicii SUA în regiune după conflict: extinderea Acordurilor Abraham către state care fie nu sunt parte a acestui cadru, fie nu au acorduri de pace cu Israelul. Trump a reiterat public ideea într-o postare pe Truth Social, în care a mulțumit țărilor din Orientul Mijlociu pentru sprijin și a legat consolidarea cooperării de aderarea la Acordurile Abraham. Reacții și obstacole: Arabia Saudită, piesa centrală, dar greu de mișcat pe termen scurt Axios notează că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și-a exprimat disponibilitatea de a normaliza relațiile cu Israelul, însă „în ultimul an a scăzut entuziasmul” pentru acest pas. În plus, Trump ar viza în principal un acord de pace între Arabia Saudită și Israel, dar climatul politic din regiune și viitoarele alegeri din Israel ar face dificilă o realizare rapidă. Digi24 mai relatează, citând doi oficiali americani, că liderii — în special cei din Arabia Saudită, Qatar și Pakistan, care nu au relații diplomatice oficiale cu Israelul — ar fi fost surprinși de solicitare. Unul dintre oficiali a descris momentul astfel: „S-a făcut liniște la telefon, iar Trump a glumit și a întrebat dacă mai sunt acolo.” Ce urmează Conform informațiilor prezentate, Trump le-a transmis liderilor că emisarii săi, Jared Kushner și Steve Witkoff, vor continua demersul în săptămânile următoare. În același timp, el a lansat și ideea ca Iranul să adere „într-o zi” la Acordurile Abraham, scenariu care ar presupune recunoașterea Israelului de către Teheran — lucru pe care regimul iranian l-a refuzat de decenii, potrivit textului citat. [...]
Polonia vrea să reducă riscul unor decizii-șoc privind trupele SUA și propune construirea unei infrastructuri permanente – „un mic oraș” – pentru găzduirea militarilor americani, pe fondul confuziei create de anularea unei rotații de rutină, potrivit Digi24 . Oferta Varșoviei vizează o prezență americană pe termen lung, cu facilități care ar include și spații de cazare pentru familiile soldaților. Viceministrul polonez al Apărării, Paweł Zalewski , a declarat într-un interviu pentru The Washington Times că discuțiile cu Washingtonul urmăresc „clarificarea situației” și consolidarea parteneriatului dintre cele două țări. „Va trebui să construim un mic oraș, cu o infrastructură complet autonomă pentru această prezență permanentă. Suntem gata să facem asta.” De unde a pornit „confuzia” și ce a anunțat Trump Contextul imediat este o schimbare bruscă de poziție la Washington: președintele Donald Trump a anulat o decizie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care anulase la rândul său o desfășurare de 4.000 de soldați. Ulterior, Trump a spus că SUA vor furniza 5.000 de soldați suplimentari Poloniei. Zalewski a afirmat că procesul de clarificare cu partea americană ar urma să dureze până la patru săptămâni și că Polonia va fi consultată pe parcurs. „Ne-am concentrat pe clarificarea situației, deoarece eram dezorientați. Acest proces va dura până la patru săptămâni și vom fi consultați pe parcurs.” Miza pentru NATO : presiune pe europeni și predictibilitate mai mică Polonia găzduiește în prezent aproximativ 10.000 de soldați americani, dintr-o prezență totală a SUA în Europa de aproximativ 100.000, potrivit informațiilor citate. În același timp, incertitudinea planează asupra NATO, pe fondul semnalelor repetate ale lui Trump că statele europene ar trebui să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru propria securitate și că SUA își vor reevalua rolul pe continent. Zalewski a mai spus că oficialii americani au dat asigurări că modificările privind mișcările de trupe în Europa nu vor submina declarația lui Trump de a nu reduce angajamentul american față de Polonia. [...]
Benjamin Netanyahu leagă negocierile SUA–Iran de „dezafectarea” capacităților nucleare iraniene , invocând asigurări primite de la Donald Trump că orice acord cu Teheranul ar trebui să ducă la eliminarea completă a programului nuclear al Iranului, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Israelului, este una de securitate și de reglementare diplomatică: condițiile puse într-un eventual acord ar putea limita sau, dimpotrivă, ar putea lăsa loc pentru acțiuni unilaterale ale Israelului. Declarațiile premierului israelian vin pe fondul unor discuții „avansate” între Washington și Iran. Netanyahu susține că a primit garanții privind „libertatea de acțiune” a Israelului în fața amenințărilor de securitate, iar informația este atribuită de Digi24 publicației israeliene The Times of Israel . Într-o postare pe X, Netanyahu a spus că a discutat cu Trump despre un „memorandum de înțelegere” care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și despre viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. Potrivit lui Netanyahu, cei doi ar fi convenit că orice acord final trebuie să „elimine pericolul nuclear”. Ce condiții spune Netanyahu că ar implica „eliminarea” programului nuclear Netanyahu a detaliat ce înțelege prin eliminarea riscului nuclear, indicând două elemente operaționale: „dezafectarea” instalațiilor de îmbogățire nucleară ale Iranului; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit de pe teritoriul iranian. Digi24 notează însă că nu este clar dacă Trump i-a oferit asigurări specifice privind aceste condiții. Contextul negocierilor și legătura cu Libanul Potrivit informațiilor prezentate, Iranul ar fi refuzat să includă problema nucleară în memorandumul de înțelegere care ar urma să fie semnat, fiind dispus să o discute doar în negocierile pentru un acord final. În același timp, presa israeliană este citată cu informația că un armistițiu inițial de 60 de zile, care ar urma să fie încheiat, ar include și un armistițiu cu Hezbollah , grupare susținută de Iran în Liban. Netanyahu a mai afirmat că Trump ar fi „reafirmat” dreptul Israelului de a se apăra „împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban”. Separat, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat guvernul libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, iar aripa militară a grupării a transmis pe Telegram că dezarmarea Hezbollah este „inacceptabilă” și ar echivala cu „anihilarea”. Aceste poziții apar în contextul în care Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri cu Israelul la Washington, la începutul lunii viitoare. [...]
