Știri
Știri din categoria Externe
China spune că va garanta securitatea energetică a Taiwanului după „reunificarea pașnică”, potrivit AGERPRES, care citează declarațiile unei purtătoare de cuvânt a guvernului chinez făcute miercuri, pe fondul creșterii costurilor internaționale ale combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Într-o conferință de presă, Zhang Han, purtătoare de cuvânt a Biroului pentru Afaceri Taiwaneze al Consiliului de Stat (executivul chinez), a criticat ceea ce a numit „incapacitatea” autorităților taiwaneze de a asigura o aprovizionare stabilă cu petrol și gaze naturale, susținând că situația ar fi generat nemulțumire în rândul populației insulei. Ea a acuzat partidul aflat la guvernare în Taiwan, Partidul Democrat Progresist (DPP), că evită responsabilitățile în gestionarea crizelor care afectează bunăstarea populației.
Zhang Han a afirmat că, după realizarea „reunificării pașnice” și a „interconexiunii totale” între cele două maluri ale strâmtorii, capacitatea industrială a Chinei și stabilitatea aprovizionării ar urma să compenseze lipsurile Taiwanului în țiței, gaze naturale și materii prime. În acest cadru, ea a susținut că partea continentală ar putea asigura „în timp util” securitatea energetică și a resurselor, precum și continuitatea producției industriale și a aprovizionării cu bunuri.
În paralel, guvernul taiwanez a anunțat săptămâna trecută menținerea neschimbată a tarifelor la electricitate și înghețarea, pe durata lunii aprilie, a prețurilor la gazul natural pentru uz casnic și la gazul petrolier lichefiat, cu obiectivul de a limita presiunile inflaționiste și de a menține competitivitatea industriei locale de semiconductori.
Conform datelor Administrației Energetice din Taiwan, gazul natural lichefiat a fost principala sursă de generare a energiei electrice a insulei în 2025, cu peste 47% din total, iar o treime din acest volum provenea din Qatar, țară care, potrivit textului, a fost vizată de atacuri cu rachete iraniene asupra instalațiilor sale de gaz.
Executivul insular susține că aprovizionarea cu gaze naturale este „complet garantată” până în iunie și că societatea petrolieră de stat CPC Corporation a extins redistribuirea aprovizionării din afara Orientului Mijlociu pentru a asigura volume suficiente. Declarațiile Beijingului se înscriu în disputa mai largă dintre China și Taiwan: Beijingul consideră insula autoguvernată parte a teritoriului său și, deși afirmă public că urmărește „reunificarea pașnică”, nu exclude utilizarea forței pentru a prelua controlul.
Recomandate
China și Pakistan au propus un plan de pace în cinci puncte pentru Orientul Mijlociu , potrivit Digi24 , după o întâlnire la Beijing între ministrul chinez de externe Wang Yi și vicepremierul și ministrul de externe pakistanez Mohammad Ishaq Dar, pe 31 martie 2026. Inițiativa vine în contextul în care Pakistanul încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru eforturile sale, aflate în impas, de a negocia încetarea războiului și își susține în continuare rolul de mediator între Statele Unite și Iran, deși conflictul „nu dă semne că s-ar potoli”, notează The Guardian . Potrivit unei declarații a Ministerului de Externe al Chinei, vizita a urmărit să „consolideze” cooperarea dintre China și Pakistan în legătură cu conflictul din Iran și să „depune noi eforturi în direcția promovării păcii”. Ce au cerut Beijingul și Islamabadul după întâlnirea de la Beijing China a păstrat până acum o distanță prudentă față de conflictul din Orientul Mijlociu și din Golf, deși are legături cu Teheranul și este cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Beijingul a condamnat atacurile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului, dar ulterior a adoptat o poziție în mare parte neutră, concentrându-se pe solicitarea unui armistițiu și pe discuții directe cu Teheranul pentru trecerea în siguranță a propriilor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. În declarația emisă după întâlnirea de marți, cele două țări au cerut un armistițiu imediat și protejarea siguranței căilor navigabile, inclusiv a strâmtorii blocate, și au lansat o inițiativă de pace în cinci puncte. Documentul comun susține că dialogul și diplomația sunt „singura opțiune viabilă pentru rezolvarea conflictelor”, însă, potrivit relatării, progresele pentru aducerea actorilor relevanți la masa negocierilor par limitate. Planul în cinci puncte și mesajele publice despre negocieri Textul citat nu detaliază conținutul celor cinci puncte, dar plasează inițiativa în linia apelurilor pentru armistițiu și securizarea rutelor maritime. În paralel, mesajele publice ale părților rămân divergente: Donald Trump a spus în această săptămână că negocierile cu Iranul decurg „extrem de bine”, în timp ce Teheranul susține că nu există discuții directe. În ultimele săptămâni, Pakistanul s-a poziționat în centrul eforturilor de obținere a unui