Știri
Știri din categoria Externe
Focarul de hantavirus de pe nava de croazieră Hondius a declanșat o operațiune internațională de identificare a pasagerilor debarcați, cu implicații operaționale directe pentru porturi, aeroporturi și autorități sanitare din mai multe țări, potrivit Stirile Pro TV.
Autoritățile sanitare încearcă să dea de urma persoanelor care au părăsit vasul înainte de primul deces și s-au întors în țările de origine. Conform presei spaniole, peste 20 de pasageri ar fi debarcat și au plecat spre Australia, Statele Unite sau diverse state europene.
Nava Hondius, cu 150 de oameni la bord, se îndreaptă spre Insulele Canare, iar pe durata călătoriei pasagerii rămân izolați în cabine. În total, 8 cazuri de infectare au fost confirmate ori sunt suspectate.
Trei pasageri – doi cu simptome și un bărbat asimptomatic – au fost evacuați miercuri de pe vas, în timp ce restul persoanelor aflate la bord nu prezintă semne de boală, potrivit ministrului Sănătății din Spania.
Autoritățile de la Madrid au anunțat că vasul ar urma să acosteze sâmbătă într-un port cu activitate redusă din Tenerife, însă liderul comunității autonome din Insulele Canare se opune acostării.
Ministrul spaniol al Sănătății, Mónica García, a spus că debarcarea se va face în condiții de securitate, cu transferuri în spații și mijloace de transport special echipate, pentru a evita contactul cu populația locală, iar străinii vor fi repatriați prin Mecanismul European de Protecție Civilă.
Miercuri, doi pacienți infectați au fost evacuați și transportați cu avionul în Țările de Jos: un olandez de 41 de ani și un britanic de 56 de ani, medicul de pe navă. Starea lor este descrisă ca gravă, dar stabilă. A fost evacuat și un german de 65 de ani, care urmează să fie dus la un spital din Düsseldorf.
Trei oameni – un cuplu olandez și o femeie din Germania – au murit din cauza infecției.
Hantavirusul se transmite, în principal, prin inhalarea particulelor din aer provenite din excremente, urină sau salivă de la rozătoare infectate. Totuși, varianta identificată la bord, întâlnită în țări precum Argentina și Chile, se poate transmite și de la om la om în cazul contactului apropiat. Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății au transmis că publicul larg nu este în pericol, iar riscul este scăzut.
Autoritățile sanitare din Europa și Africa încearcă să identifice pasagerii care au debarcat în prima parte a voiajului. Vasul a plecat pe 1 aprilie din America de Sud și a avut opriri în Antarctica și pe unele insule izolate din Atlantic.
Potrivit publicației spaniole El Pais, care citează un fost pasager, 23 de persoane au debarcat pe Insula Sfânta Elena, pe 22 aprilie, și s-au întors în țări precum Australia, Taiwan, Marea Britanie sau Statele Unite.
În Africa de Sud, unde doi pasageri infectați au fost debarcați, unul a murit și altul este spitalizat. Autoritățile au identificat 62 de persoane expuse (inclusiv personal medical și angajați din port și de pe aeroport); 42 au fost testate, cu rezultate negative.
Separat, surse din cadrul autorităților argentiniene susțin că doi olandezi ar fi contractat virusul în timpul unei activități de observare a păsărilor, în apropierea unei gropi de gunoi din sudul extrem al Argentinei, iar ulterior ar fi adus virusul la bord.
