Știri
Știri din categoria Externe
Burkina Faso rupe relațiile diplomatice cu Franța, o decizie care accelerează reconfigurarea de securitate din Sahel și consolidează desprinderea fostelor colonii franceze de influența Parisului, potrivit Antena 3.
Guvernul de la Ouagadougou a anunțat că măsura intră în vigoare „începând de astăzi, 26 iunie 2026”, acuzând Franța de nerespectarea principiilor „respectului reciproc” și „neamestecului în afacerile interne”, conform unui comunicat difuzat la televiziunea națională.
Decizia vine pe fondul schimbării de politică externă după lovitura de stat din septembrie 2022, când regimul militar a denunțat unilateral colaborarea militară cu Franța și a inițiat o apropiere de Rusia. Antena 3 notează că o traiectorie similară au urmat și alte state din Sahel, foste colonii franceze, tot după lovituri de stat militare.
În acest context, Niger, Mali și Burkina Faso au format în aprilie 2024 o confederație – Alianța Statelor din Sahel (AES) – axată pe securitate și apărare, într-o regiune în care operează grupări jihadiste.
Franța, constrânsă să-și retragă trupele din zonă, și-a încheiat în ianuarie anul trecut retragerea din Sahel, odată cu închiderea ultimei baze militare în Ciad, potrivit informațiilor din articol.
Între timp, Rusia și aliații săi africani care s-au distanțat de Franța au acuzat Ucraina că ar antrena și înarma cu arme occidentale grupările teroriste active în regiune; articolul nu oferă detalii suplimentare sau dovezi pentru aceste acuzații.
Recomandate
Iran a anunțat că a lovit ținte legate de forțele SUA, escaladând riscul de extindere a conflictului , după ce Washingtonul a efectuat lovituri aeriene pe coasta sa sudică, potrivit Reuters . Teheranul susține că atacurile americane au încălcat Carta ONU și un „memorandum de încheiere a războiului” dintre cele două țări, conform unui comunicat al Ministerului iranian de Externe citat de publicație. Iranul nu a identificat țintele și nici nu a precizat unde ar fi avut loc loviturile, ceea ce face imposibilă, pe baza informațiilor disponibile în acest stadiu, evaluarea amplorii operațiunii sau a eventualelor efecte imediate. [...]
Planul OMI a deblocat ieșirea a 115 nave din Golf, dar riscul de securitate menține presiunea pe rutele comerciale : 115 nave și circa 2.500 de marinari au părăsit Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz începând de marți, în cadrul unui plan de evacuare coordonat de Organizația Maritimă Internațională (OMI), potrivit Agerpres . Operațiunea vizează reducerea blocajului naval apărut după închiderea strâmtorii de către Iran, pe fondul războiului declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului. Secretarul general al OMI, Arsenio Dominguez , a precizat că evacuarea a fost suspendată „ieri” (în contextul bilanțului publicat vineri) după un atac asupra unei nave, însă unele nave continuă să tranziteze partea de sud a Strâmtorii Ormuz. Cât de mare este blocajul și ce urmărește planul Planul OMI prevede evacuarea în total a aproximativ 11.000 de marinari aflați la bordul a circa 600 de nave rămase blocate în Golf. Bilanțul comunicat de organizație indică, până acum, ieșirea a: 115 nave circa 2.500 de marinari Cum se face evacuarea și de ce contează operațional Evacuarea se desfășoară pe două rute separate , una în apropierea coastei Iranului și cealaltă în apropierea coastei Omanului, în coordonare cu autoritățile celor două țări. Ruta navigabilă folosită în mod obișnuit înainte de război rămâne impracticabilă din cauza minelor instalate acolo de Iran, potrivit informațiilor transmise de OMI. Riscuri de securitate: suspendări, atacuri și amenințări Operațiunea a fost suspendată joi, după un atac cu un proiectil asupra unei nave. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va răspunde prin „măsuri adecvate” oricărei tentative de traversare a strâmtorii fără autorizația sa prealabilă. OMI a anunțat că a obținut garanții de securitate pentru a se asigura că navele nu vor fi atacate, iar Dominguez a spus că evacuarea va fi reluată de îndată ce vor fi „obținute confirmări suplimentare” în acest sens. [...]
