Știri
Știri din categoria Externe
Imaginile satelitare arată că bombardierele americane au lovit instalația nucleară Taleghan 2 din Iran cu bombe antibuncăr. Potrivit analizei publicate de The War Zone, fotografii realizate pe 11 martie indică trei cratere mari în complexul militar Parchin, într-o zonă despre care serviciile occidentale suspectează de mult timp că este legată de cercetări pentru arme nucleare.
Imaginile, furnizate de compania Vantor (fosta Maxar Technologies) și analizate de Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, arată găuri de penetrare în partea superioară a instalației, similare cu cele produse de bombe antibuncăr. Experții spun că aceste lovituri ar fi putut viza direct structurile subterane ale clădirii, unde ar fi fost desfășurate activități legate de proiectarea armelor nucleare, acuzații pe care Iranul le-a respins constant.
Atacul ar reprezenta prima lovitură confirmată asupra sitului Taleghan 2 în actuala campanie militară comună a Statelor Unite și Israelului, începută pe 28 februarie 2026. Alte zone ale complexului Parchin au fost bombardate anterior, pe 6 martie, însă această instalație fusese evitată la acel moment.
Modelul craterelor seamănă cu daunele produse în 2025 la instalațiile nucleare iraniene de la Fordow și Natanz în timpul operațiunii „Midnight Hammer”, când bombardierele stealth B-2 au lansat bombe GBU-57 Massive Ordnance Penetrator de aproximativ 13,6 tone, cele mai puternice muniții convenționale antibuncăr din arsenalul american. Comandamentul Central al SUA nu a confirmat însă oficial dacă acest tip de armament a fost utilizat în atacul asupra Taleghan 2.
Instalația Taleghan 2 este considerată de analiști o unitate unde ar fi fost produse explozive speciale utilizate în proiectarea focoaselor nucleare. Situl fusese distrus anterior într-un atac israelian din octombrie 2024, dar Iranul a început reconstrucția în mai 2025. Înainte de actualul conflict, autoritățile iraniene au încercat să fortifice complexul, turnând un strat masiv de beton și acoperindu-l cu pământ pentru a-l transforma într-un buncăr greu de distrus.
Experții spun că tocmai aceste lucrări de fortificare ar fi determinat folosirea unor muniții extrem de puternice pentru a lovi instalația. Deocamdată nu este clar dacă atacul a distrus definitiv complexul, având în vedere că Iranul a reușit să reconstruiască instalația de mai multe ori în ultimii ani.
Recomandate
Războiul dintre Statele Unite și Iran ar putea avea mai multe finaluri posibile , de la un acord diplomatic până la prăbușirea regimului de la Teheran sau retragerea unilaterală a Washingtonului. Analiza este prezentată într-un material publicat de Axios , care examinează principalele scenarii discutate în mediul politic și militar american. Conflictul a început într-un context geopolitic tensionat, iar declarațiile contradictorii ale administrației americane au creat incertitudine privind modul în care s-ar putea încheia războiul. Potrivit analizei citate, fiecare săptămână fără o soluție politică riscă să amplifice instabilitatea internațională și presiunile economice interne asupra administrației de la Washington. Cinci scenarii analizate pentru finalul conflictului 1. Acord negociat și încetarea focului Unul dintre scenariile luate în calcul este reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și semnarea unui acord care să limiteze definitiv dezvoltarea armelor nucleare. Înaintea izbucnirii conflictului, Iranul și SUA au avut mai multe runde de discuții indirecte la Geneva, însă acestea nu au dus la un acord. 2. Modelul Venezuela Președintele Donald Trump a făcut comparații cu situația din Venezuela, unde SUA au sprijinit schimbarea conducerii politice. Într-un scenariu similar, Washingtonul ar putea încerca să susțină apariția unei conduceri alternative la Teheran. Experții avertizează însă că structura politică și religioasă a Iranului face o astfel de strategie mult mai dificilă. 3. Revoltă populară și prăbușirea regimului Moartea liderului suprem Ali Khamenei, criza economică și protestele interne ar putea genera o revoltă populară care să ducă la căderea regimului. Totuși, opoziția iraniană nu are în prezent o conducere unificată sau o structură organizată capabilă să preia puterea. 4. Operațiune militară pentru distrugerea programului nuclear Un alt scenariu discutat ar implica trimiterea unor forțe speciale americane și israeliene în Iran pentru a captura sau distruge stocurile de uraniu îmbogățit. O astfel de operațiune ar încheia conflictul prin eliminarea directă a amenințării nucleare, dar ar presupune trupe la sol într-un teritoriu unde Iranul încă dispune de capacități militare active. 5. Declarație de victorie și retragere americană În acest scenariu, administrația americană ar decide că infrastructura militară a Iranului a fost suficient slăbită și ar anunța victoria, retrăgând forțele fără o schimbare politică majoră la Teheran . Analiștii spun însă că o astfel de soluție ar putea lăsa deschisă posibilitatea reluării conflictului în viitor. Un final dificil de anticipat Potrivit analizei, conflictul a izbucnit relativ brusc și ar putea să se încheie la fel de imprevizibil. Evoluțiile politice din Iran, poziția Israelului și presiunile interne din Statele Unite vor influența decisiv modul în care acest război se va încheia. [...]
