Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că escaladarea din Orientul Mijlociu poate deveni „de necontrolat”, după ultimatumul lansat de Donald Trump către Iran, potrivit Știrile ProTV, care citează AFP și Reuters.
Beijingul a reacționat luni prin vocea lui Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă esențială pentru exporturile de petrol. Mesajul Chinei a fost că intensificarea ostilităților riscă să împingă regiunea într-o spirală greu de controlat.
„Dacă războiul se intensifică şi situaţia se deteriorează şi mai mult, întreaga regiune ar putea fi aruncată într-o situaţie incontrolabilă”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, în conferinţa de presă periodică.
În acest context, Donald Trump a spus duminică că Statele Unite vor „distruge” centralele iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, conform relatării preluate de publicație. China a cerut tuturor părților implicate să înceteze operațiunile militare și să revină la negocieri, susținând că „folosirea forței” nu face decât să alimenteze un „cerc vicios” și că războiul „nu ar fi trebuit să înceapă de la bun început”.
Miza pentru Beijing este și una economică: China este unul dintre principalii beneficiari ai petrolului iranian, notează Știrile ProTV. În aceste condiții, orice blocaj prelungit sau escaladare în zona Strâmtorii Ormuz poate amplifica riscurile pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea regională.
Recomandate
Consiliul de Apărare al Iranului amenință că va mina Golful Persic dacă insulele sau coastele țării vor fi atacate, relatează G4Media , citând informații difuzate de mass-media de stat iraniană și preluate de CNN. Potrivit declarațiilor atribuite acestui organism de securitate, traversarea Strâmtorii Ormuz de către țări „nebeligerante” ar fi condiționată de coordonarea cu Teheranul. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol și gaze, iar orice perturbare poate avea efecte rapide asupra piețelor energetice și a costurilor de transport. „Întregul Golf Persic va fi efectiv blocat, iar responsabilitatea pentru acest lucru îi va reveni celui care a lansat amenințarea”, a adăugat acesta. În aceeași logică, Consiliul de Apărare ar fi avertizat că „orice încercare a inamicului de a ataca coastele sau insulele iraniene” va duce la „minarea tuturor rutelor de acces și a liniilor de comunicații din Golful Persic și de-a lungul coastelor cu diverse mine navale”, conform agenției semi-oficiale Fars News, citată în articol. Avertismentul vine pe fondul escaladării retoricii dintre Iran și SUA. Armata iraniană a declarat, conform sursei, că ar închide Strâmtoarea Ormuz și ar ataca infrastructura regională dacă președintele american Donald Trump își pune în aplicare amenințarea de a bombarda centralele electrice ale Iranului, în cazul în care această cale navigabilă strategică nu ar fi redeschisă până luni seara. [...]
Leon Panetta spune că Donald Trump nu are o ieșire clară din războiul cu Iranul , potrivit HotNews.ro , care relatează despre un interviu acordat de fostul șef al CIA publicației The Guardian. Panetta afirmă că acțiunile președintelui american au alimentat o criză pe piața globală de energie, în contextul războiului lansat împotriva Iranului la 28 februarie. Fost director al CIA (februarie 2009 – iunie 2011) și ulterior secretar al apărării (iulie 2011 – februarie 2013), Panetta susține că aparatul american de securitate națională a luat mereu în calcul capacitatea Iranului de a genera o criză prin blocarea strâmtorii Ormuz. Pe această rută trece, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate, iar pentru statele din Golful Persic reprezintă și principala cale de import pentru alimente. În interviul citat, Panetta îl acuză pe Trump că „tinde să fie naiv” în privința felului în care pot evolua evenimentele și critică modul în care președintele își susține public pozițiile, sugerând că acestea nu sunt dublate de o strategie de ieșire din conflict. „Dacă o spune și continuă să o spună, există întotdeauna o speranță că se va adeveri ceea ce spune. Însă asta fac copiii. Președinții nu fac asta” Panetta mai afirmă că uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei, într-un atac israelian sprijinit de SUA la începutul războiului, nu a fost o decizie oportună, în condițiile în care acesta a fost succedat de fiul său, Mojtaba Khamenei. În evaluarea fostului oficial, schimbarea a dus la consolidarea regimului de la Teheran și la instalarea unui lider mai tânăr, cu o poziție „mult mai dură”. În ceea ce privește blocarea strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la atacurile Statelor Unite și Israelului, Panetta consideră că situația era previzibilă și că reprezenta una dintre vulnerabilitățile majore ale unui război cu Iranul, cu potențialul de a declanșa „o criză petrolieră imensă”. El susține că Trump poate revendica o victorie, însă fără o încetare a focului nu are un rezultat concret, iar o astfel de încetare rămâne improbabilă cât timp Teheranul menține presiunea prin controlul asupra strâmtorii. [...]