Omanul ia în calcul taxe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , o schimbare care ar putea adăuga costuri de zeci de miliarde de dolari anual lanțurilor globale de transport și comerț cu energie , potrivit POLITICO , care citează persoane familiarizate cu discuțiile relatate de Bloomberg. Oficiali din Oman le-ar fi transmis omologilor europeni că nu există „nicio posibilitate” de revenire la statu-quoul de dinainte de război pentru una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru petrol și gaze naturale lichefiate. În același timp, Muscatul ar fi indicat că navele care tranzitează zona ar putea fi taxate, deși nu este clar dacă eventualele costuri ar fi obligatorii. Ce fel de taxe sunt discutate și de ce contează pentru companii Potrivit sursei, Omanul invocă respectarea dreptului maritim internațional, dar ar lua în calcul tarife pentru servicii asociate tranzitului, precum: depoluarea strâmtorii; asistarea navelor în navigație. Omanul ar analiza și modele folosite în alte puncte de trecere, inclusiv Strâmtoarea Malacca, unde nu există taxe obligatorii de transport maritim, dar pot apărea costuri în anumite situații pentru servicii de navigație și securitate. Miza economică este ridicată: orice taxe aplicate navelor ar putea costa comercianții de mărfuri și transportatorii „zeci de miliarde de dolari anual”, conform relatării. Mai multe guverne – inclusiv SUA, Regatul Unit, Franța, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – au avertizat că astfel de taxe ar încălca legislația maritimă. Presiunea Iranului și mesajele contradictorii ale Muscatului Statele Unite, Europa și vecinii arabi din Golf ai Omanului sunt tot mai îngrijorați că sultanatul ar putea institui un sistem de taxare împreună cu Iranul. Teheranul insistă, în contextul negocierilor de pace cu SUA, că va gestiona traficul în comun cu Omanul. În același timp, Muscatul a transmis semnale diferite: pe de o parte, a publicat o declarație comună cu Iranul privind discutarea modului de operare a căii navigabile și a costurilor asociate; pe de altă parte, a semnat ulterior o declarație cu SUA și Consiliul de Cooperare al Golfului care respinge „orice taxe, tarife sau încercări de a exercita controlul asupra strâmtorii”. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că semnarea acelei declarații este „o veste bună”. Potrivit Bloomberg, oficialii omanți le-ar fi spus europenilor că se află sub presiunea Iranului, care a lansat rachete și drone în regiune în timpul conflictului, inclusiv asupra Omanului. Ce urmează: discuții politice și riscuri operaționale persistente Președintele francez Emmanuel Macron urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu liderul Omanului, sultanul Haitham bin Tariq, iar pe agendă se află securitatea rutelor maritime și „trecerea liberă și necondiționată” prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit biroului lui Macron. Între timp, Iranul a semnalat deja că navele care traversează strâmtoarea trebuie să solicite asigurare de la Teheran, iar polițele ar urma să fie gratuite doar pentru următoarele 60 de zile. Rubio a avertizat că, dacă Iranul nu menține strâmtoarea liberă de taxe, alte guverne ar putea proceda similar în alte strâmtori maritime, ceea ce „și atunci vom avea parte de haos”. Deși fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au crescut după un acord de pace provizoriu semnat săptămâna trecută de președintele SUA, Donald Trump, traficul rămâne sub nivelurile dinainte de război, iar riscurile nu au dispărut: un vas de containere, „Ever Lovely”, a fost lovit în strâmtoare, incident pe care Trump l-a numit o „încălcare prostească” a armistițiului, fără a preciza eventuale măsuri. [...]