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este asociat cu un imperiu imobiliar evaluat la sute de milioane de euro , cu proprietăți în Europa și America de Nord, potrivit unei investigații citate de Știrile ProTV . Clericul în vârstă de 56 de ani a fost desemnat lider suprem pe 8 martie 2026, după moartea tatălui său, Ali Khamenei, în urma atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Investigații realizate de Bloomberg și Financial Times arată că Mojtaba Khamenei este conectat la o rețea complexă de investiții imobiliare internaționale. Doar în Londra, ar deține indirect cel puțin 12 proprietăți evaluate la aproximativ 115 milioane de euro. În total, activele imobiliare asociate cu liderul iranian în Europa și America de Nord ar putea depăși 400 de milioane de euro, însă valoarea exactă a averii este dificil de estimat din cauza structurilor financiare opace. Documentele analizate de jurnaliști indică faptul că proprietățile nu sunt înregistrate direct pe numele lui Mojtaba Khamenei. Investițiile ar fi realizate printr-o rețea de firme-paravan și intermediari, iar un rol important în administrarea acestor active îl are omul de afaceri iranian Ali Ansari, descris de unele publicații occidentale drept unul dintre cei mai influenți oligarhi ai Iranului. Ansari apare ca proprietar formal al mai multor active, inclusiv al hotelului de cinci stele Hilton Frankfurt Gravenbruch, achiziționat prin entități comerciale în 2011. Rețeaua de companii controlată de acesta, inclusiv firme înregistrate în Emiratele Arabe Unite, ar fi fost folosită pentru transferuri financiare și achiziții imobiliare în Europa, permițând mutarea unor sume considerabile către piețele occidentale. Potrivit investigațiilor jurnalistice, fondurile utilizate pentru aceste investiții ar proveni în mare parte din comerțul cu petrol iranian, realizat prin intermediul unor instituții financiare din Marea Britanie, Elveția, Liechtenstein și Emiratele Arabe Unite. Structura complexă a tranzacțiilor ar fi permis ocolirea sancțiunilor internaționale impuse Iranului, în timp ce familia Khamenei și-ar fi păstrat discret averea, într-o perioadă în care economia țării se confruntă cu o inflație ridicată. [...]