Recomandate
Republica Moldova reia discuțiile cu FMI pentru un program fără finanțare, mizând pe „ștampila” de credibilitate care poate condiționa reformele și accesul la bani externi , odată cu vizita unei misiuni la Chișinău în perioada 7–20 mai, potrivit Economedia . Echipa FMI este condusă de Alina Iancu, iar anunțul a fost făcut de Svetlana Cerovic, reprezentanta rezidentă a FMI în Republica Moldova, informație relatată de Infotag, potrivit Rador Radio România. Biroul FMI a transmis că misiunea va avea discuții cu autoritățile în contextul unei solicitări pentru un program susținut de Instrumentul de Coordonare a Politicilor (PCI) – un cadru de sprijin pentru politici publice, fără finanțare tradițională. De ce contează: program „fără bani”, dar cu efect asupra reformelor și finanțărilor Cerovic a arătat că experții FMI vor analiza evoluțiile economice recente, vor actualiza evaluarea perspectivelor și riscurilor macroeconomice și vor discuta cu autoritățile prioritățile de politică și reformă, inclusiv cu alte părți interesate. În februarie 2026, Consiliul de administrație al FMI a remarcat interesul Chișinăului pentru un nou acord fără componentă financiară și a indicat că menținerea relației în cadrul unui program FMI ar fi importantă pentru accelerarea reformelor și susținerea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Context: sprijin UE de 1,9 miliarde euro și un program FMI încheiat cu tranșe pierdute Guvernul Republicii Moldova consideră că are suficient sprijin financiar din partea Uniunii Europene, care oferă 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,5 miliarde lei) în perioada 2026–2027 prin Planul de Creștere al UE , inclusiv 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) sub formă de granturi. Anterior, guvernul a susținut că un nou acord cu FMI ar consolida stabilitatea macroeconomică, ar crește încrederea investitorilor și ar sprijini implementarea reformelor. În octombrie 2025 s-a încheiat programul de 40 de luni al Republicii Moldova cu FMI, care a inclus sprijin financiar de 800 de milioane de dolari (aprox. 3,6 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, guvernul nu a primit ultimele două tranșe, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari (aprox. 765 milioane lei), din cauza neîndeplinirii unor obligații legate de politica fiscală, gestionarea deficitului bugetar și acordarea independenței Băncii Naționale. Ce urmează: un posibil program PCI pe trei ani Cerovic a declarat anterior că programul de sprijin nefinanciar prevede sprijin din partea FMI fără finanțare tradițională și că autoritățile îl văd ca pe un semn de credibilitate, cu efect asupra încrederii și investițiilor. „Autoritățile moldovene consideră acest program ca un semn al credibilității FMI în rândul politicienilor și al reformelor pe care le implementează. Programul va spori încrederea în țară, ceea ce este important pentru asigurarea creșterii economice și atragerea investițiilor străine”, a declarat ea. Întrebată despre durata noului program, Cerovic a menționat că solicitarea autorităților către FMI a indicat un termen de trei ani. Programul PCI, conform descrierii din material, urmărește să ajute la dezvoltarea și implementarea reformelor structurale, menținerea stabilității macroeconomice, prevenirea crizelor și atragerea asistenței financiare din alte surse. [...]
Iranul ridică miza în Strâmtoarea Hormuz printr-o dovadă video a unui incident militar , după ce Al Jazeera relatează că presa iraniană a publicat imagini care ar arăta epava unei drone americane de recunoaștere, despre care Teheranul susține că a fost doborâtă de forțele sale armate deasupra strâmtorii. Materialul video este prezentat ca o confirmare a versiunii iraniene privind incidentul, însă informația rămâne formulată ca afirmație („ar arăta”, „presupus”) și nu este indicată o verificare independentă a autenticității imaginilor sau a circumstanțelor doborârii. De ce contează pentru regiune și pentru economie Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru transportul energetic global, iar orice escaladare militară sau dispută privind libertatea de navigație poate amplifica riscurile operaționale pentru rutele maritime și poate alimenta volatilitatea pe piețele de energie, chiar și în absența unor măsuri concrete anunțate. Ce se știe din informația publicată Presa iraniană a difuzat un videoclip despre care susține că surprinde epava unei drone americane de recunoaștere. Iranul afirmă că drona ar fi fost doborâtă de forțele sale armate deasupra Strâmtorii Hormuz. Publicarea este datată 7 mai 2026. [...]
