Știri
Știri din categoria Externe
China a anunțat 10 măsuri care relaxează parțial barierele comerciale și de mobilitate cu Taiwanul, într-o mișcare cu potențial impact economic direct (turism, transport aerian, vânzări de produse alimentare) și cu condiționări politice explicite, relatează Reuters.
Pachetul vine la finalul vizitei în China a lui Cheng Li-wun, președinta Kuomintang (KMT), cel mai mare partid de opoziție din Taiwan, care s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping și a discutat despre „nevoia de pace și reconciliere”.
Potrivit agenției oficiale Xinhua, China a prezentat 10 măsuri care vizează, între altele:
În același set de măsuri, Xinhua menționează și „explorarea” unui mecanism de comunicare regulată între KMT și Partidul Comunist Chinez.
Xinhua precizează că mecanismul privind standardele de inspecție pentru produse alimentare și pescărești ar urma să se bazeze pe fundamentul politic al „opunerii independenței Taiwanului”.
Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan (instituția responsabilă de politica față de China) a transmis că așa-numitele „concesii unilaterale” ale Beijingului sunt „pastile otrăvite” ambalate ca „pachete-cadou generoase”. Autoritățile taiwaneze spun că susțin schimburi „sănătoase și ordonate” peste strâmtoare, dar fără precondiții sau obiective politice.
KMT, în schimb, a salutat anunțul Chinei, descriindu-l drept un „cadou” pentru populația Taiwanului.
China refuză să discute cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”, în timp ce Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului asupra insulei guvernate democratic.
Beijingul și Taipeiul se acuză reciproc pentru lipsa reluării turismului chinez la scară largă către Taiwan după pandemia de COVID-19. Taiwanul a reclamat anterior și restricții chineze la importurile unor produse agricole și acvatice, despre care spune că, în unele cazuri, au fost justificate prin motive nefondate legate de dăunători și boli.
Recomandate
Declarațiile lui Xi despre „reunificarea” cu Taiwanul cresc riscul geopolitic într-un moment cu miză regională , pe fondul intensificării activității militare chineze în jurul insulei și înaintea unor întâlniri și evenimente politice importante, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Președintele Chinei a spus că „curentul istoriei nu poate fi oprit” și a cerut o „reunificare” pașnică, fără să facă referire la folosirea forței. În același timp, Taipeiul a respins ferm mesajul, reiterând că nu poate accepta principiul „o țară, două sisteme”, pe care îl consideră echivalent cu supunerea față de regimul autoritar al Partidului Comunist Chinez. Mesaj politic: „misiune istorică” și condiția „unei singure Chine” Xi Jinping a descris rezolvarea „problemei Taiwanului” drept o „misiune istorică de neclintit” a Partidului Comunist Chinez. Liderul de la Beijing a afirmat că „reunificarea completă a patriei trebuie să devină realitate” și că acest lucru „cu siguranță” se va întâmpla. În discurs, Xi a reluat poziția Beijingului privind „principiul unei singure Chine” – ideea că ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan fac parte din aceeași țară – și a spus că China este dispusă să poarte discuții cu Taiwanul în acest cadru. Totodată, el a cerut ca „toți chinezii”, inclusiv cei din Taiwan, să se opună forțelor „separatiste” care susțin independența insulei. Răspunsul Taiwanului: respingere și continuitate a retoricii Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan a transmis că nici guvernul, nici populația nu pot accepta „o țară, două sisteme”. Purtătorul de cuvânt Liang Wen-chieh a spus că formularea lui Xi despre unificare „nu diferă prea mult de cea din trecut”. În context politic intern, Digi24 notează că președintele Taiwanului, Lai Ching-te, și Partidul Democrat Progresist susțin identitatea distinctă a Taiwanului față de China, iar Lai afirmă că doar populația din Taiwan poate decide viitorul insulei. Beijingul îl consideră pe Lai „separatist” și a refuzat să poarte discuții cu el. Presiune militară în teren: 29 de aeronave detectate în jurul insulei Deși Xi nu a vorbit despre folosirea forței, China „nu a renunțat niciodată” la această opțiune, iar forțele armate chineze desfășoară zilnic operațiuni în jurul Taiwanului și își extind influența în Pacific, potrivit materialului. Ministerul Apărării din Taiwan a anunțat că a detectat 29 de aeronave militare chineze – inclusiv avioane de vânătoare J-16 și drone – implicate într-o „patrulă comună de pregătire pentru luptă” în jurul insulei, împreună cu nave de război chineze, începând de joi. De ce contează acum: APEC și alegeri locale în Taiwan Discursul lui Xi a fost ținut la Beijing cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea lui Sun Yat-sen. Momentul este însă și unul sensibil: intervenția vine cu o săptămână înainte de summitul APEC din Shenzhen, unde Xi urmează să se întâlnească din nou cu președintele SUA, Donald Trump, și cu puțin peste două săptămâni înainte de alegeri locale importante în Taiwan. În acest cadru, combinația dintre mesajul politic de la vârful Beijingului și activitatea militară raportată de Taiwan menține ridicată tensiunea în Strâmtoarea Taiwan, cu potențial de a influența agenda diplomatică regională și calculele de securitate ale actorilor implicați. [...]