România încearcă să limiteze riscurile pentru energie și agricultură, pe fondul tensiunilor cu Iranul , după ce ministra de Externe Oana Țoiu a avut o discuție telefonică cu omologul iranian Abbas Araghchi, într-un moment în care Teheranul a invocat direct România în acuzații legate de conflictul SUA–Iran, potrivit HotNews . În comunicarea Ministerului Afacerilor Externe, cei doi au discutat despre situația din Orientul Mijlociu și despre Memorandumul de înțelegere semnat recent de România cu SUA. Oana Țoiu a spus că România își menține „angajamentul ferm și constant” pentru soluții diplomatice care să contribuie la securitate și stabilitate, menționând totodată „riscurile generate de războiul ilegal de agresiune” al Federației Ruse. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și stabilizarea piețelor Un punct central al discuției a fost Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece „o cincime din petrolul consumat la nivel mondial”, conform informațiilor din comunicat. Șefa diplomației române a indicat explicit legătura dintre navigația sigură în zonă și efecte economice mai largi, de la energie la agricultură. „Am subliniat necesitatea redeschiderii depline și în condiții de siguranță a Strâmtorii Ormuz, precum și a restabilirii libertății de navigație, în vederea stabilizării piețelor energetice, consolidării securității alimentare și asigurării, în timp util, a accesului la îngrășămintele necesare sectorului agricol.” Context: acuzațiile Teheranului și poziția României Apelul are loc la o zi după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a acuzat NATO de „complicitate” la „războiul de agresiune ilegal” declanșat împotriva Iranului de către SUA și Israel, menționând direct România, pe baza unei declarații atribuite secretarului general al NATO, Mark Rutte . Potrivit relatării, Baghai a invocat o intervenție a lui Rutte la Fox News, în care acesta ar fi spus că „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a sprijini operațiunea „Epic Fury”, lansată împotriva Iranului pe 28 februarie. În același context, Rutte ar fi afirmat că aeroportul din București și-ar fi redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare și că, în timpul conflictului, au fost efectuate între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane de pe bazele europene. În replică, MAE a transmis miercuri că România nu a fost parte a conflictului SUA–Iran și că prioritatea a fost sprijinirea eforturilor diplomatice de dezescaladare și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu, conform HotNews . [...]
România a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea piețelor energetice într-o convorbire telefonică între ministra de Externe Oana Țoiu și omologul iranian Abbas Araghchi, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor din NATO despre sprijinul acordat operațiunilor conduse de SUA. În mesajul transmis public, Oana Țoiu spune că discuția a vizat „situația actuală din Orientul Mijlociu”, memorandumul de înțelegere semnat recent cu Statele Unite și „abordarea României în conformitate cu dreptul internațional”. „Am subliniat necesitatea redeschiderii depline și în condiții de siguranță a Strâmtorii Ormuz, precum și a restabilirii libertății de navigație, în vederea stabilizării piețelor energetice, consolidării securității alimentare și asigurării, în timp util, a accesului la îngrășămintele necesare sectorului agricol.” De ce contează: energie, transport maritim și costuri în lanț Accentul pus pe Strâmtoarea Ormuz indică o preocupare directă pentru efectele economice ale escaladării regionale: libertatea de navigație pe această rută este relevantă pentru fluxurile de energie și pentru transportul maritim, cu impact potențial asupra prețurilor și aprovizionării, inclusiv în Europa. În același mesaj, ministra afirmă că România își menține „angajamentul ferm și constant” pentru soluții diplomatice care să contribuie la securitate și stabilitate, atât în Orientul Mijlociu, cât și „în regiunea noastră”, reiterând și „riscurile generate de războiul ilegal de agresiune” al Federației Ruse. Componenta operațională: ambasada din Teheran și sprijin pentru navigatori Oana Țoiu mai precizează că „Ambasada României la Teheran este pe deplin operațională” și „pregătită să ofere sprijin” pentru facilitarea revenirii în țară a navigatorilor, „în special a celor care necesită asistență medicală”. Contextul politic și reacțiile din NATO Convorbirea are loc după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat România (și Italia) ca exemple de sprijin pentru operațiunile militare conduse de SUA în conflictul cu Iran, mai notează publicația. În plan intern, Antena 3 menționează o reacție critică a liderului AUR, George Simion, la adresa ministrului de Externe. În paralel, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” lansat împotriva Iranului de SUA și Israel, iar vicepremierul italian Antonio Tajani a respins ideea unei implicări militare a Italiei, potrivit aceleiași surse. [...]