armistițiu și a insistat ca Islamabadul să găzduiască negocierile de pace. Prim-ministrul Shehbaz Sharif și șeful armatei, Syed Asim Munir, au comunicat atât cu președintele SUA, cât și cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar mesajele dintre cele două țări beligerante ar fi circulat prin intermediari pakistanezi. Armistițiu imediat și apel la dialog și diplomație ca soluție. Protejarea siguranței căilor navigabile, inclusiv strâmtoarea Ormuz. Inițiativă comună China–Pakistan prezentată ca plan de pace în cinci puncte. Pakistanul își promovează rolul de mediator și propune Islamabadul ca loc pentru negocieri. Contacte la nivel înalt ale Pakistanului cu SUA, Iran și alți lideri regionali. De ce contează pentru Pakistan: riscuri de securitate și costuri economice Duminică, Islamabad a găzduit discuții cu miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului, într-un demers de soluție regională, însă absența SUA și a Iranului a fost percepută ca diminuând greutatea diplomatică a reuniunii. Analiștii citați leagă activismul diplomatic al Pakistanului de dorința de a-și recâștiga relevanța în relația cu Washingtonul și de a fi perceput drept o putere regională de anvergură. „Islamabadul încearcă să-și consolideze poziția de putere medie influentă în cadrul lumii musulmane mai largi și să semnaleze importanța geopolitică continuă partenerilor externi, în special Washingtonului și statelor din Golf.” În același timp, Pakistanul are mize directe în dezamorsarea conflictului: a plătit deja un „preț economic greu” din cauza blocadei asupra combustibilului și gazului prin strâmtoarea Ormuz, are o frontieră terestră de 900 km cu Iranul și se teme de extinderea conflictului în Baluchistan, o regiune deja afectată de insurgență. În plus, există riscul amplificării tensiunilor sectare, iar un pact de apărare recent cu Arabia Saudită ar putea pune presiune suplimentară asupra Islamabadului dacă statele din Golf își schimbă postura militară, potrivit textului citat. [...]
Doi cetățeni polonezi au fost reținuți în Polonia în legătură cu incendierea unei fabrici de drone și de optică din Republica Cehă, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Incidentul a vizat o clădire folosită de grupul ceh de apărare LPP Holding, într-un complex industrial din Pardubice, la aproximativ 120 km est de Praga. Clădirea a fost avariată într-un incendiu produs în noaptea de 19 spre 20 martie, iar un grup care a revendicat responsabilitatea a susținut într-un comunicat online că societatea vizată ar dezvolta arme pentru Israel. Postul public TVP Info a relatat că cei doi suspecți, în vârstă de 22 și 23 de ani, ar fi activiști propalestinieni și au fost arestați de Agenția de securitate internă (ABW) pe 24 martie. Conform aceleiași surse, ei urmează să rămână în arest preventiv timp de trei luni și sunt acuzați de complicitate la incendiere. Deocamdată, ABW și parchetul polonez nu au răspuns unei solicitări de comentarii privind aceste informații. În paralel, polițiile din Cehia și Slovacia reținuseră anterior cinci suspecți în acest caz, inclusiv un cetățean egiptean și un cetățean american. În ceea ce privește contextul industrial, LPP Holding a anunțat în 2023 intenția de a coopera cu grupul israelian Elbit Systems, însă compania afirmă că planul nu a fost implementat. LPP Holding produce drone exportate în Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022. [...]
Donald Trump susține că președintele Iranului a cerut un armistițiu , potrivit Agerpres , care citează agenția Reuters. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transporturile globale de petrol. Mesajul a fost publicat de președintele SUA pe rețeaua sa, Truth Social, unde Trump a condiționat luarea în considerare a unui armistițiu de „deschiderea” Strâmtorii Ormuz și de eliminarea oricăror blocaje. În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a folosit un limbaj agresiv la adresa Iranului și a descris actuala conducere de la Teheran drept „Noul Regim”. „Președintele Noului Regim din Iran, mult mai puțin Radicalizat și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Îl vom lua în considerare când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și fără obstacole. Până atunci, aruncăm Iranul în neființă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!! Președintele DJT” Agerpres menționează că majusculele din mesaj îi aparțin lui Trump. Din informațiile transmise, nu reiese dacă solicitarea de armistițiu invocată de președintele american a fost confirmată independent sau dacă au existat contacte oficiale între Washington și Teheran pe această temă. În același material, Agerpres indică și existența unei știri conexe, potrivit căreia Iranul ar nega că i-ar fi cerut lui Trump un armistițiu, ceea ce sugerează o dispută de comunicare între cele două părți și menține incertitudinea privind un posibil deznodământ diplomatic pe termen scurt. [...]
