Știri
Știri din categoria Externe
Majoritatea de 130 de mandate obținută de partidul lui Rumen Radev ridică miza pentru stabilitatea instituțională și direcția economică a Bulgariei, în condițiile în care opoziția avertizează asupra concentrării puterii după alegerile anticipate, potrivit Antena 3.
Fostul premier Boiko Borisov, liderul GERB, a spus că Bulgaria va avea un „guvern unipersonal” condus de Radev, „marele câștigător al scrutinului”, după ce formațiunea sa a pierdut alegerile parlamentare anticipate și va intra în opoziție. Declarația a fost făcută la Sofia, în prima conferință de presă a lui Borisov după alegeri, relatează Agerpres, citată de Antena 3.
„Începând de astăzi, avem un alt stăpân al Statului! Și un guvern unipersonal de mare magnitudine!”
GERB, partid pro-european de centru-dreapta, s-a clasat pe locul al doilea cu 13,38% din voturi și a obținut 38 din cele 240 de mandate. În schimb, Bulgaria Progresistă, partid fondat recent de Rumen Radev, a câștigat 44,6% și 130 de mandate, fiind descris în material ca „mai degrabă naționalist și eurosceptic”, în pofida numelui.
Borisov a remarcat că nu a existat „niciodată o majoritate atât de mare în parlament”, subliniind astfel dimensiunea avantajului politic al câștigătorului.
Pe lângă majoritatea parlamentară, Borisov a susținut că Radev ar urma să beneficieze și de sprijinul judecătorilor Curții Constituționale numiți de acesta în timpul celor două mandate de președinte. În același context, materialul amintește că Radev l-a acuzat adesea pe Borisov că tolerează corupția.
Borisov l-a felicitat pe Radev, dar a anunțat că va rămâne la conducerea GERB pentru a coordona o „opoziție constructivă”.
Potrivit articolului, victoria lui Radev este prezentată ca un vot de protest împotriva corupției elitelor și a inflației, dar și ca o sancțiune pentru partidele tradiționale, pe fondul instabilității politice din 2021 încoace: șapte premieri diferiți și opt alegeri în cinci ani.
Recomandate
Scăderea cotațiilor petrolului a fost unul dintre primele efecte vizibile după ce SUA au anunțat o nouă rundă de discuții menită să prelungească armistițiul Israel–Liban , într-un context regional în care orice reluare a conflictului ar putea reaprinde riscul de întreruperi de aprovizionare, potrivit Libertatea . Statele Unite vor organiza joi, 23 aprilie, noi negocieri între Israel și Liban, pentru a evita reluarea ostilităților după un armistițiu descris ca fragil. Un oficial al Departamentului de Stat , citat sub protecția anonimatului, a spus că Washingtonul va continua să faciliteze discuții directe „purtate cu bună-credință” între cele două guverne. Informația este transmisă de News.ro, care citează France24. Reacția pieței: petrolul a coborât pe fondul așteptărilor legate de Iran În paralel cu efortul diplomatic Israel–Liban, piața petrolului a reacționat la așteptările că negocierile dintre SUA și Iran ar putea duce la creșterea ofertei din Orientul Mijlociu, ceea ce, în mod obișnuit, pune presiune de scădere pe prețuri. Concret, marți: petrolul Brent a scăzut cu 95 de cenți, la 94,53 dolari/baril (aprox. 435 lei); petrolul american WTI a coborât cu 1,54 dolari, la 88,07 dolari/baril (aprox. 405 lei). Tensiuni SUA–Iran și incertitudine asupra negocierilor Libertatea notează că relația SUA–Iran s-a tensionat, după ce ambele părți au avertizat că sunt pregătite inclusiv pentru un conflict, pe fondul incertitudinilor privind negocierile anunțate de președintele Donald Trump. Casa Albă a transmis că vicepreședintele J.D. Vance este pregătit să revină la Islamabad (Pakistan), unde ar urma să aibă loc o nouă rundă de negocieri, însă Iranul nu confirmă participarea. Totodată, autoritățile de la Teheran acuză Washingtonul că a încălcat armistițiul. „Prin impunerea unui blocaj şi încălcarea armistiţiului, Trump doreşte să transforme această masă de negocieri într-o masă de capitulare sau să justifice reluarea ostilităţilor”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian. Ce urmează și de ce contează economic Pentru companii și investitori, miza imediată rămâne volatilitatea prețului petrolului: o prelungire a armistițiului Israel–Liban și un progres (chiar și limitat) pe canalul SUA–Iran pot reduce prima de risc geopolitic din cotații, în timp ce un eșec al discuțiilor ar putea produce mișcări rapide în sens invers. Separat, în Europa, guvernul britanic urmează să anunțe un plan de accelerare a energiei curate: ministrul energiei Ed Miliband va prezenta măsuri pentru extinderea surselor regenerabile (panouri solare și turbine eoliene pe terenuri industriale și feroviare), cu o capacitate indicată ca suficientă pentru alimentarea a aproximativ cinci milioane de locuințe. [...]
