Știri
Știri din categoria Externe
Bulgaria declară doliu național după un carambol cu 86 de vehicule și 12 morți, un eveniment care a perturbat inclusiv agenda oficială a vizitei președintei Comisiei Europene, potrivit Agerpres.
Accidentul s-a produs marți, pe autostrada care leagă Sofia de Burgas (la Marea Neagră), pe fondul unei ceți dense. Inițial au fost anunțate 11 decese și 48 de răniți, însă una dintre persoanele rănite a murit ulterior la spital, ridicând bilanțul la 12 morți. În total, 51 de persoane au primit îngrijiri medicale în mai multe spitale, între acestea fiind și un cetățean român.
Potrivit oficialilor citați, majoritatea vehiculelor implicate au fost camioane. Tragedia a avut loc în apropiere de Iambol, în estul Bulgariei, la aproximativ 300 de kilometri de Sofia. Secretarul general din Ministerul de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat presei că ceața a fost, probabil, cauza accidentului, care ar fi început cu o coliziune între un autobuz și un autocamion, la circa 75 de kilometri vest de Burgas.
Ursula von der Leyen, aflată în vizită în Bulgaria, a transmis condoleanțe familiilor victimelor, iar programul ei a fost scurtat din cauza operațiunii de salvare de amploare, la care au participat aeronave și elicoptere militare. Totodată, o ședință de guvern programată pentru după-amiaza zilei, la Sofia, a fost anulată.
Președintele Rumen Radev a anunțat că miercuri va fi zi de doliu național și și-a anulat participarea, planificată anterior, la conferința ONU privind schimbările climatice din orașul turcesc Antalya, potrivit postului public de radio BNR, citat de Agerpres.
Recomandate
Comisia Europeană alocă încă 10 milioane de euro României pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră , într-un demers care întărește capacitatea de intervenție la granița estică a UE, potrivit Wall-Street . Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-o conferință de presă alături de președintele Nicușor Dan. Finanțarea suplimentară este prezentată ca parte a eforturilor Uniunii de a răspunde mai rapid la crize „la granițele sale”, în contextul incidentelor recente din Marea Neagră, conform aceleiași surse. Pachet mai larg pentru securitatea la Marea Neagră Pe lângă cei 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pentru căutare și salvare, Ursula von der Leyen a indicat că au fost alocați și 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) pentru crearea unui „hub de securitate” la Marea Neagră, care ar urma să fie gestionat de România și Bulgaria, potrivit informațiilor transmise de Agerpres și preluate de publicație. Mesaj politic: România, „în prima linie” a securității europene În declarațiile citate, șefa Comisiei Europene a legat deciziile de finanțare de deteriorarea mediului de securitate din regiune și de rolul României în arhitectura de securitate a UE. „România este în prima linie a securităţii europene şi ne apăraţi.” Totodată, von der Leyen a afirmat că, în ultima perioadă, provocările de securitate au crescut și că „cerurile de deasupra Mării Negre s-au întunecat”. Ce rămâne neclar Materialul nu precizează calendarul alocării efective a celor 10 milioane de euro, nici mecanismul concret prin care banii vor ajunge la autoritățile române sau ce instituții vor gestiona operațiunile finanțate. De asemenea, nu sunt detaliate componentele hub-ului de securitate și etapele de implementare. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Rusia a inclus în delegația de la Abu Dhabi un șef din FSB asociat de oficiali ucraineni cu o tentativă de asasinat , o mișcare care complică miza operațională și de încredere a discuțiilor trilaterale cu Ucraina și SUA, potrivit Kyiv Post . În centrul informației se află Dmitri Minaev , prezentat ca șef al departamentului FSB pentru operațiuni de contrainformații și inclus în „grupul de experți” al delegației ruse. Publicația rusă independentă Agentstvo a relatat că Minaev a fost numit în acest grup, iar Kyiv Post notează că oficiali ucraineni intervievați anterior de The Wall Street Journal au legat departamentul condus de Minaev de o tentativă eșuată din 2019 de a-l ucide pe Kirilo Budanov . Budanov, în prezent șef de cabinet al președintelui Ucrainei, participă la rândul său la negocieri ca membru al delegației ucrainene. Aceiași oficiali ucraineni citați de The Wall Street Journal au asociat departamentul lui Minaev și cu atentatele cu bombă din 2017 care i-au ucis pe ofițerii de informații ucraineni Maksim Șapoval și Oleksandr Haraberiuș, conform materialului. Cine mai intră în formatul de negociere Kyiv Post arată că Minaev este unul dintre cei patru oficiali de pe lista publicată care nu ar fi participat la delegații anterioare în acest format. Ceilalți sunt: Serghei Riabkov, ministru adjunct de externe; Alexei