Discuțiile secrete Putin–Lukașenko de la Valdai indică o presiune pentru implicarea mai directă a Belarusului în sprijinul militar al Rusiei , într-un moment în care infrastructura de pe teritoriul belarus a intrat explicit în vizorul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea cu ușile închise dintre Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko a avut loc vineri, la reședința izolată a liderului rus din Valdai. Kremlinul a prezentat-o drept o discuție de rutină despre comerț, proiecte comune și „securitate regională”, însă formatul – fără conferință de presă, fără declarații publice și fără documente semnate – sugerează că miza reală a fost alta, notează publicația. De ce contează: Belarus riscă să devină țintă dacă rămâne „platformă” pentru atacuri Contextul imediat al întâlnirii este escaladarea tensiunilor dintre Kiev și Minsk, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a dat Belarusului un termen de o săptămână pentru a elimina stații rusești de retransmisie a semnalului, despre care Ucraina susține că ar fi fost folosite pentru ghidarea atacurilor asupra teritoriului ucrainean. Kremlinul a respins avertismentul ca pe o amenințare la adresa suveranității Belarusului. Totuși, potrivit Kyiv Post, elementul relevant este schimbarea de ecuație strategică: publicația amintește că a relatat anterior că respectivele puncte de retransmisie „au amuțit” după ultimatum, conform referirilor lui Zelenski la rapoarte militare și de informații. Dilema lui Lukașenko: sprijin pentru Putin fără costul intrării în război Pentru Lukașenko, situația descrisă de Kyiv Post accentuează o problemă veche: își dorește protecția și subvențiile asociate sprijinului Moscovei, dar încearcă să evite costurile unei participări directe la război. Până acum, liderul belarus a evitat trimiterea de trupe în Ucraina, însă rolul teritoriului belarus în efortul de război al Rusiei este deja substanțial. Publicația trece în revistă câteva repere: în februarie 2022, Belarus a fost una dintre principalele platforme de lansare pentru invazia pe scară largă a Rusiei; ulterior, Minsk a găzduit arme nucleare tactice rusești; au avut loc exerciții militare comune repetate; infrastructura militară din Belarus a sprijinit menținerea presiunii asupra Ucrainei. În această logică, pentru Kiev nu contează doar dacă soldați belaruși trec granița, ci dacă bazele, radarele, stațiile de retransmisie și logistica de pe teritoriul Belarusului continuă să susțină atacurile rusești. Concluzia operațională este că Belarus devine „parte a câmpului de luptă”, chiar dacă Lukașenko insistă că nu este parte din război. Ce ar fi urmărit Putin la Valdai Kyiv Post apreciază că discuțiile de la Valdai ar reflecta o nerăbdare crescândă a lui Putin față de orice semn de ezitare din partea Minskului și o încercare de a „strânge controlul”, cerând loialitate și disponibilitate pentru următoarea etapă de presiune asupra Ucrainei. În același timp, întâlnirea scoate la iveală și o vulnerabilitate a alianței ruso-belarușe: Lukașenko rămâne util Moscovei atât timp cât poate oferi teritoriu, infrastructură și „adâncime strategică” fără a declanșa consecințe directe. Avertismentul Ucrainei arată însă că această aranjare nu mai este fără costuri, iar activele de pe teritoriul belarus pot ajunge să fie tratate drept ținte legitime în efortul Kievului de a opri atacurile facilitate tehnic din Belarus. [...]
