Știri
Știri din categoria Externe
Brazil intră cu presiune suplimentară în duelul cu Norvegia, o echipă pe care nu a reușit s-o învingă niciodată, într-un meci de optimi care poate redesena traseul uneia dintre favoritele Cupei Mondiale 2026, potrivit Al Jazeera. Partida se joacă duminică, 5 iulie, pe New York New Jersey Stadium din East Rutherford (SUA), iar miza imediată este un loc în sferturi, unde câștigătoarea va întâlni Mexic sau Anglia.
Dincolo de statutul de cap de afiș, meciul are o încărcătură statistică nefavorabilă Braziliei. Norvegia este una dintre doar trei naționale întâlnite de Brazilia la Cupa Mondială împotriva cărora selecționata sud-americană nu a obținut nicio victorie. În plus, pentru Carlo Ancelotti, contextul este complicat de un alt indicator: Brazilia a fost eliminată în fiecare dintre ultimele șase meciuri eliminatorii de la Mondial jucate contra unor adversari europeni, de la succesul cu Germania din finala 2002.
Brazilia vine după un episod care a arătat vulnerabilități: a evitat eliminarea în „șaisprezecimi” (Round of 32) cu un gol marcat în prelungiri, 2-1 cu Japonia.
Brazilia a câștigat Grupa C, cu:
Norvegia a terminat pe locul doi în Grupa I:
Norvegia își leagă în mare măsură șansele de Erling Haaland. Din cele 10 goluri marcate de echipa scandinavă la turneu, atacantul a reușit jumătate, la 25 de ani, la debutul său la Cupa Mondială. Al Jazeera notează și datele fizice ale vârfului norvegian: 1,95 metri.
De partea cealaltă, Vinicius Jr este principalul om de gol al Braziliei la acest turneu, cu patru reușite. Tot el a devenit primul brazilian de la Ronaldo și Rivaldo (în 2002) care a marcat în toate cele trei meciuri din faza grupelor la un Mondial — anul ultimului titlu mondial al Braziliei.
Estimarea „supercomputerului” Opta indică un avantaj pentru Brazilia în timpul regulamentar:
Norvegia nu a pierdut niciodată cu Brazilia: două victorii și două egaluri în patru meciuri directe. Cel mai cunoscut rezultat rămâne 2-1 pentru Norvegia în grupele Cupei Mondiale din 1998. Ultima întâlnire directă a fost un amical în 2006, încheiat 1-1.
Antrenorul Norvegiei, Stale Solbakken, a fost jucător în echipa din 1998 și a transmis că obiectivul este calificarea, nu un meci „de participare”:
„Brazilia este favorită, desigur, dar sperăm că le vom da un meci și nu jucăm de distracție – jucăm ca să câștigăm și să ajungem în sferturi. Este posibil, dar este foarte dificil.”
La Brazilia, Lucas Paqueta are o accidentare la tendon (hamstring) suferită în ultimul meci. Raphinha, care a avut aceeași problemă în al doilea joc, a reluat antrenamentul individual și ar putea prinde banca de rezerve.
La Norvegia, Julian Ryerson este indisponibil, cu o accidentare la coapsă.
Echipe probabile (4-3-3), conform sursei:
Un detaliu de eficiență ofensivă notat de Al Jazeera: Bruno Guimaraes are patru pase decisive la acest Mondial, performanță depășită în istoria Braziliei doar de Pele (șase).
