Știri
Știri din categoria Externe
Serviciile ucrainene ar fi trimis branțuri încălzite cu explozibil către unități ruse, potrivit Digi24, care citează un raport al site-ului ucrainean de apărare Militarnyi, preluat de TVP World. Livrările ar fi fost prezentate drept „ajutoare umanitare” și ar fi vizat sabotarea echipamentelor folosite de militarii ruși.
Conform relatării, dispozitivele explozive ar fi fost ascunse în tălpi încălzite (branțuri) și trimise către unități militare ruse la începutul lunii martie 2026. Presa ucraineană susține că, în același scop, ar fi fost expediate și ochelari de protecție folosiți la pilotarea dronelor.
Militarnyi afirmă că livrările ar fi inclus „zeci de mii” de articole și că transportul ar fi fost realizat cu ajutorul unor „voluntari” ruși și al unor grupuri caritabile, pe ruta Polonia–Belarus–Rusia. Publicația mai susține că autoritățile ruse ar fi descoperit ulterior un camion cu 502 perechi de branțuri încălzite, fiecare conținând aproximativ 1,5 grame de TNT, cantitate despre care se afirmă că ar fi suficientă pentru a provoca daune grave.
„Conform informațiilor noastre, loturile anterioare de tălpi și-au îndeplinit rolul. [Rușii] au descoperit acest lot abia când au început să desfacă lanțul de aprovizionare. Desigur, aceste câteva sute de bucăți sunt doar o parte din «cadourile» noastre.”
În secțiunea privind incidentele anterioare, Digi24 notează că publicația ucraineană Babel, citând surse din serviciile de informații militare ale Ucrainei, a relatat despre o operațiune similară cu ochelari FPV (căști video care transmit imaginea în timp real de la camera dronei). Potrivit Babel, acești ochelari ar fi fost modificați prin instalarea unui mecanism de detonare la distanță și trimiși în Rusia ca ajutor umanitar, iar mai mulți piloți ruși de drone ar fi fost uciși sau răniți după ce unele dispozitive ar fi explodat în timpul utilizării.
Pe de altă parte, potrivit serviciului rus de securitate FSB, atacurile „au fost prevenite”, iar autoritățile ar fi reținut un cetățean străin și ar fi confiscat 504 dispozitive explozive improvizate „deghizate în tălpi de pantofi încălzite”, expediate din Polonia prin Belarus. FSB susține că fiecare dispozitiv ar fi fost „destinat să secționeze o parte a membrelor unui soldat atunci când este utilizat în timpul misiunilor de luptă” — o acuzație care, în lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne la nivelul declarațiilor părții ruse.
Recomandate
Suspiciunile că nava rusească Ursa Major transporta tehnologie nucleară spre Coreea de Nord ridică miza de securitate și de reglementare pentru rutele maritime din Mediterana, după scufundarea „misterioasă” din decembrie 2024, potrivit Digi24 . Informațiile noi indică faptul că vasul ar fi avut la bord două reactoare nucleare pentru submarine, deși, oficial, căpitanul declarase o încărcătură banală, „capace de canal”. Nava s-a scufundat la aproximativ 100 de kilometri de coasta Spaniei, după mai multe explozii inexplicabile produse la bord. În incident au murit doi membri ai echipajului, iar alți 14 au fost salvați. Ce indică investigația și de ce contează Digi24 relatează că o investigație CNN ridică suspiciuni privind un posibil sabotaj militar și o operațiune secretă menită să blocheze un transport de tehnologie nucleară. Potrivit surselor citate în investigație, reactoarele ar fi putut avea ca destinație finală Coreea de Nord, într-un context în care regimul de la Phenian ar fi trimis soldați pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina. Un element invocat de surse apropiate anchetei este descoperirea unei găuri de aproximativ jumătate de metru în corpul navei, detaliu care alimentează ipoteza unui atac extern. Indicii operaționale: torpilă, navă de informații și survoluri Potrivit investigației citate, avariile ar fi putut fi provocate de o torpilă de mare viteză, un tip de armament despre care se afirmă că este deținut doar de Statele Unite, câțiva aliați NATO, Rusia și Iran. În plus, la câteva zile după scufundare, în zonă ar fi apărut o navă aparținând serviciilor secrete rusești, iar ulterior au fost raportate noi explozii în apropierea epavei. Totodată, presa ar fi relatat că avioane americane specializate în detectarea materialelor nucleare au survolat de mai multe ori zona în care s-a scufundat cargoul. Noile informații reaprind întrebările privind natura reală a transportului și circumstanțele scufundării în Marea Mediterană, însă detaliile rămân, în această etapă, la nivel de suspiciuni și relatări din surse citate de investigație. [...]
