Știri
Știri din categoria Externe
Unități militare cecene loiale lui Ramzan Kadîrov ar fi pregătite să intervină în Iran, în eventualitatea unei invazii terestre americane, potrivit Antena 3 CNN, care citează informații preluate de la kyivpost.com din presa iraniană.
Postul de televiziune de stat iranian Press TV a relatat că aceste unități ar putea intra în luptă dacă Washingtonul ar decide să extindă campania militară dincolo de atacurile aeriene. În relatarea Press TV, conflictul este prezentat în termeni religioși, iar o eventuală implicare a cecenilor este descrisă drept „jihad”.
Press TV a declarat că forțele și-au declarat disponibilitatea de a interveni în sprijinul Iranului, descriind conflictul drept un „război religios” și o potențială implicare drept „jihad”.
Antena 3 CNN notează că aceste afirmații nu au fost verificate independent și că nu există o confirmare oficială din partea autorităților ruse sau cecene. Contextul este cel al creșterii tensiunilor, după săptămâni de atacuri conduse de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, în timp ce oficialii americani nu au confirmat planuri pentru o operațiune terestră.
Iranul a răspuns cu atacuri repetate cu rachete și drone care au vizat Israelul și poziții americane din regiune și a acuzat, totodată, Ucraina de implicare. Într-o scrisoare către Națiunile Unite, ambasadorul Iranului, Amir Saeid Iravani, a susținut că Kievul ar fi trimis „sute de experți” pentru a sprijini operațiunile conduse de SUA și Israel, acuzații respinse de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhiy Tykhy, care le-a catalogat drept minciuni.
Forțele aliniate cu Kadîrov, cunoscute frecvent ca „kadîroviți”, au participat anterior la conflicte alături de trupele ruse, inclusiv în Ucraina. O eventuală desfășurare în Iran ar însemna, potrivit articolului, o extindere suplimentară a războiului dincolo de Orientul Mijlociu, însă deocamdată informațiile rămân la nivel de relatări din presa iraniană, fără confirmări oficiale.
Recomandate
Pakistan își schimbă statutul și devine intermediar între SUA și Iran, după o revenire diplomatică rapidă potrivit Reuters , această transformare este legată în mare parte de rolul șefului armatei, mareșalul Asim Munir, care a devenit un canal direct de comunicare cu administrația președintelui Donald Trump. În ultimul an, Islamabadul a trecut de la izolare la o poziție activă în diplomația regională. Relația cu Washingtonul s-a încălzit după mai multe contacte directe între Munir și Trump, inclusiv o întâlnire unu-la-unu la Casa Albă. În paralel, Pakistanul a predat autorităților americane un suspect al grupării Stat Islamic, într-un gest considerat esențial pentru reluarea cooperării în domeniul securității. Două momente au accelerat apropierea dintre cele două state: martie 2025 – Pakistanul ajută la capturarea unui suspect implicat în atentatul de la aeroportul din Kabul mai 2025 – conflictul scurt cu India, prezentat de Islamabad ca un test diplomatic gestionat eficient În același timp, Pakistanul și-a consolidat relațiile externe pe mai multe direcții: a intensificat dialogul cu SUA a menținut parteneriatul strategic cu China a deschis canale de comunicare cu statele din Golf Pe plan intern, armata rămâne actorul dominant, iar vizita lui Munir la Casa Albă fără lideri civili a fost interpretată ca o recunoaștere a acestei realități. Autoritățile susțin însă că există o coordonare strânsă între guvern și conducerea militară. Noua poziție diplomatică include și un rol de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe Ishaq Dar a găzduit la Islamabad discuții cu reprezentanți din Turcia, Arabia Saudită și Egipt, în încercarea de a reduce tensiunile și de a limita extinderea conflictului cu Iranul. Totuși, această repoziționare vine cu riscuri. Relațiile tensionate cu India, fragilitatea economică și obligațiile din pactul de apărare cu Arabia Saudită pot complica echilibrul diplomatic. Analiștii avertizează că Pakistanul va trebui să gestioneze atent relațiile cu Iranul, SUA și aliații regionali pentru a evita escaladări sau tensiuni interne. [...]