Emiratele Arabe Unite se pregătesc să sprijine o coaliție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax , care citează informații transmise de oficiali arabi către The Wall Street Journal. Miza este reluarea navigației printr-un punct strategic pentru transporturile de energie, în contextul escaladării conflictului din regiune. Conform relatării, Emiratele fac lobby pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care ar autoriza o astfel de mișcare. În paralel, diplomații din Emirate ar fi îndemnat SUA și puteri militare din Europa și Asia să formeze o coaliție care să forțeze deschiderea strâmtorii. Totodată, un oficial din Emiratele Arabe Unite a spus că țara analizează scenarii privind un posibil rol militar în asigurarea securității Strâmtorii Ormuz. Într-o declarație, Ministerul Afacerilor Externe din Emirate a invocat două rezoluții: una adoptată de ONU, care condamnă atacurile Iranului asupra orașelor sale, și alta a Organizației Maritime Internaționale, care condamnă închiderea strâmtorii. „Vom pleca foarte curând”, le-a spus Trump reporterilor din Biroul Oval de la Casa Albă, adăugând că retragerea SUA ar putea avea loc „în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”, potrivit Reuters. The Wall Street Journal mai notează că implicarea Emiratelor într-o acțiune de redeschidere a strâmtorii ar veni cu riscuri, deoarece poziționarea țării ca beligerant împotriva Iranului ar putea alimenta tensiuni și după încheierea războiului. Pe de altă parte, Arabia Saudită și alte state din Golf ar dori continuarea conflictului până la neutralizarea sau răsturnarea regimului de la Teheran, potrivit unor oficiali arabi citați. În același timp, publicația americană relatează că președintele SUA, Donald Trump, le-ar fi spus consilierilor că este dispus să încheie campania militară împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, pe fondul evaluării că o misiune de redeschidere ar prelungi operațiunea dincolo de intervalul stabilit anterior de patru până la șase săptămâni. Marți, Trump a afirmat că SUA ar putea încheia campania în două-trei săptămâni. [...]
Bulgaria confirmă că Iranul a avertizat-o să nu permită SUA folosirea aeroporturilor sale , relatează Euronews România , care citează Reuters prin Agerpres. Ministerul de Externe de la Sofia a transmis că avertismentul a fost primit luna trecută și viza utilizarea aeroporturilor bulgare de către avioane americane implicate în operațiuni militare în Iran. Precizarea a venit după ce, miercuri, un deputat al partidului „Există un astfel de popor”, Stanislav Balabanov, a publicat o notă datată 18 martie, în care guvernul iranian protesta față de staționarea pe aeroportul Vasil Levski din Sofia (aeroportul civil al capitalei) a unor aeronave americane de realimentare. În document, Iranul afirmă că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității și intereselor naționale, în conformitate cu dreptul internațional. După apariția notei, viceministrul bulgar de externe Marin Raikov a confirmat existența documentului, dar a insistat că „Bulgaria nu este în război”. El a susținut că „niciun avion de luptă nu este realimentat deasupra Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, referindu-se la avioanele cisternă americane, folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de atac. În același context, Raikov a declarat că Bulgaria menține relații diplomatice „intacte” cu Iranul și a reiterat poziția autorităților potrivit căreia aeronavele americane care au aterizat pe aeroportul civil din Sofia fac parte din prezența avansată a NATO. Oficialul a mai spus că parlamentul bulgar nu a aprobat decizii de sprijinire a acțiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz. Euronews România mai notează că și alte state europene, îngrijorate de războiul desfășurat de SUA și Israel împotriva Iranului, au respins punerea la dispoziție a unor infrastructuri pentru sprijin logistic. Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele militare implicate în operațiuni și a refuzat accesul la baze, Italia a respins folosirea bazei Sigonella, iar Franța a blocat survolul pentru avioanele americane care transportă arme către Israel. [...]
Președintele Iranului spune că ar opri războiul dacă primește garanții , potrivit Euronews România , care citează o informare EFE. Masud Pezeshkian a afirmat că Teheranul ar fi dispus să pună capăt războiului cu Statele Unite și Israel dacă primește asigurări că nu vor exista noi atacuri împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute în contextul unei convorbiri telefonice de marți cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care liderul iranian a cerut statelor europene să își schimbe abordarea față de Iran, în favoarea uneia „bazate pe dreptul internațional și pe un angajament constructiv și profesional”. Pezeshkian a justificat, totodată, atacurile Iranului împotriva unor țări vecine prin faptul că acestea găzduiesc baze ale SUA care ar fi fost folosite, susține el, pentru a ataca Iranul. În acest cadru, președintele iranian a acuzat guvernele respective că „nu și-au îndeplinit responsabilitatea” de a preveni astfel de acțiuni. „Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât se stabilesc garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a declarat președintele Pezeshkian. De cealaltă parte, Antonio Costa i-a cerut Iranului să reducă tensiunile din Orientul Mijlociu și să oprească atacurile împotriva țărilor din regiune, insistând pe o soluție diplomatică. Conform dpa , citată în material, Costa a făcut apel la dezescaladare, reținere, protejarea populației și a infrastructurii civile și la respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile implicate. [...]