Donald Trump a anunțat suspendarea pentru 5 zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene , după ce a vorbit despre „negocieri productive” cu Teheranul, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut luni, 23 martie 2026, pe rețelele de socializare, iar piața a reacționat imediat: prețurile petrolului au scăzut cu 13%, conform aceleiași surse. Trump susține că Statele Unite și Iranul au avut „conversații foarte bune și productive” privind „o rezolvare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu și că a cerut Pentagonului să amâne loviturile asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene timp de cinci zile, condiționat de evoluția discuțiilor. „Având în vedere tonul și caracterul acestor discuții aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dat instrucțiuni Departamentului de Război să amâne toate atacurile militare împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor și discuțiilor în curs.” În paralel, Teheranul contestă existența acestor contacte. Mediafax relatează că ministrul de externe al Iranului afirmă că nu au avut loc discuții cu Washingtonul și îl acuză pe Trump că încearcă să câștige timp, pe fondul eforturilor de reducere a tensiunilor din regiune. În context, publicația americană The New York Times este citată cu o observație privind lipsa de transparență a canalelor diplomatice, consemnează Mediafax, pe fondul unei escaladări verbale recente între cele două părți. Elementele-cheie ale informației, așa cum apar în articolul Mediafax, sunt: suspendarea pentru cinci zile a atacurilor asupra centralelor electrice și infrastructurii energetice din Iran, la ordinul lui Trump; afirmația lui Trump că au existat discuții „constructive” în ultimele două zile și că acestea vor continua „pe parcursul săptămânii”; reacția pieței, cu o scădere de 13% a prețurilor petrolului după anunț; poziția Iranului, care neagă discuțiile cu SUA și contestă mesajul transmis de președintele american. [...]
Criza energetică declanșată de războiul din Iran împinge unele state spre săptămâna de 4 zile , potrivit Antena 3 CNN . După schimbările aduse de pandemie (muncă hibridă și la distanță), presiunea pe piața energiei ar putea accelera măsuri de reducere a mobilității și a consumului, inclusiv prin comprimarea săptămânii de lucru. Articolul notează că state dependente de petrolul din Orientul Mijlociu iau măsuri de criză pe fondul războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, Sri Lanka, Filipine și Pakistan au adoptat deja săptămâna de lucru de patru zile, iar unii specialiști apreciază că această soluție ar putea rămâne în vigoare și după trecerea șocului inițial. În Sri Lanka, guvernul a decis pe termen nedeterminat ca miercurea să fie zi nelucrătoare pentru angajații de la stat, nu ca măsură socială, ci ca reacție la penuria de țiței și la creșterea cotațiilor. Textul mai arată că „ce a început în Asia” ar putea fi preluat mai larg, în timp ce britanicii și australienii sunt deja îndemnați să lucreze de acasă, pe fondul acelorași presiuni energetice, relatează Fortune, citată de Antena 3 CNN. „Nu văd acest lucru ca un model pentru SUA și Marea Britanie, cel puțin pe termen lung, deoarece creșterea bruscă actuală a costurilor cu combustibilul este temporară”, spune Wladislaw Rivkin, profesor britanic. Pe lângă ajustări ale programului de lucru, guvernele din Asia au trecut și la raționalizarea carburanților. Sri Lanka a introdus obligativitatea înregistrării pentru un „permis național de combustibil” și a limitat achizițiile de benzină și motorină la 15 litri pe săptămână de persoană, în timp ce Vietnam a cerut menținerea unor stocuri ridicate, iar Thailanda își administrează rezerva de petrol, estimată la aproximativ două luni, și caută surse interne alternative de energie. [...]
