Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a inclus în delegația de la Abu Dhabi un șef din FSB asociat de oficiali ucraineni cu o tentativă de asasinat, o mișcare care complică miza operațională și de încredere a discuțiilor trilaterale cu Ucraina și SUA, potrivit Kyiv Post.
În centrul informației se află Dmitri Minaev, prezentat ca șef al departamentului FSB pentru operațiuni de contrainformații și inclus în „grupul de experți” al delegației ruse. Publicația rusă independentă Agentstvo a relatat că Minaev a fost numit în acest grup, iar Kyiv Post notează că oficiali ucraineni intervievați anterior de The Wall Street Journal au legat departamentul condus de Minaev de o tentativă eșuată din 2019 de a-l ucide pe Kirilo Budanov.
Budanov, în prezent șef de cabinet al președintelui Ucrainei, participă la rândul său la negocieri ca membru al delegației ucrainene. Aceiași oficiali ucraineni citați de The Wall Street Journal au asociat departamentul lui Minaev și cu atentatele cu bombă din 2017 care i-au ucis pe ofițerii de informații ucraineni Maksim Șapoval și Oleksandr Haraberiuș, conform materialului.
Kyiv Post arată că Minaev este unul dintre cei patru oficiali de pe lista publicată care nu ar fi participat la delegații anterioare în acest format. Ceilalți sunt:
În „grupul principal” de negociere al Rusiei sunt menționați, între alții, consilierul prezidențial Vladimir Medinski, miniștrii adjuncți de externe Mihail Galuzin și Serghei Riabkov, Alexei Komkov și șeful serviciului de informații militare Igor Kostiukov.
Separat, „grupul de experți” ar include și oficiali militari și din administrație, alături de Minaev și Postnikov.
Prima zi a negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia s-a încheiat la Abu Dhabi marți, 10 noiembrie, după 4,5 ore, potrivit agenției ruse de stat TASS; Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a confirmat, de asemenea, încheierea discuțiilor, conform Kyiv Post. Următoarea rundă este programată pentru 11 noiembrie.
Discuțiile pe două zile ar urma să vizeze garanții de securitate pentru Ucraina, un posibil armistițiu și mecanisme de monitorizare a respectării acestuia, precum și un aranjament de securitate postbelic. În paralel, consilierul de comunicare al președintelui Volodîmîr Zelenski, Dmitro Lîtvîn, a declarat jurnaliștilor că Zelenski a vorbit deja pe scurt cu delegația ucraineană și va avea ulterior o discuție mai detaliată cu membrii acesteia.
Recomandate
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Rusia și Ucraina iau în calcul „flexibilitate” la teritorii , semnal care poate debloca negocierile privind garanțiile de securitate și, implicit, arhitectura postbelică – elemente cu efect direct asupra riscului geopolitic din regiune, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Un oficial american a spus că reprezentanți ai ambelor părți au transmis în discuții private, înaintea negocierilor de la Abu Dhabi , că sunt dispuși să arate „o anumită flexibilitate” în privința unui posibil schimb de teritorii, deși public Kievul și Moscova își mențin poziții dure pe tema teritorială. Oficial, Ucraina urmărește revenirea la granițele de dinainte de război, iar Kremlinul revendică întregul Donbas. Ce se negociază la Abu Dhabi și de ce contează ordinea subiectelor În perioada 10–11 noiembrie sunt programate, la Abu Dhabi, primele negocieri din februarie în format SUA–Ucraina–Rusia, cu obiectivul declarat de a pune capăt războiului. Potrivit sursei citate de Reuters, tema centrală este setul de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv protecția pe modelul articolului 5 din Statutul NATO (clauza de apărare colectivă). Același oficial a indicat că o înțelegere privind teritoriile ar putea fi posibilă abia spre finalul negocierilor, după ce ar fi convenite alte puncte, inclusiv arhitectura de securitate din perioada postbelică. Presiunea pe teren și condițiile puse în discuție În material este menționat că Financial Times a scris anterior că Vladimir Putin ar fi cerut predarea părții din Donbas care nu este ocupată ca o condiție prealabilă pentru încetarea focului. Potrivit uneia dintre sursele ziarului, Putin ar aștepta concesii teritoriale suplimentare în cadrul acordului final, care ar include și înțelegeri cu NATO privind garanțiile de securitate. În paralel, președintele rus ar urmări intensificarea bombardamentelor asupra orașelor și infrastructurii ucrainene pentru a-și recâștiga avantajul la masa negocierilor, mai notează articolul. Semnalul politic de la Washington Cu o zi înainte, președintele Donald Trump a declarat că Moscova și Kievul sunt aproape de un acord de pace, dar a sugerat că granițele Ucrainei s-ar putea modifica după încheierea războiului. În acest stadiu, informațiile despre „flexibilitatea” privind teritoriile sunt prezentate ca rezultate ale unor discuții private, iar conturul unui compromis rămâne condiționat de evoluția negocierilor și de pachetul de garanții de securitate care ar putea fi acceptat de părți. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Vladimir Putin cere intensificarea depistării „infracțiunilor” online, pe fondul înăspririi legislației și al creșterii dosarelor pentru „extremism” și „antirăzboi” , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care Rusia a introdus deja sancțiuni administrative pentru simpla căutare de materiale considerate „extremiste” pe internet și discută noi pedepse penale pentru conținut publicat online. Putin a transmis solicitarea într-un mesaj de felicitare de Ziua angajaților Ministerului Afacerilor Interne , afirmând că instituția ar trebui să-și „intensifice eforturile” pentru depistarea infracțiunilor pe internet. El susține că inclusiv cetățenii ruși ar cere un control mai strict al poliției în spațiul cibernetic. În același mesaj, președintele rus a indicat că oamenii „se așteaptă” ca forțele de ordine să combată mai eficient criminalitatea, inclusiv traficul ilegal de droguri și infracțiunile cibernetice, și să consolideze ordinea publică. Putin a mai spus că poliția are „resurse tehnice, operative, analitice și organizaționale semnificative” și că, în ultimii ani, i s-a extins sfera competențelor, inclusiv în activitatea operativă și de cercetare și în zona procedurală. Context: dosare pentru „extremism” și „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații online Materialul citează datele „OVD-Info”, potrivit cărora, de la începutul războiului, forțele de ordine ruse au deschis: 2.388 de dosare pentru „extremism”; 1.403 dosare „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații pe internet încadrate drept „știri false despre armată”; 253 de dosare împotriva „agenților străini”, în condițiile în care registrul acestora ar fi ajuns la 1.200 de persoane. Ce se schimbă în reglementare: amenzi pentru căutări „extremiste” și pedepse mai mari pentru conținut online Din vară, în Rusia este în vigoare o lege care introduce răspundere administrativă pentru căutarea de materiale extremiste pe internet. Legea prevede amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble, iar utilizarea unui VPN (serviciu care maschează conexiunea și poate ocoli restricții) este tratată ca circumstanță agravantă. Totodată, începând de anul viitor, legislația privind cenzura „ar putea fi din nou înăsprită”, iar comentariile de pe internet ar urma să fie încadrate ca infracțiune „gravă”. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul a depus în octombrie în Duma un proiect de modificare a Codului Penal care ar înăspri răspunderea penală până la 4 ani de închisoare pentru „incitarea la tulburări în masă”, „justificarea terorismului” și violența împotriva reprezentanților autorităților. Pentru aceleași fapte comise „prin intermediul internetului sau al mass-media”, proiectul ar introduce pedepse de până la 6 ani de închisoare. În prezent, aceste fapte sunt considerate infracțiuni de gravitate redusă, însă proiectul ar schimba încadrarea: cu o pedeapsă maximă de 4 ani, dispoziția principală a articolului 212 ar trece la „gravitate medie”, iar îndemnurile pe internet, sancționate cu până la 6 ani, ar intra la „infracțiuni grave”. Materialul îl citează pe Evgheni Smirnov, jurist al proiectului pentru apărarea drepturilor omului „Primul Departament”, care afirmă că tendința de a introduce și înăspri pedepse pentru „cuvinte” se manifestă de 15 ani și că modificările legislative fac tot mai multe subiecte riscante pentru dezbatere publică, de la evenimente încadrate drept terorism până la acțiunile autorităților și ale armatei ruse. [...]
Procedura de destituire declanșată în Congres împotriva secretarului american al apărării, Pete Hegseth , adâncește tensiunile politice din jurul războiului cu Iranul , într-un moment în care administrația Trump își apără public deciziile militare. Potrivit Digi24 , Hegseth a respins demersul ca fiind „o farsă sortită eșecului” și l-a descris drept „sabotaj”. În prima sa conferință de presă la Pentagon din luna mai încoace, Hegseth a făcut o paralelă cu încercările anterioare de punere sub acuzare a președintelui Donald Trump, despre care a spus că au eșuat, adăugând că „vor eșua din nou”. „Acesta nu este patriotism. Acesta este sabotaj.” Ce a declanșat procedura și ce șanse are Declarațiile vin la o zi după ce congresmanul Thomas Massie , republican din Kentucky, a depus opt capete de acuzare împotriva lui Hegseth, legate în principal de războiul din Iran. Demersul reprezintă un prim pas în procedura de destituire („impeachment”), însă, potrivit informațiilor citate de Digi24, are „slabe șanse de reușită”. Hegseth a spus că își asumă operațiunile din conflictul cu Iranul și că ar proceda la fel din nou, „chiar mâine”. Sprijinul lui Trump și miza politică Donald Trump l-a atacat pe Thomas Massie, numindu-l „ratat”, și a insistat că militarii „îl iubesc” pe Hegseth. Președintele SUA a repetat că secretarul apărării „a făcut o treabă foarte bună” și a afirmat că îl va susține chiar și în cazul unui „impeachment” în Camera Reprezentanților. În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul concret al pașilor următori sau despre o dată posibilă a unui vot. [...]