Franța încearcă să-și păstreze relevanța în dosarul negocierilor Israel–Liban, în condițiile în care SUA și Israelul o împing în afara discuțiilor , iar Beirutul caută sprijin pentru a-și întări poziția înaintea unor posibile negocieri directe, potrivit The Jerusalem Post . Premierul libanez Nawaf Salam și președintele francez Emmanuel Macron urmează să discute marți, la Paris, despre „întărirea mâinii” guvernului libanez în perspectiva unor discuții la nivel de ambasador găzduite de SUA joi. Miza acestor discuții rămâne neclară: fie prelungirea unui armistițiu fragil de 10 zile între Israel și Hezbollah (susținut de Iran), fie deschiderea unor negocieri mai ample. De ce contează: Libanul intră slab într-o posibilă negociere directă Diplomați europeni și libanezi citați în material avertizează că, dacă negocierile directe încep, guvernul de la Beirut ar putea fi prea slab pentru a respinge cereri considerate nerealiste, ceea ce ar putea alimenta tensiuni interne, în contextul în care Hezbollah refuză să negocieze cu Israelul. În paralel, incapacitatea Libanului de a limita acțiunile Hezbollah după armistițiul din 2024 a ridicat semne de întrebare privind credibilitatea Beirutului la masa negocierilor. Israelul urmărește crearea unei zone-tampon pentru a proteja nordul țării de atacuri ale Hezbollah, în timp ce gruparea afirmă că își păstrează „dreptul de a rezista”. Parisul: sprijin „practic”, nu rol de mediator între părți Un oficial al președinției franceze a spus că Franța nu încearcă să se interpună între părți într-un proces „bilateral și direct”, dar susține că poate juca un rol concret în sprijinirea guvernului libanez, inclusiv prin capacitatea de implementare pe teren. Parisul invocă, între altele, prezența sa în Liban prin aproximativ 700 de militari în cadrul forței ONU de menținere a păcii, argumentând că orice acord ar necesita o prezență internațională substanțială pentru a fi pus în aplicare. Franța are legături istorice profunde cu Libanul și a încercat, alături de Washington, să medieze conflictul, inclusiv prin armistițiul din 2024 și prin mecanismul de monitorizare asociat. Obstacolul major: opoziția Israelului și reticența SUA față de implicarea Franței Relațiile Parisului cu Israelul s-au deteriorat pe fondul pozițiilor Franței privind Gaza și Cisiordania, al acuzațiilor că acțiunile Israelului în Liban sunt disproporționate și al contactelor Franței cu aripa politică a Hezbollah. Ambasadorul Israelului la Washington a cerut recent excluderea Franței din orice discuții, afirmând că Parisul nu are „nicio influență pozitivă”. Materialul notează că SUA mențin contactul cu Franța pe acest dosar, dar încearcă, în același timp, să-i reducă rolul. Un diplomat libanez a declarat că există eforturi pentru readucerea Franței în discuții, însă SUA și Israelul se opun ferm. Riscul de escaladare rămâne pe teren Tensiunile din sudul Libanului rămân ridicate. Guvernul francez a acuzat Hezbollah de un atac în care a fost ucis în această săptămână un soldat francez. Separat, președintele parlamentului libanez a avertizat marți că forțele israeliene aflate în unele zone din sudul țării vor întâmpina rezistență dacă nu se retrag, semnalând riscul unei noi confruntări. În acest context, întâlnirea Salam–Macron are o miză operațională și diplomatică imediată: dacă Franța poate oferi sprijin practic Libanului fără a fi acceptată formal în formatul de negocieri, într-un moment în care arhitectura discuțiilor pare să fie decisă în principal de Washington și Ierusalim. [...]