Europa și Ucraina încearcă să-și securizeze locul la masa negocierilor înaintea unei posibile întâlniri Trump–Putin–Xi la summitul APEC din China , pe fondul temerilor că un acord privind războiul ar putea fi conturat fără actorii direct afectați, potrivit Digi24 . Summitul APEC este programat în Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, iar consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că Vladimir Putin și Donald Trump ar urma să continue acolo discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea ar fi plasată în contextul unei reuniuni trilaterale planificate cu președintele Chinei, Xi Jinping, descrisă de Ușakov drept prima în acest format. „Desigur, în cadrul întâlnirii planificate cu acesta la summitul APEC de la Shenzhen, vor continua discuțiile privind întreaga gamă de probleme legate de soluționarea conflictului”, a declarat Ușakov, potrivit agenției RIA Novosti . Anunțul vine după o întâlnire de aproximativ două ore și jumătate la Kremlin între Putin și reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au ajuns la Moscova după discuțiile trilaterale de două zile de la Abu Dhabi (10–11 noiembrie). Un raport Interfax-Ru citat de Digi24 arată că Moscova va menține legătura cu cei doi emisari și va analiza evoluțiile negocierilor înaintea unei eventuale întâlniri Putin–Trump în China. La momentul publicării informației, Casa Albă nu confirmase participarea lui Donald Trump la summit. Miza pentru Europa și Kiev: decizii de securitate fără consimțământ Posibilitatea unei întâlniri Trump–Putin–Xi a generat reacții la Kiev și în capitalele europene, pe fondul riscului ca decizii cu efect direct asupra arhitecturii de securitate a Ucrainei și a Europei să fie luate fără participarea lor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea ca hotărârile privind Ucraina să fie adoptate fără Kiev, iar ministrul de externe Andrii Sîbiha a avertizat că un asemenea summit l-ar putea încuraja pe Putin să continue războiul, în loc să contribuie la încheierea lui. Liderii europeni au transmis, la rândul lor, că niciun acord privind Ucraina nu poate fi impus Ucrainei sau Europei fără consimțământul lor. Totuși, europenii au fost ținuți în afara negocierilor principale de la Abu Dhabi, în timp ce Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut consultări separate cu oficiali de la Kiev și Washington. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-ar fi transmis oficialilor europeni să „rămână la hotel”. Pe de altă parte, emisarul american Steve Witkoff a sugerat, potrivit CNN (citat de Digi24), că europenii ar putea fi implicați în următoarea rundă de discuții. Ce se știe despre pregătirea întâlnirii trilaterale Potrivit Digi24, ideea unei întâlniri trilaterale ar fi fost lansată de Putin într-o convorbire telefonică cu Trump pe 9 octombrie, informație atribuită unui fost oficial al serviciilor de informații ruse citat de The Wall Street Journal. Un oficial american de rang înalt a confirmat că Putin a făcut propunerea, iar secretarul de stat american Marco Rubio a spus că existau discuții privind o posibilă reuniune în vederea negocierii încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ușakov a confirmat într-un interviu pentru postul public rus Vesti, pe 25 octombrie, că pregătirile pentru un summit trilateral începuseră deja. China a recunoscut abia la începutul lunii noiembrie că este în contact cu Washingtonul și Moscova, fără să ofere detalii despre format sau agendă. [...]