OMS a ridicat focarul de Ebola din RDC și Uganda la nivel de urgență internațională , o decizie care activează mecanisme de coordonare și răspuns transfrontalier și pune presiune pe capacitatea operațională a sistemelor sanitare din regiune, potrivit news.ro . Organizația Mondială a Sănătății a precizat că focarul, cauzat de virusul Bundibugyo, nu îndeplinește criteriile unei urgențe de tip pandemie. Totuși, extinderea geografică a cazurilor – inclusiv apariția unor confirmări în capitale – a determinat intensificarea măsurilor de control, de la screening la urmărirea contactelor. Ce se știe despre cazuri și răspândire Până sâmbătă, în provincia Ituri din Republica Democratică Congo au fost raportate 80 de decese suspecte, opt cazuri confirmate în laborator și 246 de cazuri suspecte, în cel puțin trei zone sanitare: Bunia, Rwampara și Mongbwalu. În Uganda, în capitala Kampala, au fost raportate vineri și sâmbătă două cazuri confirmate în laborator, aparent fără legătură între ele, inclusiv un deces, la persoane care călătoreau din Republica Democratică Congo. În plus, un alt caz confirmat în laborator a fost raportat în capitala RDC, Kinshasa, la o persoană întoarsă din Ituri. Implicația operațională: răspuns regional și control la frontieră Răspândirea a determinat Africa CDC să avertizeze asupra unei „transmiteri comunitare active”, în timp ce lucrătorii din domeniul sănătății intensifică screeningul și urmărirea contactelor pentru a limita extinderea bolii. Decizia OMS de a declara „urgență de sănătate publică de interes internațional” ridică miza coordonării între autoritățile sanitare din țările afectate și cele din vecinătate, în condițiile în care apariția cazurilor în Kampala și Kinshasa indică un risc operațional mai mare de propagare prin mobilitatea populației. [...]
Ucraina a lovit Rusia cu peste 500 de drone într-o singură noapte , un atac care ridică presiunea asupra apărării antiaeriene ruse și aduce riscuri operaționale inclusiv în jurul infrastructurii energetice, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că apărarea antiaeriană rusă a doborât 556 de drone în intervalul 22:00–7:00, orele locale, la trei zile după atacurile rusești asupra Kievului, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski promisese o ripostă. Informațiile sunt consemnate de AFP, citată de publicație. Atacul ar fi vizat 14 regiuni din Rusia. În regiunea Moscova, guvernatorul Andrei Vorobiov a raportat trei morți. În capitala rusă, primarul Serghei Sobianin a declarat că au fost interceptate peste 80 de drone, însă o lovitură a rănit 12 persoane, „mai ales muncitori”, în apropierea unei rafinării. Potrivit aceleiași relatări, producția rafinăriei nu a fost afectată. [...]
Atacurile cu drone asupra portului din Odesa și transportului public din Harkov au lovit infrastructură critică , într-o nouă serie de lovituri coordonate ale Rusiei în noaptea de 15 spre 16 mai, potrivit Kyiv Post . În sud, au fost avariate active portuare, iar în Harkov au fost afectate intrări de metrou și rețele de transport, ceea ce ridică miza operațională a campaniei aeriene dincolo de pagubele punctuale asupra locuințelor. Odesa: infrastructură portuară avariată și clădiri civile lovite În regiunea Odesa, administrația militară regională a raportat un atac „în valuri” cu drone, care a vizat atât infrastructura de transport maritim, cât și zone rezidențiale. Conform șefului administrației militare regionale, Oleh Kiper , loviturile au afectat infrastructura portuară, fiind grav avariate un depozit și o clădire administrativă. Tot în Odesa, o dronă a lovit direct un bloc de cinci etaje, provocând distrugeri la fațadă, spargerea ferestrelor și incendii la balcoane și la un magazin de piese auto de la parter. A fost lovită și o casă, iar publicația notează că au existat „cel puțin doi răniți”, în timp ce echipele de intervenție au scos locatari de sub dărâmături. Resturi ale unei drone interceptate au căzut și pe terenul unei instituții de învățământ. Harkov: lovitură în centru, metrou și rețele de transport afectate După atacurile din sud, un alt atac cu drone a vizat dimineața districtul central Șevcenkivski din Harkov. O dronă a detonat pe o arteră principală, rănind cel puțin o persoană și afectând infrastructura de transport. Primarul Ihor Terehov a declarat că explozia a avariat trei intrări de metrou, trei stații de transport public și rețeaua electrică aeriană pentru tramvaie și troleibuze. În același context, este menționată și îndepărtarea resturilor de dronă dintr-un loc de joacă din districtul vecin Kyivskyi. Poltava: locuințe avariate în mai multe districte Atacurile s-au extins și în centrul Ucrainei, în districtele Poltava și Myrhorod. Șeful administrației militare regionale, Vitaliy Diakivnych, a confirmat avarierea mai multor locuințe private. Context: producție recentă de armament și limitele sancțiunilor Kyiv Post plasează loviturile în contextul unei campanii aeriene mai ample asupra orașelor ucrainene. Publicația amintește că operațiunile de salvare din Kiev s-au încheiat recent la o clădire rezidențială din districtul Darnytskyi, unde un atac cu rachetă de joi a ucis 24 de civili, inclusiv trei copii. Comisarul pentru sancțiuni, Vladyslav Vlasiuk, a spus că fragmente recuperate din arme avansate – inclusiv racheta de croazieră Kh-101 folosită în atacul asupra Kievului – indică faptul că acestea ar fi fost fabricate la finalul anului trecut sau chiar la începutul lui 2026. În plus, el a susținut că echipamente rusești nou produse continuă să includă peste 100 de componente fabricate în Occident, inclusiv microcipuri de la mărci americane, olandeze și germane. Vlasiuk a avertizat că folosirea rapidă a armelor „direct de pe linia de asamblare” ar arăta de ce propunerile de încetare a focului pe termen scurt pot fi folosite de Kremlin pentru acumularea de stocuri. [...]