Kremlinul avertizează că discuțiile despre exerciții nucleare în UE cresc riscul de instabilitate strategică , într-un moment în care arhitectura de control al armamentelor se erodează după expirarea tratatului New START , potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a criticat „militarizarea” Uniunii Europene după ce a apărut informația privind posibilitatea unor exerciții nucleare comune între Franța și Polonia. El a susținut că o astfel de evoluție ar indica o tendință de „nuclearizare” mai accentuată în Europa, care „nu contribuie la stabilitatea sau predictibilitatea” continentului. „Acest lucru dovedește și mai mult dorința Europei pentru o militarizare și o «nuclearizare» mai mare (...) ceea ce nu contribuie la stabilitatea sau predictibilitatea continentului european.” Ce se știe și ce rămâne neclar Peskov a spus că nu cunoaște toate detaliile și că Moscova așteaptă clarificări privind „ce arme sunt implicate în mod specific” și la ce țări se referă discuțiile. Comentariile vin după o relatare a publicației Politico despre planuri ale președintelui francez Emmanuel Macron și ale premierului polonez Donald Tusk de a desfășura astfel de exerciții. Context: presiune pe regimul de control al armamentelor În paralel, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a avertizat că Rusia ar răspunde „în mod corespunzător” dacă Statele Unite sau alte țări ar încălca moratoriul asupra testelor nucleare. El a legat această poziție de declarații ale Washingtonului privind o posibilă reluare a testelor nucleare la scară largă, cu efecte negative asupra Tratatului de interzicere completă a testelor nucleare. Un element central de context este expirarea, la începutul lunii februarie, a tratatului New START dintre Rusia și SUA, care limita numărul de încărcături nucleare stocate de cele două țări. Moscova a cerut Washingtonului menținerea limitelor pentru încă un an, însă, potrivit informațiilor din material, Casa Albă nu a făcut pași în această direcție. În același timp, președintele american Donald Trump ar dori ca China – despre care se afirmă că ar deține deja peste 500 de încărcături nucleare – să participe la viitoarele negocieri de dezarmare, în timp ce Rusia cere includerea Franței și a Regatului Unit într-un viitor tratat. [...]
Războiul din Iran riscă să reducă accesul Ucrainei la apărare antiaeriană , pe fondul epuizării resurselor SUA și Europei și al unei reconfigurări a priorităților de securitate, avertizează președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are o miză operațională directă: competiția pentru sisteme și muniții de apărare aeriană se poate intensifica exact într-un moment în care Ucraina depinde de livrările partenerilor. Zelenski susține că noul conflict „întărește Rusia” și „pune presiune” pe resursele energetice ale americanilor și europenilor, ceea ce poate schimba echilibrul geopolitic și poate limita sprijinul practic pentru Kiev, inclusiv în zona apărării aeriene. „Un război în Iran va duce la o agresiune mai amplă, nu doar în Orientul Mijlociu. Și va limita accesul Ucrainei la apărarea aeriană.” Presiune pe resurse și pe agenda de securitate a Occidentului În același interviu, Zelenski descrie conflictul din Iran drept o „provocare energetică serioasă pentru toată lumea” și spune că acesta creează presiune suplimentară asupra SUA și UE, inclusiv prin întrebarea legată de poziționarea Chinei într-un context în care rolul de mediator devine mai dificil. Totodată, el afirmă că Rusia are „grave probleme economice”, invocând un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari și susținând că până acum ar fi fost acoperit doar parțial. „Un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari nu poate fi acoperit de un război de scurtă durată în Orientul Mijlociu. Până acum, au acoperit doar 10%, nimic mai mult.” Ce spune Zelenski despre mobilizarea din Rusia Zelenski leagă restricțiile asupra rețelelor sociale din Rusia de teama autorităților de tulburări interne, în special în scenariul unei mobilizări masive, inclusiv din marile orașe precum Moscova și Sankt Petersburg. El afirmă că Rusia se bazează acum pe recrutare pe bază de contract, dar că aceasta ar avea limite, iar pentru suplimentarea efectivelor cu „un milion până la un milion și jumătate” ar fi necesară mobilizarea, deoarece atragerea unui asemenea număr prin contracte ar fi prea costisitoare. În acest context, Zelenski descrie două scenarii: o ofensivă de anvergură sau o ofensivă paralelă de mică amploare, cu costuri mai reduse. Industria de apărare a Ucrainei: investiții și capacitate Zelenski mai spune că Ucraina investește 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în sectorul său de apărare, finanțat „în mare parte” de parteneri, iar capacitatea ar putea ajunge la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei). El afirmă că există 200 de companii ucrainene de apărare „foarte puternice”, dintre care 30 ar fi „printre cele mai bune din lume”, producând de la drone și sisteme de deminare la artilerie și vehicule blindate. În privința exporturilor de armament, Zelenski indică o formulă în care prioritatea rămâne frontul, iar ulterior livrările ar putea merge către țări partenere, cu accent pe statele care susțin constant Ucraina financiar și militar. Context politic: UE și arhitectura de securitate europeană Zelenski reiterează obiectivul aderării Ucrainei la UE și avansează o viziune mai largă de securitate, în care ar conta și Norvegia, Marea Britanie și Turcia, pe lângă Ucraina, ca elemente care ar putea întări semnificativ capacitatea de apărare a Europei. Pentru Ucraina, însă, avertismentul central rămâne unul imediat: dacă războiul din Iran mută resurse și atenție, accesul la sisteme de apărare aeriană ar putea deveni mai dificil, cu efect direct asupra capacității de protecție a infrastructurii și a populației. [...]