Armata iraniană amenință cu atacuri „devastatoare” împotriva SUA și Israelului , după declarațiile președintelui american Donald Trump, potrivit HotNews.ro , care citează AFP. Mesajul Teheranului vine în contextul în care Trump a avertizat că ar putea ordona bombardamente masive în săptămânile următoare, susținând că va readuce Iranul în „epoca de piatră”. Într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat, comandamentul operațional al armatei iraniene, Khatam al-Anbiya, a transmis că războiul va continua până la capitularea adversarilor. „Cu încredere în Dumnezeu Atotputernicul, acest război va continua până la umilirea, dezonoarea, regretele definitive și capitularea voastră” Conducerea armatei iraniene a adăugat că urmează „acțiuni” mai ample și mai distructive. Reacția a venit după ce Trump a afirmat peste noapte că războiul din Iran „e aproape de final”, dar că SUA vor „lovi tare” în următoarele săptămâni, inclusiv prin formula: „Îi vom trimite înapoi în epoca de piatră”. Tensiunile au avut efect și asupra piețelor: prețul petrolului a urcat, iar acțiunile au scăzut, pe fondul riscului de prelungire a conflictului și al incertitudinii legate de amploarea unei eventuale escaladări militare. Separat, ambasada SUA la Bagdad a avertizat, într-un comunicat publicat pe X, că grupuri armate irakiene pro-iraniene ar putea lansa atacuri în centrul orașului în următoarele două zile și a cerut americanilor aflați în Irak să părăsească țara imediat. Irakul a fost atras în războiul din Orientul Mijlociu declanșat pe 28 februarie, după ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului. [...]
Austria a respins toate cererile SUA de survol militar de la începutul actualului conflict din Orientul Mijlociu, invocând statutul de neutralitate al țării, relatează TVR Info , care citează AFP. Decizia vizează solicitările americane privind traversarea spațiului aerian austriac de către aeronave militare. Potrivit autorităților de la Viena, refuzurile au fost aplicate consecvent încă din primele zile ale conflictului. „Au existat multe cereri şi ele au fost refuzate încă de la început”, a afirmat colonelul Michael Bauer, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării austriac. Michael Bauer a explicat că fiecare survol militar necesită o cerere separată, iar atunci când solicitarea vine din partea unei țări aflate în război, aceasta este respinsă. El a adăugat că decizia este luată în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe. Austria este stat neutru din 1955, în timp ce vecinii săi din nord, sud și est sunt membri NATO. În același context, președintele american Donald Trump a criticat mai multe state europene din NATO, inclusiv Franța, Spania și Italia, pentru că nu ar fi autorizat survoluri în războiul împotriva Iranului, declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie. La mijlocul lunii martie, Elveția a invocat, la rândul ei, „dreptul său la neutralitate” și a anunțat că a refuzat cereri de utilizare a spațiului său aerian. [...]
Donald Trump pune sub semnul întrebării sprijinul NATO într-un posibil conflict cu China , potrivit Antena 3 CNN , după declarații făcute la Casa Albă în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran. Liderul american a sugerat că aliații nu ar susține Statele Unite într-un conflict major, pe care l-a numit indirect „ăla mare”, cu referire la un posibil război global. Declarațiile au fost făcute în timpul unui eveniment de Paște, unde Trump a criticat deschis NATO, dar și lideri europeni precum Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. Președintele american a afirmat că lipsa de sprijin în conflictul din Iran i-a ridicat semne de întrebare privind solidaritatea alianței în situații mai grave. Mesajul lui Trump Trump a sugerat explicit că NATO nu ar interveni în cazul unui conflict global: a pus la îndoială angajamentul aliaților într-un război major a făcut aluzie la un posibil conflict cu China a indicat că relațiile cu Beijingul sunt „mai bune decât cu NATO” În paralel, liderul american a reluat amenințarea privind retragerea SUA din alianță, invocând lipsa de sprijin din partea partenerilor occidentali. Critici la adresa liderilor europeni Trump a avut un ton dur și personal în referirile la liderii europeni: l-a ironizat pe Emmanuel Macron pentru refuzul de a trimite nave în Golf l-a criticat pe Keir Starmer pentru lipsa de reacție la solicitările americane a sugerat că aliații cer sprijin doar după încheierea conflictelor Declarațiile au inclus și remarci ironice și imitații, ceea ce a amplificat tensiunea discursului. Contextul declarațiilor Ieșirea lui Trump vine pe fondul conflictului din Iran și al divergențelor dintre SUA și unele state europene privind implicarea militară. Lipsa unui sprijin coordonat a alimentat criticile Washingtonului față de NATO și a readus în discuție rolul alianței în conflicte globale. Afirmațiile nu reprezintă o schimbare oficială de politică, dar indică o posibilă deteriorare a relațiilor transatlantice și o repoziționare strategică în raport cu China și aliații tradiționali. [...]
