Știri
Știri din categoria Externe
Brazil intră cu presiune suplimentară în duelul cu Norvegia, o echipă pe care nu a reușit s-o învingă niciodată, într-un meci de optimi care poate redesena traseul uneia dintre favoritele Cupei Mondiale 2026, potrivit Al Jazeera. Partida se joacă duminică, 5 iulie, pe New York New Jersey Stadium din East Rutherford (SUA), iar miza imediată este un loc în sferturi, unde câștigătoarea va întâlni Mexic sau Anglia.
Dincolo de statutul de cap de afiș, meciul are o încărcătură statistică nefavorabilă Braziliei. Norvegia este una dintre doar trei naționale întâlnite de Brazilia la Cupa Mondială împotriva cărora selecționata sud-americană nu a obținut nicio victorie. În plus, pentru Carlo Ancelotti, contextul este complicat de un alt indicator: Brazilia a fost eliminată în fiecare dintre ultimele șase meciuri eliminatorii de la Mondial jucate contra unor adversari europeni, de la succesul cu Germania din finala 2002.
Brazilia vine după un episod care a arătat vulnerabilități: a evitat eliminarea în „șaisprezecimi” (Round of 32) cu un gol marcat în prelungiri, 2-1 cu Japonia.
Brazilia a câștigat Grupa C, cu:
Norvegia a terminat pe locul doi în Grupa I:
Norvegia își leagă în mare măsură șansele de Erling Haaland. Din cele 10 goluri marcate de echipa scandinavă la turneu, atacantul a reușit jumătate, la 25 de ani, la debutul său la Cupa Mondială. Al Jazeera notează și datele fizice ale vârfului norvegian: 1,95 metri.
De partea cealaltă, Vinicius Jr este principalul om de gol al Braziliei la acest turneu, cu patru reușite. Tot el a devenit primul brazilian de la Ronaldo și Rivaldo (în 2002) care a marcat în toate cele trei meciuri din faza grupelor la un Mondial — anul ultimului titlu mondial al Braziliei.
Estimarea „supercomputerului” Opta indică un avantaj pentru Brazilia în timpul regulamentar:
Norvegia nu a pierdut niciodată cu Brazilia: două victorii și două egaluri în patru meciuri directe. Cel mai cunoscut rezultat rămâne 2-1 pentru Norvegia în grupele Cupei Mondiale din 1998. Ultima întâlnire directă a fost un amical în 2006, încheiat 1-1.
Antrenorul Norvegiei, Stale Solbakken, a fost jucător în echipa din 1998 și a transmis că obiectivul este calificarea, nu un meci „de participare”:
„Brazilia este favorită, desigur, dar sperăm că le vom da un meci și nu jucăm de distracție – jucăm ca să câștigăm și să ajungem în sferturi. Este posibil, dar este foarte dificil.”
La Brazilia, Lucas Paqueta are o accidentare la tendon (hamstring) suferită în ultimul meci. Raphinha, care a avut aceeași problemă în al doilea joc, a reluat antrenamentul individual și ar putea prinde banca de rezerve.
La Norvegia, Julian Ryerson este indisponibil, cu o accidentare la coapsă.
Echipe probabile (4-3-3), conform sursei:
Un detaliu de eficiență ofensivă notat de Al Jazeera: Bruno Guimaraes are patru pase decisive la acest Mondial, performanță depășită în istoria Braziliei doar de Pele (șase).
Recomandate
Pregătirile Coreei de Nord pentru o nouă desfășurare de trupe în Rusia indică o adâncire a cooperării militare care poate prelungi presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu muniții din regiune , potrivit informațiilor publicate de Economica , care citează o declarație a Ministerului Apărării de la Seul transmisă unui parlamentar sud-coreean. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a respins afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Phenianul ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei, relatează Agerpres . Livrări de armament și muniții: dimensiunea sprijinului pentru Rusia Ministerul Apărării de la Seul susține că Phenianul a continuat să livreze arme Rusiei, inclusiv rachete balistice cu rază scurtă de acțiune. Potrivit estimărilor citate, Coreea de Nord ar fi furnizat Rusiei peste 15 milioane de obuze de artilerie. În paralel, ministerul a mai indicat că Phenianul este aproape de finalizarea dezvoltării unor rachete balistice și a unor lansatoare de rachete multiple, care ar putea fi folosite într-un eventual conflict cu Coreea de Sud, potrivit biroului parlamentarului sud-coreean Yu Yong-weon. Ce semnalează Seul despre capabilitățile nord-coreene În aceeași informare este menționată racheta balistică nord-coreeană cu rază medie Hwasong-12, descrisă ca fiind capabilă să ajungă în Guam (teritoriu al SUA) și aflată „în curs de pregătire pentru desfășurare operațională”. Contextul mai larg, conform evaluărilor sud-coreene, ucrainene și occidentale citate, este că Rusia și Coreea de Nord și-au intensificat cooperarea militară după invazia rusă în Ucraina (februarie 2022), Phenianul furnizând muniție de artilerie și rachete din 2023 și desfășurând trupe din 2024. Până în prezent, Moscova și Phenianul au negat că ar fi existat transferuri de arme între ele. [...]