Cuba spune că armata se pregătește pentru o posibilă agresiune americană , relatează Agerpres , citând AFP, după declarațiile viceministrului cubanez de externe Carlos Fernandez de Cossio într-un interviu acordat postului NBC. „Armata noastră este mereu pregătită. De fapt, ea se pregătește zilele acestea pentru posibilitatea unei agresiuni militare. Privind la ceea ce se întâmplă în lume, am fi naivi să nu o facem”, a spus oficialul cubanez. În același timp, diplomatul a susținut că guvernul de la Havana încearcă să evite o escaladare suplimentară a relațiilor cu Washingtonul și cu președintele Donald Trump. El a adăugat că autoritățile cubaneze nu văd motive care să justifice o astfel de acțiune, exprimând speranța că scenariul nu se va materializa. Carlos Fernandez de Cossio a mai afirmat că Cuba nu își dorește un conflict cu SUA și că, deși consideră legitimă protejarea țării, este dispusă la discuții. Potrivit acestuia, Havana ar fi pregătită „să se așeze la masă” pentru negocieri. Contextul invocat în material include intensificarea presiunii economice a SUA, după ce Washingtonul ar fi blocat complet aprovizionarea cu combustibil a Cubei, în urma capturării președintelui venezuelean Nicolas Maduro, descris ca furnizor de petrol pentru insulă. În paralel, Donald Trump a făcut declarații despre preluarea Cubei și „eliberarea” acestei țări , fără detalii, și a susținut anterior că guvernul cubanez „va cădea foarte curând”. Separat, presa americană a relatat despre contacte între secretarul de stat Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului președinte cubanez Raul Castro, descrise mai degrabă ca interacțiuni decât negocieri, cu referiri la posibile reforme economice graduale și la o retragere treptată a sancțiunilor americane impuse Cubei încă din perioada Războiului Rece. [...]
Secretarul Trezoreriei SUA spune că Washingtonul are „bani din belșug” pentru războiul cu Iranul , potrivit Reuters . Declarația îi aparține lui Scott Bessent și a fost făcută duminică, în contextul în care administrația americană pregătește o solicitare de fonduri suplimentare către Congres pentru a menține armata „bine aprovizionată” pe termen mai lung. „Avem din belșug bani pentru a finanța acest război. Este vorba de fonduri suplimentare. Președintele Trump a consolidat armata, așa cum a făcut-o în primul său mandat și așa cum procedează acum în al doilea mandat, și dorește să se asigure că armata va fi bine aprovizionată în viitor.” În emisiunea „Meet the Press” de la NBC News , Bessent a exclus și varianta majorării taxelor pentru finanțarea războiului. În paralel, solicitarea armatei americane pentru 200 de miliarde de dolari în fonduri suplimentare întâmpină opoziție în Congres, unde democrați și o parte dintre republicani pun sub semnul întrebării necesitatea, după alocările consistente pentru apărare din anul trecut. Bessent a susținut cererea, fără să confirme suma, iar administrația nu a trimis încă o solicitare formală către Senat și Camera Reprezentanților, precizând că cifra ar putea fi modificată. Secretarul Apărării, Pete Hegseth , a argumentat recent că fondurile suplimentare sunt necesare „pentru a ne asigura că suntem finanțați corespunzător pentru ceea ce s-a făcut și pentru ceea ce s-ar putea să trebuiască să facem în viitor” și a respins ideea unor majorări de impozite. Potrivit reprezentanților administrației, primele șase zile ale războiului cu Iranul au costat peste 11 miliarde de dolari, iar primele estimări indică faptul că acesta ar putea deveni cel mai costisitor conflict pentru SUA de la războaiele prelungite din Irak și Afganistan. În plan bugetar, Congresul condus de republicani a aprobat deja finanțări ridicate pentru armată de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în ianuarie 2025. Luna trecută, Trump a promulgat legea alocărilor pentru apărare pentru anul fiscal 2026, cu o finanțare de aproximativ 840 de miliarde de dolari, iar vara trecută a fost adoptat un pachet de reduceri de taxe și cheltuieli care a inclus 156 de miliarde de dolari pentru apărare. Bessent a apărat și decizia administrației de a ridica sancțiunile asupra petrolului iranian și rus, susținând că măsura ar limita riscul scumpirii petrolului la 150 de dolari pe baril și ar reduce veniturile totale ale Iranului și Rusiei; el a adăugat că o analiză a Trezoreriei ar indica un câștig suplimentar maxim de 2 miliarde de dolari pentru Rusia din veniturile petroliere. [...]