Statele Unite coboară nivelul de reprezentare la summitul B9 de la București , trimițând un subsecretar de stat în locul președintelui, într-un moment în care România găzduiește reuniunea pe fondul unei crize politice interne, potrivit Știrile Pro TV . Administrația Prezidențială anunță că Washingtonul va fi reprezentat de Thomas DiNanno , subsecretar de stat pentru controlul armamentului și securitate internațională. Invitația inițială din partea autorităților române i-a fost adresată lui Donald Trump, însă acesta nu va participa. DiNanno este prezentat ca un oficial cu portofoliu pe controlul armamentului nuclear, stabilitate strategică, apărare antirachetă și spațiu cosmic și ca participant la negocierile din 2020 privind reducerea armelor nucleare în cadrul Noului Tratat START cu Federația Rusă, precum și la alte angajamente americane de „descurajare extinsă” cu Japonia, Republica Coreea și Australia. Criza politică internă schimbă agenda de la Cotroceni Înaintea summitului, la București ar fi trebuit să ajungă de Ziua Europei și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, însă recepția de la Palatul Cotroceni programată pentru sâmbătă a fost anulată, iar vizita va fi reprogramată. Administrația Prezidențială a motivat decizia prin evoluțiile politice interne generate de adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament. La Cotroceni au început negocieri cu liderii partidelor, după ce moțiunea PSD–AUR a dus la căderea Guvernului Bolojan, iar formarea unei noi majorități este descrisă drept dificilă în condițiile pozițiilor anunțate de PNL, USR, PSD și AUR. Ce se știe despre summitul B9 de la București Summitul București 9 (B9) și al Țărilor Nordice este programat pe 13 mai, la Palatul Cotroceni, și va fi coprezidat de președintele Nicușor Dan și de Karol Nawrocki, omologul său polonez. Formatul B9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La reuniune au fost invitați secretarul general al NATO, Mark Rutte, și reprezentanți ai Țărilor Nordice (Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia). Potrivit surselor diplomatice citate în material, sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și lideri din statele baltice și nordice, în contextul incertitudinilor de securitate din regiune și din Orientul Mijlociu. Context: ce se știa anterior despre participarea lui Trump La începutul lunii aprilie, surse ale Știrilor Pro TV indicau că Donald Trump nu va participa la summitul B9 de la București, invocând imposibilitatea de a onora invitația, dar lăsând deschisă varianta unei reprezentări la nivel înalt. În acel context, numele vehiculat pentru reprezentarea Washingtonului fusese cel al secretarului de stat Marco Rubio. [...]
Eșecul negocierilor UE–SUA crește riscul unor tarife de 25% pe auto, cu impact direct în lanțurile industriale europene , după ce discuțiile pentru implementarea acordului comercial transatlantic s-au încheiat fără rezultat, potrivit Digi24 . În acest context, Donald Trump amenință cu taxe vamale ridicate pentru producătorii auto europeni, iar Washingtonul sugerează că ar putea renunța la acord dacă nu apare rapid un compromis. Blocajul a apărut după o rundă de aproximativ șase ore de negocieri între eurodeputați și guvernele statelor membre, care nu s-a încheiat cu o înțelegere. Miza imediată este evitarea unei escaladări comerciale, în condițiile în care Trump a legat explicit aplicarea acordului de introducerea sau nu a unor tarife de 25% pentru industria auto europeană. Ce prevede acordul și de ce s-a ajuns la impas Acordul de principiu, convenit anul trecut la Turnberry (Scoția), ar include două angajamente principale: UE ar urma să elimine taxele vamale pentru bunurile industriale americane; SUA ar urma să plafoneze taxele pentru majoritatea produselor la 15%. Problema, potrivit informațiilor citate, este că Uniunea Europeană nu a transpus încă acordul în legislație, ceea ce a amplificat presiunea politică asupra Comisiei Europene , care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre. Presiunea pe industria auto și semnalul de la Washington Ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a declarat că Washingtonul ar introduce „destul de curând” tariful de 25% pentru industria auto dacă negocierile nu produc rapid un acord și a avertizat că întregul aranjament comercial este în pericol. „Dacă un acord nu mai este un acord, atunci cred că Statele Unite se vor retrage din el”, a declarat acesta. Diviziuni în UE: statele membre și Comisia vor acordul, Parlamentul cere condiții În timp ce Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin finalizarea acordului, eurodeputații au devenit mai reticenți. Digi24 notează că nemulțumirile sunt legate, între altele, de amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei și de schimbarea contextului intern din SUA după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, tarifele vamale inițiale impuse de Trump. Conduși de Bernd Lange, eurodeputații au cerut condiții suplimentare care, în practică, ar putea întârzia sau condiționa aplicarea acordului (inclusiv legat de tarifele la oțel și de eventuale amenințări la adresa integrității teritoriale a UE). Ce urmează: o nouă rundă și un termen-limită în iulie Negociatorii ar intenționa să se întâlnească din nou pe 19 mai, dată care nu a fost confirmată oficial. Ținta declarată este un compromis final până în iulie, când ar urma să expire tarifele temporare impuse de Trump, însă partea americană sugerează că acest termen ar putea fi prea târziu. Pentru companiile europene, în special din auto, riscul imediat rămâne introducerea rapidă a tarifului de 25%, ceea ce ar putea afecta costurile și competitivitatea exporturilor către piața americană, dacă nu apare un acord politic în următoarele săptămâni. [...]