Doborârea unei presupuse drone israeliene în Hormozgan adaugă presiune pe negocierile SUA–Iran , într-un moment în care la Washington și Teheran cresc așteptările privind un memorandum de înțelegere legat de un posibil acord, potrivit The Jerusalem Post . Armata iraniană ar fi doborât o „dronă de spionaj și supraveghere” israeliană în provincia Hormozgan, a relatat agenția iraniană Mehr. Conform aceleiași relatări, epava unei drone Orbiter – descrisă ca produs israelian – ar fi fost găsită „în cooperare cu forțele navale iraniene”. Context: discuții despre un armistițiu de 60 de zile și uraniu îmbogățit Incidentul este plasat de publicație în contextul negocierilor pentru un armistițiu de 60 de zile între SUA și Iran. Un oficial american a declarat duminică jurnaliștilor că Iranul „a acceptat în principiu” o propunere care ar include eliminarea uraniului puternic îmbogățit. Același oficial a vorbit despre un „angajament larg” asupra principiilor documentelor și a spus că echipa președintelui Donald Trump se declară optimistă în privința stadiului negocierilor. Ce urmează: aprobarea liderului suprem și riscul de blocaj Oficiali de la Casa Albă au indicat că nu se așteptau ca un acord să fie încheiat duminică și că liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, ar putea avea nevoie de câteva zile pentru a aproba orice înțelegere. În paralel, agenția Tasnim, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a relatat despre negocieri, susținând că acestea ar rămâne expuse riscului de a se prăbuși. Tasnim a afirmat că Iranul nu va depăși „liniile roșii” pe care le consideră necesare pentru „realizarea drepturilor poporului”. [...]
Iran ar fi folosit o firmă din Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli controale comerciale și a importa din China echipamente satelitare cu utilizare militară , într-o achiziție legată de programul său de drone, potrivit The Jerusalem Post , care citează o investigație Financial Times bazată pe contracte comerciale și documente de transport scurse. Financial Times relatează că Forța Aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi cumpărat la finalul lui 2025 o antenă satelitară motorizată de 4,5 metri, produsă în China de StarWin. Tehnologia ar fi fost expediată din Shanghai către portul iranian Bandar Abbas , pe nava chineză de containere Zhong Gu Yin Chuan. Potrivit aceleiași investigații, după o escală în Dubai la 28 august 2025, nava ar fi lăsat un container care a fost ridicat ulterior, la 23 noiembrie 2025, de vasul iranian Rama III. Datele GPS ale navei ar fi indicat o rută din Golful Persic, cu o oprire scurtă în largul Omanului, însă analiza imaginilor satelitare din aceeași zi ar fi arătat că vasul nu se afla în poziția raportată, ceea ce ar sugera o posibilă „falsificare” a semnalului (spoofing). Traseu și documente: ce arată investigația La patru zile după ridicarea containerului, pe 29 noiembrie, imagini satelitare ale portului Bandar Abbas ar fi surprins o navă de dimensiuni și culoare similare cu Rama III intrând în port, potrivit Financial Times. Transportul, datat octombrie 2025 și descris în documente vamale ca „antenă și accesorii”, ar fi cântărit aproape 1,8 tone, împărțite în șase colete. Contractele văzute de Financial Times ar indica faptul că Telesun, companie care se descrie drept furnizor din EAU de sisteme de comunicații prin satelit fixe și mobile în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, ar fi achiziționat echipamentul în numele Ertebatat Faragostar Kish (EFK), o companie iraniană de telecomunicații implicată într-un proiect pentru Saman Industrial Group din Iran. Telesun, Ministerul de Externe al EAU și ambasada Iranului la Londra nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Financial Times, mai notează materialul. Context: suspiciuni mai largi privind livrări mascate Într-un context separat, The New York Times a relatat recent, citând oficiali americani, că firme chineze ar fi planificat vânzări clandestine de armament către Iran, cu transport prin țări terțe pentru a ascunde originea. Potrivit NYT, nu este clar dacă au fost expediate arme sau câte tranzacții ar fi fost aprobate, iar oficialii americani citați ar avea opinii divergente asupra acestor detalii. Pentru mediul de afaceri și zona de conformitate (compliance), cazul descris de Financial Times ridică miza asupra riscurilor de intermediere și a verificărilor de lanț logistic în regiune, în condițiile în care echipamentele de comunicații satelitare pot avea utilizare duală (civilă și militară), iar rutele și documentația de transport pot fi folosite pentru a masca destinația reală sau utilizatorul final. [...]