Accesul Ucrainei la Starlink deasupra Rusiei ar putea schimba capacitatea de lovire la distanță , iar Kievul încearcă să obțină o relaxare a restricțiilor impuse de Elon Musk, în timp ce Moscova lucrează la o alternativă proprie, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Musk „s-ar putea răzgândi” în privința refuzului de a permite folosirea Starlink deasupra teritoriului rus, după ce ar vedea „argumente suplimentare”. Zelenski a susținut că o astfel de decizie ar reduce „tocmai acele capacități pe care Rusia se bazează pentru a prelungi războiul”. De ce contează operațional: dronele și loviturile la 50–200 km Starlink este descris ca fiind „extrem de important” pentru armata ucraineană, atât pentru comunicații între pozițiile de luptă și centrele de comandă, cât și pentru drone, unde terminalele ar oferi o conexiune mai greu de bruiat decât sistemele radio obișnuite. În acest an, Ucraina ar fi folosit tot mai eficient drone conectate prin Starlink deasupra teritoriilor ocupate de Rusia, în special pentru atacuri la distanțe de 50–200 de kilometri de linia frontului, lovituri care ar fi afectat rutele logistice ale armatei ruse. Limitarea majoră, potrivit materialului, este că terminalele nu funcționează în prezent deasupra teritoriului Rusiei, ceea ce restrânge folosirea lor în atacuri „de mare adâncime” asupra obiectivelor militare, infrastructurii petroliere și centrelor logistice. Zelenski a mai indicat că accesul la Starlink ar putea ajuta și la lovirea rapidă a lansatoarelor de rachete balistice Iskander sau nord-coreene, atunci când acestea sunt scoase din poziții pentru a ataca Ucraina. Episodul tensionat: aprobarea „care nu a existat” Articolul descrie și un episod de comunicare eșuată între Ministerul ucrainean al Apărării, Musk și președintele american Donald Trump. Potrivit lui Zelenski, ministerul i-ar fi transmis că Musk aprobase deja folosirea Starlink deasupra Rusiei și că ar mai fi fost nevoie doar de acordul lui Trump. Zelenski spune că a obținut sprijinul lui Trump și că a discutat inclusiv un mecanism de finanțare cu liderii europeni Ursula von der Leyen și Antonio Costa, însă ulterior ar fi aflat că Musk nu dăduse, de fapt, aprobarea. „Trump a spus că, într-un fel, l-am păcălit, pentru că Musk a refuzat Ucrainei folosirea Starlink pe teritoriul Rusiei”, a spus Zelenski. Ce urmează: semnale „mai încurajatoare”, iar Rusia pregătește „ Rassvet ” În pofida tensiunilor, Zelenski afirmă că discuțiile continuă, inclusiv cu implicarea unor membri ai administrației Trump, și că Kievul primește „reacții diferite, mai încurajatoare”, așteptând „întâlnirile relevante”. În paralel, Rusia încearcă să dezvolte o alternativă la Starlink, o rețea de internet prin satelit numită Rassvet („Zori”), proiect despre care se precizează că este încă departe de nivelul de acoperire și calitate oferit de Starlink. Zelenski a calificat această evoluție drept „încă o provocare” în contextul războiului. [...]
