Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul britanic de Externe a spus că loviturile Israelului asupra Libanului sunt „profund dăunătoare”, potrivit Reuters. Yvette Cooper a avertizat joi, 9 aprilie, că intensificarea atacurilor riscă să destabilizeze armistițiul dintre Statele Unite și Iran și să amplifice tensiunile în regiune.
Cooper a declarat la Times Radio că Londra vrea ca Libanul să fie inclus în încetarea focului și ca aceasta să fie extinsă pentru a acoperi și frontul libanez, argumentând că altfel efectul ar putea fi o destabilizare regională mai largă.
„Escaladarea pe care am văzut-o ieri din partea Israelului a fost profund dăunătoare și vrem să vedem un sfârșit al ostilităților.”
În același timp, Marea Britanie încearcă să gestioneze presiunea venită din partea președintelui american Donald Trump, care a criticat Londra pentru sprijin insuficient acordat Washingtonului în războiul cu Iranul, notează Reuters. În paralel, Regatul Unit spune că a încercat să contribuie la apărarea aliaților săi din Golf și lucrează cu alte țări la soluții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută strategică pentru transporturile de energie.
Întrebată despre tensiunile cu principalul aliat, Cooper a spus că Londra poate rămâne apropiată de Washington chiar dacă adoptă o abordare diferită în regiune, dar a criticat unele declarații ale lui Trump, inclusiv amenințarea de a „distruge civilizația” Iranului, pe care le-a descris drept periculoase din cauza riscului de escaladare.
Recomandate
Intervenția militară a SUA asupra navei iraniene Touska ridică riscul de escaladare în Golful Oman , după ce vasul comercial a fost oprit prin avarierea sistemului de propulsie și apoi preluat de pușcași marini americani, relatează HotNews . Potrivit președintelui Donald Trump, cargobotul sub pavilion iranian „TOUSKA” ar fi încercat să treacă de „blocada navală” a SUA, fiind interceptat în Golful Oman de distrugătorul american USS Spruance , care îl avertizase anterior să oprească. Trump a susținut că, după refuzul echipajului, nava americană a oprit vasul „făcându-i o gaură în sala motoarelor”, iar ulterior pușcașii marini au preluat controlul. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA „din cauza istoricului său de activități ilegale” și că autoritățile americane verifică încărcătura de la bord. Cum a fost preluată nava, potrivit CENTCOM Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a confirmat operațiunea și a precizat că pușcașii marini de la bordul USS Tripoli au ajuns la navă cu elicopterul, traversând Marea Arabiei, și au coborât în rapel pe vas în data de 20 aprilie. În relatarea CENTCOM, nava comercială nu ar fi respectat avertismentele repetate ale forțelor americane timp de șase ore. După acest interval, USS Spruance ar fi ordonat evacuarea sălii mașinilor și ar fi dezactivat propulsia prin mai multe salve trase cu tunul MK 45 de 5 inci către sala mașinilor, după care nava a rămas „în custodia SUA”. CENTCOM a publicat și imagini ale operațiunii pe X, într-o postare datată 20 aprilie 2026. Reacția Iranului și contextul politic Iranul a condamnat confiscarea navei, numind-o un act de „piraterie armată”, și a amenințat cu măsuri, potrivit Al-Jazeera, menționată de HotNews. Operațiunea a avut loc la câteva ore după ce Donald Trump a anunțat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, un element de context care poate complica suplimentar climatul de securitate din regiune. [...]
Confiscarea navei Touska ridică riscul de blocaj prelungit la Hormuz, cu efect direct asupra fluxurilor de petrol , după ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că forțele americane au oprit și au preluat controlul asupra unui cargou sub pavilion iranian care ar fi încercat să treacă de blocada navală americană din apropierea Strâmtorii Hormuz, relatează Al Jazeera . Potrivit postării lui Trump pe rețelele sociale, nava, numită Touska, ar fi fost avertizată de un distrugător american cu rachete ghidate în Golful Oman să se oprească, însă „echipajul a refuzat să asculte”. Trump a mai afirmat că marina SUA „i-a oprit pe loc făcând o gaură în camera motoarelor” și că pușcașii marini americani au nava în custodie, verificând „ce se află la bord”. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că Touska se îndrepta spre portul iranian Bandar Abbas și că a ignorat avertismente repetate ale SUA timp de șase ore, inclusiv solicitări de evacuare a camerei motoarelor. Iran acuză încălcarea armistițiului și amenință cu represalii La începutul zilei de luni, comandamentul militar comun de vârf al Iranului a acuzat SUA că au încălcat un armistițiu convenit la începutul acestei luni, după ce ar fi tras asupra unei nave comerciale iraniene care se deplasa din China către Iran. Un purtător de cuvânt al Khatam al-Anbiya a transmis un avertisment privind un răspuns iminent: „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde și vor riposta în curând împotriva acestei piraterii armate a armatei SUA.” De ce contează: Hormuz, punct critic pentru transportul de petrol Incidentul are loc pe fondul unei confruntări în Strâmtoarea Hormuz , descrisă ca un punct de strangulare pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial, în contextul amenințărilor Iranului și al blocadei americane asupra navelor care merg către sau vin din porturi iraniene. Blocada SUA este în vigoare din 13 aprilie, iar oficiali iranieni au spus anterior că navele nu vor trece cât timp măsura rămâne activă. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat: „Este imposibil ca alții să treacă prin Strâmtoarea Hormuz în timp ce noi nu putem.” Iran anunțase redeschiderea strâmtorii după intrarea în vigoare, vineri, a unui armistițiu de 10 zile între Israel și gruparea libaneză Hezbollah, însă ulterior a indicat că își menține restricțiile după ce Trump a spus că blocada SUA „va rămâne în vigoare” până la un acord între Teheran și Washington. Ce urmează: negocieri incerte, armistițiu fragil Declarația lui Trump a venit la câteva ore după ce acesta a spus că negociatori americani vor merge luni la Islamabad, pentru posibile discuții cu Iranul menite să pună capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Potrivit aceleiași relatări, acest lucru alimentase speranțe privind prelungirea armistițiului fragil, care ar urma să expire miercuri, însă presa de stat iraniană a raportat că Teheranul nu a acceptat o a doua rundă de discuții. [...]