Komkov, oficial FSB; Oleg Postnikov, responsabil pe controlul armamentelor în Ministerul de Externe. În „grupul principal” de negociere al Rusiei sunt menționați, între alții, consilierul prezidențial Vladimir Medinski, miniștrii adjuncți de externe Mihail Galuzin și Serghei Riabkov, Alexei Komkov și șeful serviciului de informații militare Igor Kostiukov. Separat, „grupul de experți” ar include și oficiali militari și din administrație, alături de Minaev și Postnikov. Ce s-a discutat și ce urmează Prima zi a negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia s-a încheiat la Abu Dhabi marți, 10 noiembrie, după 4,5 ore, potrivit agenției ruse de stat TASS; Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a confirmat, de asemenea, încheierea discuțiilor, conform Kyiv Post. Următoarea rundă este programată pentru 11 noiembrie. Discuțiile pe două zile ar urma să vizeze garanții de securitate pentru Ucraina, un posibil armistițiu și mecanisme de monitorizare a respectării acestuia, precum și un aranjament de securitate postbelic. În paralel, consilierul de comunicare al președintelui Volodîmîr Zelenski, Dmitro Lîtvîn, a declarat jurnaliștilor că Zelenski a vorbit deja pe scurt cu delegația ucraineană și va avea ulterior o discuție mai detaliată cu membrii acesteia. [...]
Vladimir Putin cere intensificarea depistării „infracțiunilor” online, pe fondul înăspririi legislației și al creșterii dosarelor pentru „extremism” și „antirăzboi” , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care Rusia a introdus deja sancțiuni administrative pentru simpla căutare de materiale considerate „extremiste” pe internet și discută noi pedepse penale pentru conținut publicat online. Putin a transmis solicitarea într-un mesaj de felicitare de Ziua angajaților Ministerului Afacerilor Interne , afirmând că instituția ar trebui să-și „intensifice eforturile” pentru depistarea infracțiunilor pe internet. El susține că inclusiv cetățenii ruși ar cere un control mai strict al poliției în spațiul cibernetic. În același mesaj, președintele rus a indicat că oamenii „se așteaptă” ca forțele de ordine să combată mai eficient criminalitatea, inclusiv traficul ilegal de droguri și infracțiunile cibernetice, și să consolideze ordinea publică. Putin a mai spus că poliția are „resurse tehnice, operative, analitice și organizaționale semnificative” și că, în ultimii ani, i s-a extins sfera competențelor, inclusiv în activitatea operativă și de cercetare și în zona procedurală. Context: dosare pentru „extremism” și „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații online Materialul citează datele „OVD-Info”, potrivit cărora, de la începutul războiului, forțele de ordine ruse au deschis: 2.388 de dosare pentru „extremism”; 1.403 dosare „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații pe internet încadrate drept „știri false despre armată”; 253 de dosare împotriva „agenților străini”, în condițiile în care registrul acestora ar fi ajuns la 1.200 de persoane. Ce se schimbă în reglementare: amenzi pentru căutări „extremiste” și pedepse mai mari pentru conținut online Din vară, în Rusia este în vigoare o lege care introduce răspundere administrativă pentru căutarea de materiale extremiste pe internet. Legea prevede amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble, iar utilizarea unui VPN (serviciu care maschează conexiunea și poate ocoli restricții) este tratată ca circumstanță agravantă. Totodată, începând de anul viitor, legislația privind cenzura „ar putea fi din nou înăsprită”, iar comentariile de pe internet ar urma să fie încadrate ca infracțiune „gravă”. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul a depus în octombrie în Duma un proiect de modificare a Codului Penal care ar înăspri răspunderea penală până la 4 ani de închisoare pentru „incitarea la tulburări în masă”, „justificarea terorismului” și violența împotriva reprezentanților autorităților. Pentru aceleași fapte comise „prin intermediul internetului sau al mass-media”, proiectul ar introduce pedepse de până la 6 ani de închisoare. În prezent, aceste fapte sunt considerate infracțiuni de gravitate redusă, însă proiectul ar schimba încadrarea: cu o pedeapsă maximă de 4 ani, dispoziția principală a articolului 212 ar trece la „gravitate medie”, iar îndemnurile pe internet, sancționate cu până la 6 ani, ar intra la „infracțiuni grave”. Materialul îl citează pe Evgheni Smirnov, jurist al proiectului pentru apărarea drepturilor omului „Primul Departament”, care afirmă că tendința de a introduce și înăspri pedepse pentru „cuvinte” se manifestă de 15 ani și că modificările legislative fac tot mai multe subiecte riscante pentru dezbatere publică, de la evenimente încadrate drept terorism până la acțiunile autorităților și ale armatei ruse. [...]