O anchetă americană privind o posibilă deturnare de cipuri Nvidia către China capătă o dimensiune operațională și de conformitate , după ce Alice Huang, femeie de afaceri chineză asociată în rapoarte de informații cu Beijingul, ar locui acum la Beijing, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg (via EFE/Agerpres). Alice Huang, cunoscută și ca Huang Le, ar fi ajuns în capitala Chinei „cu știința oficialilor chinezi”, însă nu este clar când sau de ce a călătorit acolo și nici ce contacte ar fi stabilit de la sosire, potrivit informațiilor citate. De ce contează pentru piața de semiconductori și pentru companii Miza depășește scandalul personal invocat în relatare și intră în zona de risc comercial și de reglementare: autoritățile americane investighează dacă procesoare avansate, supuse restricțiilor la export, ar fi fost ulterior redirecționate către China prin structuri legate de Megaspeed International , companie fondată de Huang în Singapore. În contextul competiției SUA–China pentru acces la semiconductori, Washingtonul a impus controale la export pentru a limita accesul Chinei la cipuri folosite în inteligența artificială, iar ancheta vizează tocmai posibile ocoliri ale acestor reguli. Legătura cu Nvidia și rolul Megaspeed Bloomberg indică faptul că Huang a fondat Megaspeed International, specializată în servicii de calcul pentru inteligență artificială, iar compania a devenit unul dintre principalii parteneri ai Nvidia în Asia de Sud-Est. Potrivit aceleiași surse, Huang ar fi intrat în contact cu Jensen Huang după înființarea Megaspeed în 2023, iar compania a crescut rapid, pe fondul boomului centrelor de date pentru inteligență artificială din Asia. Reacții și investigații în derulare Cazul a atras atenție sporită după ce Jensen Huang a recunoscut o relație extraconjugală cu Alice Huang, iar consiliul de administrație al Nvidia a deschis o anchetă independentă privind relatările că fondatorul ar fi fost ținta unei operațiuni a unor servicii de informații străine. Relatări anterioare ale New York Times, citate în material, susțineau că serviciile de informații americane ar fi făcut legătura între Huang și Ministerul Securității Statului din China și că aceasta ar fi încercat să obțină informații despre Jensen Huang și despre semiconductori avansați americani. Beijingul a respins acuzațiile. Ministerul de Externe chinez a calificat în ultimele zile relatările despre presupuse activități de spionaj drept „nefondate” și „pură calomnie”, în timp ce Nvidia susține că nu are dovezi că secrete comerciale sau informații legate de securitatea națională a SUA ar fi fost compromise. [...]
Marine Le Pen deschide ușa unei discuții cu Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe fondul disputei privind costul sprijinului financiar pentru Ucraina , într-un moment în care tema finanțării războiului intră în centrul campaniei prezidențiale din Franța și al eforturilor Parisului de a-și reduce deficitul, potrivit Mediafax . Zelenski urmărește să o convingă pe lidera de extremă dreapta să mențină sprijinul pentru Ucraina dacă aceasta va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Invitația vine după ce Le Pen a amenințat în repetate rânduri că ar opri ajutorul financiar acordat Ucrainei de către Franța. Miza: finanțarea Ucrainei devine subiect electoral în Franța Le Pen a spus, la Paris, că o întâlnire la Bruxelles ar fi „justificată”, deoarece „subiectul finanțării Ucrainei agită Europa”, relatează POLITICO, citat de Mediafax. „Cancelarul german începe să amenințe lumea, problema începe să devină o preocupare la nivel european și ar fi interesant să discutăm acest aspect” În același context, Le Pen a făcut referire la refuzul lui Mertz de a mai acorda bani Ucrainei. Când ar putea avea loc întâlnirea Le Pen a precizat că îi va propune președintelui ucrainean să vină la Bruxelles în aceeași perioadă în care are programată o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în Franța, luni. Potrivit celor mai recente sondaje menționate de Mediafax, Le Pen este favorită în cursa pentru prezidențialele de anul viitor și susține că statul francez „nu își mai poate permite” să finanțeze apărarea Ucrainei. Disputa pe cifre: „șase miliarde de euro pe an” Le Pen a afirmat că ajutorul acordat de Franța s-ar ridica la aproximativ șase miliarde de euro pe an (aprox. 30 miliarde lei). Zelenski a negat însă aceste cifre, potrivit sursei. Context: invitația inițială a venit de la Kiev Înaintea acestei deschideri către o discuție la Bruxelles, Zelenski o invitase pe Le Pen la Kiev, potrivit unei declarații pentru „l’Express”, citată de Mediafax. Președintele ucrainean susținea că lidera extremei drepte și-ar fi schimbat părerea dacă ar fi cunoscut ucrainenii. În paralel, ajutorul pentru Ucraina a devenit o temă de campanie în Franța, pe fondul angajamentului de reducere a deficitului, iar dezbaterea a fost alimentată și de controversele stârnite de Jean-Luc Mélenchon, care a vorbit despre organizarea unui referendum privind viitorul Donbasului, regiune aflată „aproape în integralitate” sub ocupație rusă, conform Mediafax. [...]
Închiderea tuturor aeroporturilor din Moscova, pe fondul unui atac cu drone, arată un risc operațional direct pentru transportul aerian și poate genera întârzieri și rerutări pe una dintre cele mai aglomerate piețe din regiune, potrivit Mediafax . În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei a fost vizată de un atac aerian „de amploare”, iar drone lansate de armata ucraineană se îndreptau spre Moscova, conform Nexta . Sursa citată menționează și posibilitatea unui număr record de drone, fără a oferi o confirmare oficială. Ca măsură imediată, autoritățile ruse au închis toate aeroporturile din Moscova. Nu este pentru prima dată când atacurile cu drone afectează traficul aerian din zona capitalei: în ultimele luni, Ucraina ar fi intensificat atacurile, ceea ce a dus la perturbarea circulației avioanelor, notează publicația. Context: atacul, în ziua sosirii emisarilor lui Trump la Moscova Atacul are loc în aceeași zi în care Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca reprezentanți ai președintelui american Donald Trump, au ajuns la Moscova pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita vine după două zile de discuții între Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi. Cei doi emisari americani au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus, care i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Putin. Pentru Witkoff, aceasta ar fi fost a zecea întâlnire față în față cu liderul rus, potrivit informațiilor citate. [...]