Iranul este așteptat joi să transmită un răspuns la propunerea SUA de încheiere a războiului , un pas care ar putea debloca, cel puțin parțial, tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz și volatilitatea din piețele energetice, potrivit CNN . Sursele citate de publicație spun că Washingtonul și Teheranul „se apropie” de un acord sub forma unui memorandum scurt, iar Iranul ar urma să își comunice poziția către mediatori în cursul zilei de joi. Președintele SUA, Donald Trump , a afirmat miercuri că au existat „discuții foarte bune” cu Iranul în ultimele 24 de ore, dar a lansat și o nouă amenințare, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliată. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza economică imediată În paralel cu discuțiile diplomatice, situația operațională din zonă rămâne tensionată. CNN relatează că armata americană a tras asupra unui petrolier sub pavilion iranian care se îndrepta spre un port iranian, în cadrul blocadei impuse de SUA. Tot miercuri, Iranul a anunțat lansarea unui organism care ar urma să guverneze traficul prin Strâmtoarea Hormuz, o rută critică pentru comerțul global cu petrol, într-un gest prezentat ca o formalizare a controlului asupra „punctului de strangulare” comercial, în pofida avertismentelor americane. Efecte în lanț: petrol, transport maritim și câștigători din volatilitate Pe fondul speranțelor privind un posibil acord SUA–Iran, prețurile petrolului au continuat să scadă, după declinul puternic din ziua precedentă. În datele citate de CNN: Brent (referința globală) a coborât cu 1,5% la 99,8 dolari/baril (aprox. 460 lei ), după ce miercuri a închis cu aproape 8% mai jos; WTI (referința SUA) a scăzut similar la 93,5 dolari/baril (aprox. 430 lei ). Totuși, cotațiile rămân cu peste o treime peste nivelurile de dinaintea începerii atacurilor SUA–Israel asupra Iranului, la 28 februarie, potrivit aceleiași surse. Jefferies estimează că, și în cazul unui acord în zilele următoare, Brent ar putea rămâne „în jur de 80 de dolari” în 3–6 luni, adică cu circa 25% peste nivelurile pre-război. În transportul maritim, aproximativ 1.600 de nave sunt încă blocate în apropierea Strâmtorii Hormuz, iar companiile calculează riscurile și costurile, inclusiv din perspectiva asigurărilor: clauzele de război pot limita acoperirea pentru nave aflate într-o zonă de conflict, notează CNN, citând și poziția directorului Portului din Los Angeles, Gene Seroka. Context regional: armistițiul din Liban, sub presiune Separat, în regiune, Israelul a vizat un comandant de rang înalt Hezbollah într-o lovitură descrisă drept prima în Beirut de la armistițiul din Liban, potrivit premierului Benjamin Netanyahu, ceea ce evidențiază fragilitatea încetării focului, mai arată CNN. Ce urmează depinde de răspunsul Teheranului la propunerea americană și de modul în care acesta se traduce în măsuri concrete privind securitatea navigației și accesul prin Strâmtoarea Hormuz — elementul cu impact economic imediat pentru energie și lanțurile de aprovizionare. [...]