Ucraina a vizat infrastructură de supraveghere și logistică rusească în Crimeea și Belgorod , într-o serie de lovituri nocturne care, dacă sunt confirmate ca efect, pot reduce capacitatea Rusiei de a detecta și coordona atacuri cu drone și de a susține operațiuni pe front, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele anunțate includ o stație radar rusească „ST-68” în Ievpatoria (Crimeea ocupată temporar) și un punct de lansare și depozitare pentru nave maritime fără echipaj (USV – ambarcațiuni de suprafață controlate de la distanță) în localitatea Ciornomoarske, tot în Crimeea ocupată. În aceeași zonă, armata ucraineană spune că a lovit și o stație-releu la sol folosită pentru controlul dronelor de atac „Geran” și „Gerbera”, un element operațional important pentru ghidarea și coordonarea loviturilor cu drone. Lovituri raportate și în noduri logistice Conform comunicării Statului Major, au fost vizate și depozite logistice rusești din: Dzhankoi (Crimeea); satul Chaiky din regiunea Belgorod (Rusia). Separat, au fost raportate lovituri asupra unor unități de reparații rusești din Dzhankoi și din orașul Kadiivka (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat temporar). Armata ucraineană precizează că „amploarea completă a pagubelor” și rezultatele finale sunt încă în curs de clarificare și că operațiunile împotriva unor facilități militare rusești „cheie” continuă. Context: atacuri în adâncime și asupra unor active economice Materialul notează că aceste operațiuni au urmat unor lovituri confirmate în ziua precedentă. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au distrus un avion rusesc Su-24M și patru echipamente de aviație la aerodromul Saky din Crimeea și că Ucraina urmărește să limiteze „potențialul militar și economic” al Rusiei. În același context, Zelenski a menționat eliminarea unor stații-releu pentru drone în regiunea Briansk (Rusia), folosite pentru ghidarea aparatelor fără pilot către ținte din Ucraina. Kyiv Post mai consemnează raportări privind un atac cu drone asupra rafinăriei Novokuibîșevsk (Rosneft) din regiunea Samara, cu o capacitate anuală de 8,8 milioane de tone, care ar fi provocat un incendiu, precum și informații despre o lovitură asupra unui centru de îndeplinire a comenzilor (fulfilment) al Ozon din Samara. Totodată, în regiunea Krasnodar, drone ar fi atacat portul Ieysk, iar presa independentă rusă a relatat despre fum vizibil și posibil incendiu la o navă. Notă: pentru aceste episoade, articolul indică existența unor „raportări”, fără a oferi o confirmare independentă a efectelor. [...]
Ucraina cere UE încă 30 mld. euro pentru apărare, peste programul de 90 mld. Potrivit Agerpres , președintele Volodimir Zelenski a declarat la Kiev că Ucraina așteaptă de la Uniunea Europeană 30 de miliarde de euro pentru a-și finanța nevoile de apărare în războiul cu Rusia. Zelenski a indicat că bugetul ucrainean al apărării are în prezent un deficit de 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei), din care circa 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 miliarde lei) ar fi necesare pentru plata soldelor militarilor și a despăgubirilor pentru familiile soldaților uciși, alături de alte cheltuieli. Pe lângă acoperirea deficitului, liderul ucrainean a invocat și nevoia de finanțare suplimentară pentru producția de drone, pe care le-a descris drept vitale atât în luptele de pe front, cât și în atacurile în profunzimea Rusiei. „Acești bani sunt necesari pentru apărarea întregii țări. Este nevoie de o sumă substanțială de bani. Lucrez asupra acestei chestiuni cu francezii și germanii.” Context: programul UE de 90 mld. euro și condițiile de rambursare În același context, Zelenski a amintit că UE a lansat anul acesta un program de asistență financiară pentru Ucraina, prin care Kievul ar urma să primească în tranșe, până la sfârșitul anului viitor, un împrumut de 90 de miliarde de euro: 60 de miliarde pentru achiziții militare și 30 de miliarde pentru acoperirea deficitului bugetar. Conform informațiilor transmise, împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar reveni statelor UE care au acceptat să garanteze împrumutul. Singurele state care au refuzat garanția sunt Ungaria, Cehia și Slovacia. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Un sondaj indică o schimbare de dispoziție politică în rândul palestinienilor, cu scăderea sprijinului pentru Hamas și o orientare mai puternică spre negocieri , dar fără ca Autoritatea Palestiniană să câștige încredere, potrivit unei analize publicate de The Jerusalem Post . Datele sugerează o „criză de încredere” în leadershipul politic, cu implicații directe pentru alegerile legislative anunțate pentru 28 noiembrie și pentru stabilitatea internă a scenei politice palestiniene. Sprijin în scădere pentru Hamas, fără transfer către Autoritatea Palestiniană Sondajul realizat de Palestinian Center for Policy and Survey Research (PSR) arată că sprijinul pentru Hamas a coborât la 24%, de la 35% cu 10 luni în urmă, ajungând la egalitate cu Fatah (tot 24%). În același timp, 44% dintre respondenți spun că nici Hamas, nici Fatah sub președintele Mahmoud Abbas nu merită să reprezinte și să conducă poporul palestinian. În rândul celor care declară că ar vota la alegerile legislative, Fatah ar avea 32%, iar Hamas 29% (diferență în marja de eroare), în timp ce „partidele terțe” cumulat ar strânge 18% — un semnal că o parte din electorat caută alternative, fără ca acestea să fie încă dominante. Diferențe între Cisiordania și Gaza și reevaluarea războiului Scăderea sprijinului pentru Hamas este mai accentuată în Cisiordania: de la 32% la 18% în 10 luni. În Gaza, sprijinul a coborât de la 41% la 33%. Directorul PSR, Khalil Shikaki, pune variația pe seama vârfului de susținere de după 7 octombrie, când o parte din sprijin ar fi fost alimentată mai degrabă de percepția confruntării cu Israelul decât de adeziunea la ideologia Hamas. Se schimbă și percepția asupra rezultatului războiului din Gaza: doar 20% mai spun acum că Hamas a ieșit „victorios”, față de 39% cu 10 luni în urmă. 60% consideră că „nimeni nu a câștigat”, iar 15% cred că Israelul a ieșit învingător. Satisfacția față de performanța Hamas în război a scăzut de la 60% la 42%. Negocierile câștigă teren, dar dezarmarea Hamas rămâne respinsă Unul dintre cele mai relevante semnale operaționale din sondaj este schimbarea preferinței privind „metoda” de atingere a obiectivelor politice: 44% indică negocierile ca fiind cea mai eficientă strategie (de la 36%), cel mai ridicat nivel înregistrat de PSR în ultimii patru ani. Sprijinul pentru lupta armată ca „cea mai eficientă” a scăzut la 27% (de la 41%), iar rezistența populară pașnică a urcat la 19% (de la 14%). Totuși, această reorientare nu se traduce într-un sprijin pentru dezarmarea Hamas înainte de o retragere completă a Israelului din Gaza: 72% se opun renunțării la arme în acest scenariu, iar același procent consideră că, dacă Hamas s-ar dezarma primul, războiul ar reîncepe și Israelul nu s-ar retrage complet. Barghouti, favorit la succesiunea lui Abbas, pe fondul neîncrederii în conducere În vidul de încredere, principalul beneficiar politic ar fi Marwan Barghouti , lider Fatah aflat în închisoare în Israel. La întrebarea privind succesorul lui Abbas, 39% îl aleg pe Barghouti, față de 16% pentru liderul Hamas Khalil al-Hayya și 15% pentru Mohammed Dahlan. Într-un scenariu de alegeri prezidențiale între Barghouti, al-Hayya și Abbas, Barghouti ar obține 54% dintre voturile „votanților probabili”, al-Hayya 26%, iar Abbas 14%. Separat, 79% dintre respondenți spun că vor ca Abbas să demisioneze. Shikaki afirmă că, tehnic și legal, Barghouti ar putea candida sau ar putea fi asociat unei liste electorale, cu excepția situației în care conducerea Autorității Palestiniene ar interveni printr-un decret care să blocheze acest lucru. Ce poate schimba dinamica: alegerile din Israel și credibilitatea procesului electoral Sondajul introduce și o variabilă externă: alegerile din Israel, programate pe 27 octombrie, cu circa o lună înaintea scrutinului legislativ palestinian. Shikaki susține că un rezultat care ar indica o guvernare israeliană fără componentele de extremă dreapta ar putea crește încrederea palestinienilor în utilitatea alegerilor și a diplomației. În schimb, o revenire a lui Benjamin Netanyahu la conducerea guvernului ar putea transmite mesajul că alegerile palestiniene „nu au valoare”, ceea ce ar putea inversa parțial tendința de îndepărtare de confruntarea armată. Sondajul PSR a fost realizat între 5 și 8 august pe un eșantion de 1.270 de palestinieni (830 în Cisiordania și 440 în Gaza), prin interviuri față în față; marja de eroare este de 3,5 puncte procentuale. [...]