Confiscarea unei nave iraniene de către Marina SUA ridică riscul de întreruperi pe ruta Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care tensiunile din zonă se amplifică și Teheranul amenință cu represalii, potrivit G4Media . Incidentul vizează o navă de marfă sub pavilion iranian, numită Touska, despre care președintele SUA, Donald Trump , a spus că a fost avertizată de un distrugător american în Golful Oman să se oprească, dar nu a făcut-o. Trump a afirmat că pușcașii marini americani aveau custodia navei și că verificau încărcătura. „Nava noastră a Marinei i-a oprit imediat, făcând o gaură în sala motoarelor”, a scris Donald Trump, potrivit AP. Ce spune Iranul și de ce contează operațional Armata iraniană a promis duminică un răspuns după ce un distrugător american a tras foc asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian în Golful Oman, care ar fi încercat să se sustragă blocadei navale americane, potrivit France24. Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a avertizat că Iranul va lua represalii. „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde în curând și vor lua represalii împotriva acestei pirateriei armate și a armatei americane”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de ISNA. Context: negocieri și un armistițiu „fragil” Confiscarea este prezentată ca o escaladare a disputelor cu Iranul privind traficul din Strâmtoarea Ormuz și are loc în timp ce SUA se pregăteau pentru o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul. În același timp, un „armistițiu fragil” ar urma să expire „în câteva zile”, conform informațiilor din material; articolul nu precizează termenii armistițiului sau părțile implicate. [...]
Armata israeliană spune că verifică autenticitatea unei fotografii în care un soldat ar lovi cu un ciocan o statuie a lui Iisus Hristos în sudul Libanului, un episod care riscă să alimenteze tensiunile într-o zonă unde Israelul a preluat recent controlul asupra unor teritorii, potrivit Agerpres . Fotografia, care circulă pe rețelele sociale, „pare să arate” un militar israelian folosind un baros pentru a lovi capul unei statui a lui Iisus răstignit, căzută de pe cruce. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani , a transmis pe X că, dacă imaginea este reală și recentă, acțiunile „nu sunt nici în conformitate cu valorile Tsahal, nici cu comportamentul așteptat de la soldații săi”. „Incidentul va face obiectul unei anchete amănunțite și minuțioase și, dacă va fi necesar, vor fi luate măsuri.” Contextul operațional: control în sudul Libanului și armistițiu recent Potrivit informațiilor citate, Israelul a preluat controlul asupra mai multor zone din sudul Libanului, descris ca bastion al Hezbollah , după atacul mișcării pro-iraniene asupra Israelului din 2 martie, prezentat ca represalii la ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. Un armistițiu a intrat în vigoare în Liban vineri. Unde ar fi fost statuia și ce se știe, deocamdată Presa arabă a susținut că statuia s-ar fi aflat în satul creștin Debl, în sudul Libanului, aproape de frontiera cu Israelul. Municipalitatea din Debl a declarat pentru AFP că statuia era într-adevăr în sat, însă nu a putut confirma dacă a fost deteriorată. Separat, agenția oficială de presă libaneză ANI a relatat că trupele israeliene au rămas în zonă și au demolat mai multe case duminică. [...]