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat un avertisment indirect la adresa noului lider suprem al Iranului , sugerând că acesta ar putea deveni o țintă în conflictul militar în desfășurare, potrivit informațiilor publicate de Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 12 martie 2026, în prima conferință de presă susținută de liderul israelian de la începutul războiului dintre Israel și Iran. Netanyahu a afirmat că nu ar oferi „polițe de asigurare pentru viață” liderilor organizațiilor pe care Israelul le consideră teroriste, referindu-se la ayatollahul Mojtaba Khamenei , noul lider suprem al Iranului, precum și la liderul Hezbollah, Naim Qassem. Premierul israelian a evitat însă să detalieze eventuale planuri militare sau operațiuni viitoare. Conflictul a început după uciderea fostului lider suprem iranian, Ali Khamenei , într-un atac atribuit Israelului, la debutul războiului. În urma acestui eveniment, Mojtaba Khamenei a preluat conducerea supremă a Iranului. Israelul susține că operațiunile militare au vizat reducerea amenințării reprezentate de programele nucleare și balistice ale Iranului. Potrivit lui Netanyahu, aproape două săptămâni de bombardamente au afectat serios structurile de securitate ale Iranului, inclusiv Gărzile Revoluționare și miliția paramilitară Basij. Liderul israelian a mai spus că Iranul „nu mai este același” după loviturile primite. În timpul conferinței de presă, sirenele de alarmă au sunat în centrul Israelului, avertizând asupra unor posibile atacuri cu rachete lansate din Iran. În paralel, Netanyahu a promis că armata israeliană va continua operațiunile împotriva Hezbollah, gruparea susținută de Teheran care a deschis focul asupra Israelului la începutul lunii martie. Premierul israelian a recunoscut că obiectivul declarat al Israelului – prăbușirea regimului iranian – nu poate fi garantat. Potrivit acestuia, schimbarea regimului trebuie să vină din interiorul Iranului, însă Israelul încearcă să creeze „condițiile optime” pentru ca acest lucru să se întâmple. Deși există nemulțumiri în rândul populației iraniene față de conducerea clericală, inclusiv reacții favorabile după moartea lui Ali Khamenei, până acum nu au fost semnalate proteste majore de la începutul războiului. [...]
Războiul dintre SUA, Israel și Iran a provocat sute de atacuri în Orientul Mijlociu , după 13 zile de conflict în care loviturile aeriene, atacurile cu rachete și drone s-au extins din Iran până în statele din Golf și Liban, potrivit unei analize publicate de BBC . Datele verificate arată amploarea unei confruntări care implică mai multe fronturi și afectează infrastructură militară, energetică și civilă. Conflictul a început pe 28 februarie 2026 , când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului, declarând că vizează conducerea și infrastructura militară a regimului. În acele lovituri inițiale a fost ucis la Teheran liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Analiza realizată de BBC Verify indică amploarea bombardamentelor: cel puțin 136 de atacuri confirmate vizual în Iran; 64 de lovituri doar în capitala Teheran ; peste 5.500 de ținte lovite , potrivit armatei americane; 1.276 de civili uciși , inclusiv cel puțin 200 de copii, conform Human Rights Activists News Agency. Imaginile din satelit arată distrugeri în mai multe puncte strategice ale Iranului, inclusiv: instalația nucleară de la Natanz ; mai multe baze de rachete; aeroportul Mehrabad din Teheran; instalații petroliere lovite în urma bombardamentelor. De asemenea, forțele americane au anunțat că au distrus 60 de nave militare iraniene , inclusiv 16 nave capabile să plaseze mine navale în apropierea strâmtorii Hormuz. Analiza BBC Verify confirmă avarierea sau distrugerea a cel puțin 11 nave la bazele navale Konarak și Bandar Abbas. În paralel, Iranul a extins conflictul prin atacuri asupra statelor din Golf. Rachete și drone au lovit sau vizat mai multe țări din regiune: Bahrain – incendiu major lângă aeroportul internațional; Emiratele Arabe Unite – o clădire din Dubai a fost avariată de resturi rezultate din interceptarea unei drone; Kuweit – aeroportul principal a fost lovit fără victime; Qatar, Oman, Arabia Saudită și Irak – atacuri raportate în diferite puncte. Potrivit autorităților din Emiratele Arabe Unite, de la începutul războiului au fost lansate asupra țării 268 de rachete și 1.514 drone . Conflictul s-a extins și în Liban. Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a lansat rachete asupra Israelului, iar armata israeliană a răspuns cu aproximativ 70 de lovituri aeriene în Beirut . Ministerul Sănătății libanez a anunțat că 570 de persoane au murit de la începutul ofensivelor israeliene. În același timp, atacurile asupra transportului maritim continuă în Golful Persic, unde cel puțin 18 nave comerciale au fost lovite de la declanșarea conflictului, potrivit UK Maritime Trade Operations. [...]