Procedura de destituire declanșată în Congres împotriva secretarului american al apărării, Pete Hegseth , adâncește tensiunile politice din jurul războiului cu Iranul , într-un moment în care administrația Trump își apără public deciziile militare. Potrivit Digi24 , Hegseth a respins demersul ca fiind „o farsă sortită eșecului” și l-a descris drept „sabotaj”. În prima sa conferință de presă la Pentagon din luna mai încoace, Hegseth a făcut o paralelă cu încercările anterioare de punere sub acuzare a președintelui Donald Trump, despre care a spus că au eșuat, adăugând că „vor eșua din nou”. „Acesta nu este patriotism. Acesta este sabotaj.” Ce a declanșat procedura și ce șanse are Declarațiile vin la o zi după ce congresmanul Thomas Massie , republican din Kentucky, a depus opt capete de acuzare împotriva lui Hegseth, legate în principal de războiul din Iran. Demersul reprezintă un prim pas în procedura de destituire („impeachment”), însă, potrivit informațiilor citate de Digi24, are „slabe șanse de reușită”. Hegseth a spus că își asumă operațiunile din conflictul cu Iranul și că ar proceda la fel din nou, „chiar mâine”. Sprijinul lui Trump și miza politică Donald Trump l-a atacat pe Thomas Massie, numindu-l „ratat”, și a insistat că militarii „îl iubesc” pe Hegseth. Președintele SUA a repetat că secretarul apărării „a făcut o treabă foarte bună” și a afirmat că îl va susține chiar și în cazul unui „impeachment” în Camera Reprezentanților. În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul concret al pașilor următori sau despre o dată posibilă a unui vot. [...]
Germania împinge UE spre condiționarea bugetului de sprijinul pentru Ucraina , o mișcare care riscă să blocheze negocierile financiare pe șapte ani și să amplifice tensiunile între statele membre, potrivit Digi24 . Cancelarul german Friedrich Merz susține că viitorul buget al Uniunii Europene ar trebui legat de obținerea unui acord privind un nou împrumut „de zeci de miliarde de euro” pentru Ucraina, argumentând că sprijinirea Kievului este „o responsabilitate europeană comună”, nu una lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Propunerea, transmisă și într-o scrisoare către președintele Consiliului European, Antonio Costa, a fost întâmpinată cu reacții dure în regiune. Premierul slovac Robert Fico a acuzat Berlinul de presiune politică. „Ceea ce face cancelarul german este un șantaj clasic, pe care îl resping.” Miza financiară: un nou împrumut de 70 de miliarde de euro În paralel, UE și partenerii săi discută acordarea unui nou împrumut de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) pentru sprijinirea Ucrainei în anul următor, pe fondul atacurilor continue ale Rusiei. Conform informațiilor citate, Uniunea Europeană ar urma să acopere aproximativ 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde lei), iar diferența de 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei) ar urma să vină de la aliați precum Marea Britanie, Canada și Japonia. Merz a explicat că vrea să evite repetarea formulei de anul trecut, când un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) a fost convenit pe baza unor garanții și angajamente asumate de majoritatea statelor membre, în timp ce Cehia, Ungaria și Slovacia au obținut derogări. „În opinia mea, continuarea pe această cale nu este o opțiune bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica privind Ucraina în bugetul UE.” Opoziție și din Ungaria: bugetul pe șapte ani, separat de alte angajamente Poziția Germaniei nu este împărtășită nici de premierul ungar Peter Magyar, aflat la Berlin pentru discuții privind cooperarea bilaterală. Magyar a transmis că nu consideră oportun ca bugetul european, construit pe un orizont de șapte ani, să fie condiționat de alte angajamente politice sau financiare. „Nu consider neapărat că este abordarea corectă ca bugetul european, care este conceput pentru o perioadă de șapte ani și destinat Europei, să fie legat de alte chestiuni.” În acest context, condiționarea bugetului UE de finanțarea Ucrainei devine un nou potențial punct de blocaj între statele membre, cu efect direct asupra calendarului și negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual. [...]