Ucraina reclamă din nou limitări de viteză la Starshield , cu efect direct asupra apărării antiaeriene și a dronelor , într-un moment în care negocierile SUA–Rusia pentru încetarea războiului capătă tracțiune, potrivit TWZ . Kievul spune că restricțiile afectează inclusiv interceptarea dronelor rusești cu reacție, în timp ce SpaceX neagă orice modificare. Ucrainenii susțin că este a doua oară într-o lună când apar probleme similare, după un episod din octombrie în care serviciul ar fi fost ulterior restabilit. TWZ precizează că nu poate verifica independent acuzațiile Kievului. Ce reclamă Kievul: plafon de 161 km/h și întreruperi pe front Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat pe X că, de câteva zile, unitățile ucrainene înregistrează „perturbări semnificative” ale funcționării Starshield „de-a lungul întregii linii a frontului” și în teritoriile ocupate temporar. Potrivit lui, ar fi impuse „restricții sistematice de viteză”, limitând utilizarea la 161 km/h (100 mile/h). Zelenski leagă direct aceste limitări de eficiența apărării: „Pentru noi, acest lucru înseamnă în primul rând o complicare semnificativă a interceptării dronelor rusești cu reacție.” El a mai spus că ar fi existat lovituri care au trecut de apărare deoarece sistemele de interceptare „nu pot atinge viteze suficiente” și nu reușesc să intercepteze la timp, adăugând că Ucraina încearcă să lămurească situația „cu partea americană”. Consilierul prezidențial pe tehnologie de apărare Serhii „Flash” Beskrestnov a indicat, la rândul său, că limitările afectează comunicațiile cu elicoptere care urmăresc dronele Shahed și cu aeronavele interceptoare. Separat, militarilor din prima linie li se atribuie afirmații că problema lovește și utilizarea dronelor de lovire „mid-range” (cu rază medie) pentru atacuri asupra logisticii ruse în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate. Analistul Rob Lee (Foreign Policy Research Institute) a scris că unele dintre aceste drone ar fi obligate să zboare mai încet decât ar fi necesar, devenind mai ușor de interceptat, dar a subliniat că este prea devreme pentru a evalua impactul complet asupra operațiunilor. Poziția SpaceX: „Nu a existat nicio schimbare” SpaceX respinge acuzațiile. Un oficial al companiei a transmis pentru TWZ: „Acest lucru este fals. Nu a existat nicio schimbare.” În material este amintit și episodul din octombrie, când Elon Musk ar fi spus că decizia privind limitările ar ține de armata SUA și de administrația Trump. În același context, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat luna trecută că Musk ar fi dat ordinul de încetinire a Starshield, cu surse care nu s-ar fi pus de acord dacă decizia a fost luată împreună cu președintele Donald Trump. De ce contează: dependența operațională a Ucrainei de un serviciu extern Dincolo de disputa privind cauza exactă, episodul readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei, care se bazează pe echipamente și servicii furnizate din exterior pentru comunicații militare. TWZ arată că Ucraina lucrează la alternative, inclusiv la dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, însă chiar oficiali ucraineni recunosc că acesta nu ar putea înlocui la scară sistemul SpaceX. Contextul politic: acuzații de presiune în timpul negocierilor Plângerile apar în timp ce negociatorii americani au avut întâlniri cu Vladimir Putin, pe fondul unor eforturi mediate de Casa Albă pentru oprirea războiului. În material este menționat că unii ucraineni ar susține că Starshield ar fi afectat pentru a pune presiune pe Kiev să accepte cereri rusești privind cedări teritoriale. Financial Times a relatat, citând oficiali ucraineni de rang înalt, că aceștia ar crede că restricțiile de viteză ar fi fost impuse pentru a presa Kievul în timpul celor mai recente discuții de pace, care s-au încheiat la Abu Dhabi. În același timp, TWZ notează că negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese majore, cu un acord doar pe un schimb de prizonieri la scară largă. În paralel, potrivit presei ruse citate de TWZ, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, iar partea americană ar urmări includerea europenilor în procesul de negociere. Zelenski a declarat înaintea întâlnirii că are așteptări scăzute, deși „există speranță”. [...]