Recomandate
Germania menține blocajul pe rachetele Taurus pentru Ucraina , argumentând că loviturile la distanță lungă pot fi acoperite de capacitățile ucrainene cu drone, potrivit Kyiv Post . Mesajul, transmis de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , indică o linie de politică militară în care Berlinul evită furnizarea unui sistem ofensiv cu rază lungă, dar își consolidează rolul de furnizor-cheie de apărare antiaeriană. Pistorius a spus, într-un interviu citat de n-tv, că Ucraina „reușește tot mai mult” să lovească ținte pe teritoriul Rusiei, inclusiv rafinării de petrol și logistică militară, folosind sisteme aeriene fără pilot dezvoltate intern. În acest context, el a apreciat că Ucraina nu mai are nevoie de rachetele de croazieră Taurus. „Ucraina are tot mai mult succes în a lovi ținte pe teritoriul Rusiei, distrugând astfel rafinării de petrol și logistică militară.” Ce transmite Berlinul: „nu” pentru capabilități ofensive, „da” pentru apărare Deși refuză în continuare livrarea sistemului Taurus, Germania rămâne „unul dintre principalii susținători militari” ai Ucrainei, în special pe segmentul apărării aeriene și antirachetă, notează publicația. Practic, Berlinul își păstrează profilul de contributor major la protecția infrastructurii și a orașelor, fără a trece pragul politic al furnizării unei arme de lovire la mare distanță. Context operațional: front relativ stabil, dar costisitor pentru Rusia Pistorius a descris situația de pe front ca fiind „în mare parte statică”, cu variații de câțiva kilometri în ambele direcții, însă cu pierderi „incredibile” pentru forțele ruse. Evaluarea sa sugerează că, în viziunea Berlinului, dinamica actuală nu impune o schimbare de politică privind Taurus, atâta timp cât Ucraina își poate susține loviturile în adâncime prin drone. „Situația nu a arătat niciodată atât de bine ca acum. Nu există aproape nicio mișcare pe câmpul de luptă… dar întotdeauna cu pierderi incredibile pentru forțele armate ruse.” În paralel: contract pentru 600 de interceptoare de apărare aeriană În același material, este menționat că președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat pe 22 iunie semnarea unui contract major cu Germania pentru achiziția a 600 de rachete interceptoare de apărare aeriană . Acordul vizează muniții produse de contractori germani, sub licență de fabricație din SUA. Zelenski a precizat că livrările vor dura, descriind calendarul drept un proces „destul de îndelungat”. Tot el a indicat că SUA produc în prezent aproximativ 700 de interceptoare pe an și au transferat licențe de producție către Germania pentru a crea capacitate de fabricație în Europa. De ce contează Poziția exprimată de Pistorius conturează o împărțire tot mai fermă a sprijinului militar german: accent pe apărare antiaeriană (inclusiv prin contracte de volum), în timp ce armele ofensive cu rază lungă rămân în afara pachetului. Pentru Ucraina, mesajul implică faptul că presiunea pentru Taurus se lovește de argumentul „substituției” prin drone, iar pentru industria europeană de apărare, contractul de interceptoare indică o direcție de investiții și producție orientată către muniții defensive, cu termene de livrare extinse. [...]
Ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune directă pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , în condițiile în care Kievul reclamă un deficit critic de capabilități anti-balistică, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski . Într-un mesaj publicat pe Telegram duminică, 5 iulie, Zelenski a spus că, într-o singură săptămână, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe aeriene ghidate și 106 rachete de diverse tipuri, „aproape jumătate” dintre acestea fiind balistice. De ce contează: vulnerabilitatea la rachete balistice și bombe grele Zelenski a indicat că forțele ucrainene de apărare antiaeriană interceptează, de regulă, peste 90% dintre dronele de atac, însă rămân „foarte vulnerabile” în fața rachetelor balistice și a bombelor ghidate grele incluse în pachetele de lovituri. Ca exemplu al acestei vulnerabilități, el a invocat un atac recent cu rachetă balistică asupra Kievului, soldat cu 31 de morți și 102 răniți. Miza operațională: aprovizionare continuă cu interceptori, în special anti-balistică Pentru a face față volumului de amenințări, Zelenski a afirmat că Ucraina lucrează cu parteneri europeni și