Donald Trump a spus că războiul cu Iranul este aproape de încheiere , în primul său discurs oficial de la Casa Albă de la declanșarea conflictului, relatează News.ro . Discursul a avut loc miercuri seara, ora Washingtonului, la aproximativ o lună de la începutul războiului, iar președintele SUA a susținut că obiectivele americane sunt „pe cale de a fi îndeplinite”. În intervenția de circa 20 de minute, Trump a prezentat campania militară drept o reacție la decenii de violență atribuită Iranului și aliaților săi și a insistat că Teheranului nu i se poate permite să dezvolte o armă nucleară. El a descris bombardamentele recente drept succese majore și a cerut răbdare, numind războiul o „investiție” pentru viitorul americanilor, însă nu a oferit un răspuns concret la întrebarea când se va încheia exact conflictul. „Mă bucur să spun că aceste obiective strategice esenţiale sunt pe cale de a fi îndeplinite”, a spus Trump. Potrivit relatării, Trump a reiterat un orizont de „două-trei săptămâni” pentru intensificarea loviturilor și a amenințat cu extinderea țintelor, inclusiv către infrastructura energetică a Iranului, în lipsa unui acord. În același timp, a afirmat că „discuțiile sunt în curs” și a susținut că „schimbarea regimului nu a fost obiectivul” SUA, deși a pretins că liderii inițiali ai Iranului „toți sunt morți”. Un punct central al discursului a fost Strâmtoarea Ormuz, rută critică pentru transportul global de petrol. Trump a spus că, odată cu încheierea conflictului, strâmtoarea se va redeschide „natural”, dar a reluat ideea că statele care depind de petrolul din Orientul Mijlociu ar trebui să se implice direct în menținerea acesteia deschise, argumentând totodată că SUA nu au nevoie de petrol din străinătate. Reuters a remarcat că Trump nu a abordat direct subiectul NATO, deși declarase anterior, într-un interviu acordat agenției, că intenționează să-și exprime nemulțumirea față de alianță pentru ceea ce consideră a fi sprijin insuficient pentru obiectivele SUA în Iran. În material se mai arată că tensiunile transatlantice s-au adâncit după ce aliații europeni au respins cererea Washingtonului de a contribui la securizarea unui traseu sigur pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Armata americană susține că a lovit peste 12.300 de ținte în Iran potrivit AGERPRES , care citează o informare a Comandamentului central al SUA pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), transmisă în contextul conflictului declanșat în urmă cu peste o lună. CENTCOM a comunicat miercuri că, din totalul țintelor lovite, forțele sale „au avariat sau distrus” mai mult de 155 de nave. Actualizarea indică o intensificare a operațiunilor militare în regiune, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacităților maritime ale Iranului. „Forțele CENTCOM lovesc ținte pentru a dezmembra aparatul de securitate al regimului iranian, dând prioritate amplasamentelor care reprezintă o amenințare iminentă”, a afirmat comandamentul american. Separat, armata israeliană a declarat miercuri că a executat până acum peste 800 de lovituri în Iran, în același conflict. Datele sunt prezentate ca bilanțuri operaționale, fără detalii suplimentare în material despre tipul țintelor sau amploarea pagubelor la sol. Statele Unite și Israelul atacă Iranul începând din 28 februarie, iar Iranul a ripostat cu lovituri asupra Israelului și a aliaților SUA din zona Golfului, notează AGERPRES. În lipsa unui calendar anunțat pentru încetarea ostilităților, cifrele raportate de părți sugerează continuarea unei campanii militare de durată, cu implicații de securitate pentru rutele maritime și pentru stabilitatea regională. [...]