Ucraina își fortifică granița cu Transnistria pe fondul riscului de escaladare regională , după ce Rusia a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste, o măsură pe care Kievul o leagă de posibile recrutări și de extinderea pretențiilor teritoriale, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Moscova ar urmări să trimită „moldovenii din Transnistria” pe frontul din Ucraina, argumentând că obținerea cetățeniei ruse implică obligații militare. În același timp, Zelenski a prezentat decretul semnat de Vladimir Putin ca pe o încercare de a revendica Transnistria drept teritoriu rusesc și a avertizat că prezența militară rusă și a serviciilor speciale în regiune reprezintă o provocare directă pentru Ucraina. „Este o măsură specifică, ceea ce înseamnă nu doar că Rusia caută în acest fel noi soldați, deoarece cetățenia implică obligația militară, ci și o încercare a Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei ca fiind al său. Trebuie să reacționăm la acest lucru.” Ce măsuri anunță Kievul Zelenski a dispus ca Ministerul ucrainean de Externe să discute „de urgență” cu autoritățile de la Chișinău pentru a pregăti o evaluare comună și „acțiuni comune” față de ceea ce Kievul numește pretențiile Rusiei. Totodată, liderul ucrainean a cerut propuneri de reacție din partea serviciilor speciale și a serviciilor de informații ucrainene. În plan operațional, Ucraina a construit linii de apărare la granița cu Republica Moldova, pe tronsonul transnistrean, pentru a preveni eventuale atacuri ale soldaților ruși aflați în zonă. Contextul deciziei Moscovei și miza de securitate Îngrijorările Kievului au crescut după decretul semnat pe 15 mai de Vladimir Putin, care simplifică procedurile de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, inclusiv pentru minori. Autoritățile ruse susțin că măsura urmărește „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor” din Transnistria. Euronews notează că decizia vine imediat după adoptarea, în Rusia, a unei legi care îi permite lui Putin să ordone armatei invadarea oricărui stat pentru a „proteja cetățenii ruși din străinătate”, dacă sunt arestați sau cercetați penal. În acest context, Moscova a comparat recent Republica Moldova cu Donbass înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În Transnistria se află „cel puțin 1.500 de soldați ruși”, precum și tehnică militară. Autoritățile Republicii Moldova consideră ilegală prezența trupelor ruse și au cerut în repetate rânduri retragerea lor, solicitări ignorate de Moscova. [...]
Decizia OMS ridică nivelul de alertă și poate declanșa măsuri suplimentare la frontiere și în transport după ce focarul de Ebola din Republica Democrată Congo s-a extins în două capitale, Kinshasa și Kampala, potrivit Mediafax . Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat duminică „urgență de sănătate publică de interes internațional”, cel mai înalt nivel de alertă al agenției ONU, în condițiile în care bilanțul depășește 80 de decese suspecte. Focarul este cauzat de virusul Bundibugyo, o tulpină rară de Ebola, care s-a extins din provincia Ituri (estul RDC) până la Kinshasa și Kampala. OMS a precizat, totuși, că situația „nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice”. Extinderea în capitale, principalul risc operațional În provincia Ituri, până sâmbătă fuseseră raportate 80 de decese suspecte, opt cazuri confirmate în laborator și 246 de cazuri suspecte, răspândite în cel puțin trei zone sanitare: Bunia, Rwampara și Mongbwalu. Un caz confirmat de laborator a fost raportat în Kinshasa, la o persoană întoarsă din Ituri. În Kampala au fost confirmate două cazuri aparent fără legătură între ele, inclusiv un deces, la persoane sosite din RDC, anunțate vineri și sâmbătă. Publicația notează că extinderea focarului în două capitale, prin călători, ridică semne de alarmă privind capacitatea de control a transmiterii în zone urbane și la frontiere. [...]