Benjamin Netanyahu susține că atacurile Israelului asupra Iranului din februarie 2025 și iunie au împiedicat obținerea bombei nucleare , afirmând că, în lipsa acestor lovituri, Teheranul „ar avea acum o bombă atomică” pe care ar putea-o folosi împotriva Israelului, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute în cadrul întâlnirii cu persoanele care urmează să aprindă torțele la ceremonia de Ziua Independenței. Premierul a spus că, „cu puțin peste un an” înainte, autoritățile israeliene au ajuns la concluzia că Iranul „pregătea bombe atomice” pentru a distruge Israelul și a insistat că nu este vorba despre „spin” (o prezentare cosmetizată a realității). În același context, Netanyahu a descris un scenariu existențial, afirmând că o astfel de capacitate nucleară ar fi însemnat „începutul sfârșitului pentru poporul evreu” și că Israelul „a fost obligat să acționeze”. Mesajul politic: justificarea operațiunilor și a doctrinei de securitate Ieșirea publică fixează o linie de justificare pentru operațiunile militare recente: Israelul ar fi intervenit preventiv pentru a bloca un prag critic al programului nuclear iranian. Netanyahu a mai afirmat că Israelul „nu doar a schimbat Orientul Mijlociu, ci s-a schimbat și pe sine”, susținând că statul face „lucruri la care nicio țară nu a visat”. În același discurs, premierul a legat tema securității de un context mai larg, spunând că înființarea statului Israel nu a oprit atacurile împotriva evreilor și că antisemitismul nu a dispărut și „nu este de așteptat să dispară”. Context: ceremonia de Ziua Independenței, reluată în format live după încetări ale focului La întâlnirea cu „torchlighters” au participat și ministrul Transporturilor, Miri Regev, precum și Sara Netanyahu. Regev a spus că ceremonia de aprindere a torțelor pentru a 78-a Zi a Independenței va fi una „emoțională” și a invocat „capabilitățile de securitate” ale armatei și ale statului. Publicația notează că evenimentul fusese planificat inițial ca înregistrare, din motive de securitate, însă încetările recente ale focului cu Hezbollah și Iran au permis transmiterea lui în direct, cu o înregistrare realizată la repetiție, conform instrucțiunilor de securitate. Unul dintre invitații la ceremonie este președintele Argentinei, Javier Milei , care a ajuns în Israel duminică și ar urma să se întâlnească și cu președintele Isaac Herzog pentru a primi Medalia Prezidențială de Onoare. [...]
Avertismentele lui Donald Trump privind Coreea de Nord readuc riscul de escaladare nucleară în prim-plan , într-un moment în care dosarele Iran și Peninsula Coreeană rămân simultan surse de tensiune cu potențial de a afecta stabilitatea regională și, implicit, piețele energetice și lanțurile de aprovizionare globale, potrivit Adevărul . În plin conflict cu Iranul, președintele SUA a lansat un nou avertisment privind programul nuclear al Coreei de Nord, susținând că regimul de la Phenian ar fi avansat semnificativ în dezvoltarea armelor sale, pe baza unei analize publicate de Newsweek . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor ridicate din Peninsula Coreeană și al blocajului diplomatic. Ce spune Trump și ce invocă analiza În comentariile citate de Newsweek , Trump afirmă că Phenianul ar fi accelerat ritmul testelor și al dezvoltării tehnologice, ceea ce ar face arsenalul nord-coreean „mai periculos ca oricând” și o amenințare globală. Publicația notează că evaluările unor experți internaționali indică o creștere a activităților nucleare și balistice în ultimii ani, inclusiv teste balistice cu rază lungă de acțiune. Legătura cu Iranul și disputa privind monitorizarea AIEA Potrivit aceleiași surse, Trump a criticat Agenția Internațională pentru Energie Atomică , acuzând-o că nu ar fi monitorizat suficient programul nuclear iranian și susținând că acordurile internaționale nu au reușit să limiteze ambițiile Teheranului. În același timp, AIEA a transmis în rapoarte recente că Iranul continuă să îmbogățească uraniu la niveluri ridicate, deși insistă că monitorizarea rămâne în vigoare pentru anumite facilități (context prezentat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre AIEA). De ce contează: două dosare nucleare, aceeași presiune geopolitică Faptul că Trump leagă explicit riscul nord-coreean de disputa privind Iranul mută accentul de la un singur focar la o problemă mai largă de proliferare nucleară, cu efect direct asupra percepției de risc geopolitic. Newsweek notează că experții sunt împărțiți: unii consideră că avertismentele reflectă îngrijorări reale, alții că retorica amplifică tensiunile fără să ofere o ieșire diplomatică. Context: poziția Phenianului Adevărul amintește că, în martie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa „nu va renunța niciodată” la arsenalul nuclear și a numit Coreea de Sud „statul cel mai ostil”, amenințând că o va trata „într-o manieră implacabilă”. „Vom continua să ne consolidăm ferm statutul de ţară dotată ireversibil cu arma nucleară, intensificând în acelaşi timp agresiv lupta noastră împotriva forţelor ostile”, a declarat Kim Jong Un în cadrul unui discurs de politică generală ținut în plenul parlamentului de la Phenian. [...]