nord-americani pentru a obține livrări continue de rachete interceptoare, inclusiv prin inițiative precum „Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)” – o listă de necesități prioritare pentru sprijin militar. „Ne întărim apărarea antiaeriană lucrând împreună cu europenii pe anti-balistică. Avem nevoie de răspunsuri de la partenerii noștri la solicitările noastre de apărare antiaeriană. Fiecare pachet de rachete interceptoare este o protecție reală a vieților”, a transmis Zelenski. Atacuri în weekend: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același context, Zelenski a descris o campanie „neîntreruptă” care vizează infrastructura civilă și comunități de pe linia frontului, menționând că aproape zilnic sunt lovite regiuni precum Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și localități de graniță. Kyiv Post mai notează o serie de atacuri din weekend, între care: o lovitură cu rachetă în regiunea Harkiv care a distrus o benzinărie în districtul comercial din Izium, cu un mort și trei răniți; un atac cu dronă asupra Bohoduhiv, soldat cu doi morți; un atac cu dronă în orașul Harkiv, cu cel puțin cinci răniți; o bombă ghidată FAB-250 cu modul de planare și corecție (UMPK) care a lovit un supermarket din Kramatorsk (regiunea Donețk), rănind cinci civili, inclusiv un băiat de 11 ani; în Zaporijjea, o salvă de cinci rachete care a provocat o prăbușire parțială a structurii unei clădiri de apartamente cu mai multe etaje, urmată de atacuri cu drone asupra unor facilități comerciale; în Sumî, un atac asupra unei stații de combustibil care a declanșat un incendiu puternic și a rănit trei femei. Potrivit aceleiași surse, echipele de intervenție de urgență rămân în alertă ridicată, pe fondul volumului „fără precedent” al asalturilor aeriene rusești. [...]
Disputa politică din Ungaria se mută pe terenul „statului de drept”, cu potențial de a alimenta un nou val de instabilitate instituțională , după ce Viktor Orbán , fost premier și lider Fidesz, a acuzat guvernul condus de Péter Magyar că „se îndreaptă spre o dictatură”, potrivit Știrile Pro TV . Orbán, aflat acum în opoziție după ce a fost înlăturat de la putere, a scris pe Facebook că fostul președinte János Áder „a apărat statul de drept”, iar ceea ce a urmat ar fi însemnat „agresiune, amenințări, intimidare” și „o cale dreaptă spre dictatură”, în direcția în care s-ar îndrepta „ guvernul Tisza ”, notează publicația, citând Hirado. Miza: conflictul pe numiri și demiteri la vârful statului Contextul imediat al acuzațiilor este o dispută legată de schimbări la nivel înalt în stat. Pe 2 iulie, János Áder a numit „neconstituțională” planificarea demiterii președintelui Tamás Sulyok și a altor demnitari publici, potrivit materialului. În acest cadru, Orbán a cerut ca o astfel de evoluție să fie oprită, mesajul său fiind formulat ca un avertisment politic privind direcția guvernării. Replica guvernului: acuzații de folosire a banilor publici și corupție Péter Magyar a răspuns atacului printr-o critică directă la adresa lui Áder, pe care l-a numit „pescar de fonduri publice”. În același mesaj, premierul a acuzat Fundația Blue Planet pentru Protecția Climei, condusă de Áder, că ar „deturna fonduri publice de ani de zile” și a invocat beneficii personale ale fostului președinte, inclusiv o alocație lunară de „șase milioane”, precum și facilități precum șofer și majordom, conform articolului. Totodată, Știrile Pro TV arată că Péter Magyar „dezvăluie, cu regularitate”, corupție și „furturi de miliarde de euro” din mandatele lui Viktor Orbán. De ce contează: presiune pe instituții într-un climat deja polarizat Schimbul de acuzații ridică din nou tema funcționării instituțiilor și a limitelor puterii executive, într-o țară despre care materialul amintește că a fost asociată, în perioada Orbán, cu un profil autoritar și cu control extins asupra instituțiilor, economiei, presei și societății civile. În același context, Orbán și-a descris anterior regimul drept o „democrație iliberală”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează, din informațiile disponibile, depinde de evoluția conflictului politic în jurul demiterilor anunțate și de modul în care vor fi gestionate acuzațiile de neconstituționalitate și cele privind utilizarea fondurilor publice; articolul nu indică, însă, o decizie instituțională finală sau un calendar oficial. [...]