Exportatorii chinezi își reduc dependența de SUA și își consolidează pârghiile în lanțurile de aprovizionare , ceea ce face ca amenințările tarifare ale Washingtonului să aibă un impact mai mic decât în trecut, pe fondul vizitei pe care președintele american Donald Trump ar urma să o facă la Beijing pe 14–15 mai, potrivit Reuters . În Shanghai și Beijing, mai mulți exportatori și manageri intervievați descriu o schimbare de atitudine: companiile nu mai reacționează „în panică” la declarațiile lui Trump și mizează pe două direcții – transferarea parțială a costurilor către clienții americani și extinderea vânzărilor în alte regiuni. O vânzătoare din China, Yu Yangxian, spune că firma ei a ieșit dintr-un „2025 turbulent”, când taxele vamale au urcat temporar la niveluri de trei cifre, cu baza de clienți din SUA „în mare parte intactă”, dar și cu piețe noi câștigate în afara SUA. Reorientarea exporturilor: SUA scade, alte regiuni cresc China a încheiat 2025 cu un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei), pe fondul unei strategii de câștigare de piețe noi prin prețuri mai mici decât competitorii existenți. În același timp, structura exporturilor s-a schimbat, conform datelor citate: exporturile către SUA au scăzut cu 20%; exporturile au crescut cu 25,8% către Africa; cu 7,4% către America Latină; cu 13,4% către Asia de Sud-Est; cu 8,4% către Uniunea Europeană. Pentru companii, această diversificare reduce riscul ca un nou val de tarife americane să lovească direct veniturile, chiar dacă SUA rămâne o piață importantă pentru anumite produse. Pârghia Chinei: lanțuri de aprovizionare și controale la export Reuters notează că Beijingul a folosit dependența globală de lanțurile de aprovizionare din China și a introdus controale la export pentru pământuri rare – materiale esențiale în unele utilizări din semiconductori și apărare, produse „aproape exclusiv” în China. Cameron Johnson, partener senior la consultanța de lanțuri de aprovizionare Tidalwave Solutions, numește pământurile rare „cartea supremă” și spune că Beijingul ar putea, de asemenea, să limiteze livrări de produse precum produse farmaceutice, utilaje industriale sau transformatoare necesare SUA pentru extinderea rețelei electrice. În același timp, războiul din Iran ar oferi pe termen scurt o pârghie Washingtonului, deoarece SUA are surplus de energie de care China și alte economii au nevoie, însă pe termen mai lung „amploarea industrială” a Chinei i-ar da un avantaj dacă tensiunile escaladează, potrivit aceleiași surse. Presiunea de relocare scade: „nu mai luăm măsuri drastice” Pe măsură ce tarifele „ies din prim-planul” rivalității SUA–China, producătorii din China resimt mai puțină presiune să-și mute rapid producția. Jonathan Chitayat, șeful operațiunilor din Asia la Genimex Group, spune că, deși compania a găsit furnizori în Vietnam și Thailanda în primul mandat Trump și mai recent în India și Indonezia, 75% din rețeaua sa de 500 de furnizori este încă în China, iar mulți au renunțat la planurile de relocare după ce SUA a redus taxele pentru China, în timp ce acestea au crescut în alte părți. Și din perspectiva cumpărătorilor americani, diversificarea continuă, dar într-un ritm mai lent. Mike Sagan, vicepreședinte pentru achiziții la Pride Mobility Products, spune că lanțul de aprovizionare al companiei (circa 100 de firme) rămâne dependent de China în proporție de 70%–80%: „Reducerea riscului și diversificarea nu vor dispărea, dar nu trebuie să fie atât de grăbite.” Ce așteaptă companiile de la vizita lui Trump: armistițiu, nu „reset” În mediul de afaceri, așteptările sunt limitate. Eric Zheng, președintele Camerei de Comerț Americane din Shanghai, afirmă că membrii organizației (aproape 3.000) văd ca posibil un dialog care să prelungească un armistițiu privind tarifele și restricțiile la export, eventual însoțit de angajamente de achiziții chineze în zone precum avioane Boeing, soia sau energie din SUA. Totuși, puțini se bazează pe o relaxare durabilă, iar Zheng avertizează că firmele au nevoie de predictibilitate pe ani, nu pe 90 de zile sau șase luni. Pentru piețe, mesajul central este că o eventuală „pauză” în conflictul comercial ar putea reduce volatilitatea pe termen scurt, dar nu schimbă tendința de fond: companiile își calibrează deciziile ca și cum tensiunile SUA–China vor rămâne o constantă, iar avantajul Chinei în lanțurile de aprovizionare continuă să limiteze spațiul de manevră al Washingtonului. [...]