Iranul cere garanții că nu va mai fi atacat de SUA și Israel pentru a accepta un acord de încetare a focului , condiție pe care Teheranul a transmis-o prin intermediari regionali în cadrul discuțiilor informale privind oprirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Bloomberg . Potrivit unor oficiali familiarizați cu negocierile, Iranul a transmis că ar putea accepta un armistițiu doar dacă primește garanții clare că nici Statele Unite, nici Israelul nu vor relua atacurile militare în viitor . Temerea principală a Teheranului este că Israelul ar putea continua loviturile chiar și după încheierea actualului conflict. Negocieri indirecte prin intermediari Discuțiile dintre părți nu se desfășoară direct, ci prin canale neoficiale, facilitate de state europene și din Orientul Mijlociu. Sursele citate spun că aceste contacte încearcă să identifice o formulă acceptabilă pentru oprirea ostilităților, însă nu este clar dacă Washingtonul ar fi dispus să ofere garanțiile cerute de Iran sau dacă ar putea determina Israelul să facă același lucru. În paralel, liderii iranieni transmit mesaje publice privind condițiile pentru pace. Condițiile anunțate de Teheran Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că oprirea războiului depinde de trei elemente principale: recunoașterea „drepturilor legitime ale Iranului”; plata unor reparații pentru pagubele provocate ; oferirea unor garanții internaționale ferme împotriva viitoarelor atacuri . Potrivit liderului iranian, acest mesaj a fost transmis inclusiv liderilor din Rusia și Pakistan. Poziția administrației americane De partea cealaltă, administrația de la Washington transmite un mesaj mult mai dur. Oficialii americani spun că președintele Donald Trump va decide momentul încheierii războiului , iar condiția impusă până acum de liderul american este „capitularea necondiționată” a Iranului. Această poziție ridică semne de întrebare cu privire la șansele reale ale unui acord rapid de încetare a focului, deoarece cerințele celor două părți par, în acest moment, dificil de reconciliat. În aceste condiții, negocierile indirecte continuă, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu depinde în mare măsură de deciziile politice ale Washingtonului, ale Israelului și ale conducerii iraniene. [...]
Donald Trump afirmă că ofensiva militară împotriva Iranului este aproape încheiată , susținând că „ practic nu mai este nimic de atacat ” după loviturile efectuate de Statele Unite și Israel în ultimele zile. Declarația a fost făcută miercuri, 11 martie 2026, într-un interviu acordat publicației Axios. Președintele american a afirmat că operațiunea militară lansată împotriva Iranului la 28 februarie 2026 și-a atins în mare parte obiectivele și că conflictul s-ar putea încheia în curând. „Practic nu mai este nimic de atacat”, a declarat Trump, adăugând că finalul războiului depinde de decizia sa: „De îndată ce voi dori să se termine, se va termina”. Totuși, mesajul său contrastează cu pozițiile unor oficiali americani și israelieni, care spun că nu există încă o decizie internă privind oprirea operațiunilor militare . Potrivit acestora, planurile actuale prevăd cel puțin încă două săptămâni de atacuri asupra unor ținte din Iran . În același timp, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a anunțat că ofensiva comună a Israelului și Statelor Unite va continua „fără limită de timp” până când vor fi atinse toate obiectivele militare stabilite. Unul dintre episoadele recente ale conflictului a avut loc în Strâmtoarea Hormuz , o rută strategică prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global. Potrivit informațiilor americane, Iranul ar fi început să amplaseze mine maritime în zonă. Trump a confirmat că forțele americane au distrus 16 ambarcațiuni iraniene folosite pentru instalarea minelor , într-un atac desfășurat marți. Oficialii militari spun că această operațiune a perturbat planurile Iranului de a amenința traficul maritim din strâmtoare. Comandantul Comandamentului Central al SUA ( CENTCOM ), amiralul Brad Cooper , a declarat că obiectivul operațiunilor militare este eliminarea capacității Iranului de a proiecta putere militară în regiune și de a ataca navele comerciale. Conflictul a avut consecințe majore și asupra conducerii iraniene. Potrivit informațiilor citate de agențiile internaționale, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis într-un atac israelian la Teheran în prima zi a războiului . [...]