Estimarea ISW sugerează un cost uman uriaș pentru ocuparea completă a Donețkului , dacă Rusia menține ritmul actual de înaintare și nivelul pierderilor, potrivit unei analize citate de HotNews . Calculul indică peste 6 milioane de soldați pierduți pentru a prelua restul teritoriului din regiune aflat încă sub controlul Kievului, ceea ce pune în prim-plan sustenabilitatea operațională a ofensivei ruse. Institutul american Institute for the Study of War (ISW) afirmă că, la pierderile estimate pe kilometru pătrat și la avansul consemnat în iunie, Rusia ar ajunge la 6.574.590 de soldați pierduți pentru capturarea celor 5.065 km² rămași din provincia Donețk. Potrivit ISW, în iunie forțele ruse ar fi pierdut 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat câștigat. De ce contează Donețkul: „ Centura Fortărețelor ” și logica războiului de uzură În centrul mizei se află așa-numita „Centura Fortărețelor” – o fâșie de circa 50 km care include trei orașe controlate de Ucraina: Sloviansk, Kramatorsk și Konstiantinivka. Importanța ei, în logica apărării ucrainene, ține de două elemente evidențiate în material: zona este puternic urbanizată, iar luptele în orașe tind să se transforme în confruntări de uzură, cu pierderi mari pentru atacator; aliniamentul este sprijinit de râurile Siverski Doneț și Oskil, care ar limita opțiunile de manevră și ar împinge atacul spre lovituri frontale. HotNews trimite, pentru context, la explicația despre „Centura Fortărețelor” din Donețk, într-un material separat: „Centura Fortărețelor” din Donețk . Discrepanțe între anunțurile Moscovei și evaluările din teren Articolul pornește de la un exemplu recent: anunțul făcut de Vladimir Putin privind „cucerirea” orașului Konstiantinivka, în cadrul unei întâlniri cu comandanți militari ruși, inclusiv șeful Statului Major, Valeri Gherasimov . Potrivit ISW, însă, prezența rusă în oraș ar fi limitată la grupuri mici de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, fără control asupra celei mai mari părți a localității. În aceeași logică, ISW contestă și cifrele prezentate public de conducerea rusă privind câștigurile teritoriale: Putin a susținut că au fost ocupate 133 de localități și peste 3.000 km² de la începutul anului; ISW estimează că, în realitate, ar fi vorba de 64 de localități ocupate sau în care au existat infiltrări, echivalentul a 621 km² ; pentru luna iunie, Moscova a indicat 636 km² , în timp ce ISW evaluează avansul la 30,4 km² , cu precizarea că infiltrarea nu înseamnă automat control. Cum a fost construit calculul de „6 milioane” Estimarea ISW, așa cum este redată, leagă direct pierderile pe kilometru pătrat de suprafața rămasă de cucerit în Donețk. În esență, dacă raportul din iunie (1.298 soldați pierduți/km²) s-ar menține, costul uman ar crește proporțional cu fiecare kilometru pătrat câștigat. ISW notează și alte exemple de diferențe între afirmațiile oficialilor ruși și propriile evaluări privind distanțele până la obiective, sugerând că astfel de discrepanțe pot avea consecințe directe în pierderi, pe măsură ce operațiunile sunt împinse înainte în condiții de rezistență urbană și obstacole naturale. Pentru detaliile complete ale evaluării, HotNews indică analiza ISW din 4 iulie 2026: Institute for the Study of War . [...]