Polonia exclude vânzarea rezervelor de aur pentru finanțarea armatei și își mută accentul pe bani europeni, într-un test de disciplină fiscală și de funcționare instituțională pe fondul blocajului politic intern, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domański, a respins planul președintelui Karol Nawrocki de a vinde rezervele de aur ale băncii centrale pentru a finanța modernizarea armatei, catalogând ideea drept „o iluzie”, într-un interviu acordat Financial Times, în timpul unei vizite la Washington. De ce contează: finanțarea apărării se mută pe împrumuturi UE, nu pe „monetizarea” aurului Varșovia vrea să acceseze fondul european de apărare de 150 de miliarde de euro, Security Action for Europe, chiar dacă asta ar însemna o flexibilitate mai redusă în folosirea banilor pentru investiții non-militare. Decizia este anunțată în pofida veto-ului prezidențial care blochează inițiativa. Domański a respins și varianta susținută de președinte și de guvernatorul băncii centrale, Adam Glapiński , care propun utilizarea veniturilor din vânzarea aurului ca alternativă la împrumuturile europene. „Refuz să accept modernizarea armatei poloneze bazată pe iluzia unor profituri viitoare ale băncii centrale.” Ministrul a argumentat că, deși banca centrală decide modul de utilizare a rezervelor, situația exactă a câștigurilor acesteia nu va fi clară decât în primăvara lui 2027, în timp ce nevoia de finanțare pentru armată este imediată. „Avem nevoie de resurse pentru modernizarea armatei acum. Nu văd niciun sens în așteptare, motiv pentru care vom folosi cât mai rapid fondurile europene.” Context: rezerve mari de aur și un conflict politic pe accesul la bani europeni În 2025, Polonia a fost printre cei mai mari cumpărători de aur din lume, ajungând la rezerve de aproximativ 550 de tone, adică peste un sfert din totalul rezervelor sale. În ianuarie, Glapiński a stabilit un nou obiectiv: creșterea rezervelor la 700 de tone. Ulterior, guvernatorul băncii centrale s-a alăturat președintelui într-un conflict politic cu guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk privind accesarea fondurilor europene pentru apărare. În acest context, Glapiński a sugerat că aurul ar putea fi vândut și eventual răscumpărat ulterior, ca alternativă la împrumuturile europene. Domański a avertizat însă că eventualele câștiguri din astfel de tranzacții ar putea fi anulate de fluctuațiile cursului valutar și a reamintit că banca centrală a înregistrat recent pierderi. Ce urmează: ocolirea veto-ului și căutarea de mecanisme alternative Guvernul Tusk respinge strategia bazată pe aur și negociază cu Comisia Europeană direcționarea fondurilor europene către un fond existent al armatei poloneze, care are restricții de cheltuieli, dar nu necesită aprobarea președintelui. În paralel, Ministerul Finanțelor discută și un alt instrument de finanțare, descris drept „mecanism multilateral de apărare”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre structură sau calendar. [...]
Franța intră în arhitectura de guvernanță a unui Tribunal Special pentru „crima de agresiune” împotriva Ucrainei , un pas cu miză de reglementare internațională care ar putea accelera instituționalizarea unui mecanism separat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru urmărirea penală a unor oficiali ruși de rang înalt, potrivit news.ro . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat la Strasbourg, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), că Franța „se va alătura acordului privind Comitetul Director al Tribunalului Special”, iar finalizarea înființării ar urma să fie vizată la reuniunea ministerială de la Chișinău din 14–15 mai. Tribunalul Special este prezentat ca o completare la CPI și vizează „crima de agresiune” legată de invadarea Ucrainei, cu obiectivul de a urmări penal oficiali ruși politici și militari de rang înalt. Ce se schimbă pe plan instituțional Barrot a legat demersul de rolul Consiliului Europei în eforturile de „a se face dreptate Ucrainei”, amintind că APCE a contribuit, în martie 2022, la excluderea Rusiei din Consiliul Europei. În același context, ministrul a indicat că, „încă din 2023”, a fost înființat Registrul Pagubelor, descris drept primul pilon al Mecanismului Reparației cerut de Ucraina. De ce insistă Parisul: răspundere penală, nu doar reparații Șeful diplomației franceze a susținut că reparația pagubelor „nu este suficientă” și că „liderii ruși trebuie să dea socoteală”, invocând atât crime de război, cât și planificarea și punerea în aplicare a „războiului de agresiune”. Context european Comisia Europeană anunțase la sfârșitul lui martie că a deschis procesul pentru a deveni membru fondator al Tribunalului Special, potrivit informațiilor citate în material. [...]