Dmitri Medvedev a indicat extinderea unei „zone de securitate” rusești în regiunile ucrainene Sumî, Dnipropetrovsk și Harkiv , o formulare care sugerează o posibilă lărgire a obiectivelor militare ale Moscovei și, implicit, o creștere a presiunii asupra unor teritorii aflate mai adânc în Ucraina, potrivit Kyiv Post . Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că noua „zonă de securitate” despre care ar fi vorbit Vladimir Putin „va trece prin teritoriul” celor trei regiuni. Declarația a fost preluată de agenția rusă de stat TASS, conform publicației. În același mesaj, Medvedev a invocat succese nedefinite ale forțelor ruse pe linia frontului și a folosit o retorică ostilă la adresa guvernului ucrainean și a partenerilor occidentali. El a susținut, fără a oferi detalii verificabile, că statele occidentale ar ascunde propriilor populații „starea reală” de pe câmpul de luptă și a acuzat Kievul că ar răspândi informații false pentru a menține sprijinul financiar pentru apărare. Context: legătura cu mesajele recente ale lui Putin Declarațiile lui Medvedev vin după afirmații recente ale lui Putin despre continuarea campaniei militare și despre crearea unor „zone tampon” în Ucraina. Pe 3 iulie, în timpul unei vizite la un punct de comandă auxiliar al Grupului Comun de Forțe, Putin a spus că Rusia va continua loviturile în masă asupra Ucrainei, inclusiv asupra complexului militar-industrial și a infrastructurii care îi susține activitatea, potrivit agenției ruse Interfax, citată de Kyiv Post. Tot atunci, Putin a afirmat că, drept răspuns la lovituri ucrainene asupra orașelor rusești, forțele ruse vor extinde o „zonă de securitate” pe teritoriul ucrainean, menționând explicit operațiuni în regiunile Sumî și Harkiv. Afirmații contestate și ce rămâne neclar În același set de declarații, Putin a susținut că armata rusă ar fi capturat complet regiunea Luhansk și orașul Kostiantînivka și că ar avansa în regiunea Donețk. Kyiv Post notează însă că afirmațiile privind Kostiantînivka au fost respinse atât de oficiali militari ucraineni, cât și de analiști independenți de la Institute for the Study of War (ISW) , care au indicat că localitatea rămâne sub control ucrainean, iar prezența rusă s-ar limita la grupuri izolate de sabotaj. Publicația nu oferă detalii operaționale despre cum ar urma să fie trasată sau implementată „zona de securitate” menționată de Medvedev, iar declarațiile rusești rămân, în parte, la nivel de intenție și retorică, fără elemente verificabile în mod independent în materialul citat. [...]
Papa Leon XIV pune presiune publică pe UE să-și recalibreze politicile de migrație , cerând o protecție mai bună pentru migranți la doar câteva săptămâni după adoptarea unor noi măsuri europene care facilitează detenția și crearea de centre de reținere la frontiere, potrivit TVR Info . Într-o predică rostită sâmbătă pe insula italiană Lampedusa , devenită simbol al tragediilor de pe ruta Mediteranei, suveranul pontif a spus că Europa poate aborda „organic” criza, printr-un plan strategic pe termen lung care să includă primirea, protecția, promovarea și integrarea migranților, dar și acțiuni de dezvoltare care să reducă presiunea de a emigra. Context: mesajul vine după noile măsuri UE privind migrația Vizita papei a avut loc la câteva săptămâni după ce Uniunea Europeană a adoptat noi măsuri în domeniu, care, conform relatării, facilitează detenția imigranților și înființarea de centre de reținere la frontiere. În acest context, intervenția publică a papei adaugă o dimensiune de presiune morală și politică asupra dezbaterii europene despre controlul frontierelor și tratamentul migranților. Critica: cauze economice și „profituri din dramele altora” Papa Leon a criticat, în termeni duri, o serie de factori pe care îi leagă de migrație și de felul în care este gestionată: „lipsa de interes pentru binele comun” și corupția din țările de origine; un „sistem economic mondial” care produce sărăcie și excludere; teama care alimentează prejudecăți și dispreț; „calculele criminale” ale celor care obțin profituri din dramele altora. Lampedusa, încărcătură simbolică și gesturi publice Înainte de predică, papa a depus o jerbă de flori la cimitirul cu morminte numerotate ale migranților neidentificați și a mers la „Poarta Europei”, monument dedicat victimelor, unde s-a recules singur. Programul a mai inclus binecuvântarea unei plăci comemorative dedicate papei Francisc și o liturghie în aer liber. Notă de context: mesaj către SUA de Ziua Independenței În aceeași zi, papa – născut Robert Francis Prevost – a transmis felicitări americanilor cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite. Știrea este atribuită de TVR Info agenției Agerpres, care citează AFP; varianta Agerpres este disponibilă aici . [...]
