Știri
Știri din categoria Externe
Transcrierea audierii lui Bill Gates în Congres reaprinde riscul reputațional pentru liderii de business care au avut legături cu Jeffrey Epstein, după ce miliardarul a declarat că nu a interacționat cu victimele, dar admite că „ar fi putut fi în prezența” unora dintre ele, potrivit CNN, care citează transcriptul unui interviu cu ușile închise al Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, făcut public marți.
Gates a susținut, în interviul voluntar desfășurat pe Capitol Hill la începutul lunii, că relația sa de trei ani cu Epstein a fost „strict profesională” și că nu a fost martor și nu a participat la vreo conduită sexuală ilegală. Totuși, congresmanul democrat Robert Garcia a arătat că investigația comisiei indică faptul că unii angajați ai lui Epstein au fost, la rândul lor, abuzați, ceea ce face dificil pentru Gates să excludă complet posibilitatea de a fi fost în preajma unor victime.
„Este un punct foarte bun”, a spus Gates, adăugând: „Aș fi putut fi în prezența victimelor.”
Cazul revine în prim-plan în contextul anchetei în desfășurare a comisiei, care a cerut mărturia lui Gates după ce publicarea, în acest an, a unor documente suplimentare de către Departamentul de Justiție a ridicat noi întrebări despre legăturile unor persoane influente cu Epstein. Pentru mediul de afaceri, episodul ilustrează cum relațiile „profesionale” cu actori controversați pot genera consecințe reputaționale și presiune publică, inclusiv ani mai târziu, odată cu apariția de noi documente și audieri.
În depoziție, Gates a descris cum Epstein ar fi încercat să folosească informații despre viața sa personală – inclusiv infidelitatea în căsnicie – pentru a-l presa. După ce a rupt legăturile cu Epstein în 2014, Gates a relatat un episod în care Epstein i-a trimis un e-mail cerând „rambursare” pentru cheltuieli legate de o femeie cu care Gates ar fi avut o relație.
„I-am comunicat persoanei mele-cheie, principală, de la Gates Ventures, Larry Cohen, că nu vom plăti nimic”, a declarat Gates.
Gates a spus că a fost prezentat lui Epstein în 2011 de Dr. Boris Nikolic, un angajat de încredere, despre care crede că i-ar fi spus lui Epstein despre două dintre aventurile extraconjugale ale lui Gates. Ancheta a insistat și pe alte posibile relații, argumentând că ar fi relevant pentru a stabili dacă au existat alte legături cu Epstein, însă Gates și avocații săi au contestat această linie de întrebări.
În același context, Gates a menționat existența unor e-mailuri „draft” pe care Epstein pare să și le fi scris sieși în 2013, cu acuzații grafice și neverificate la adresa lui Gates, pe care acesta le-a catalogat drept false. Gates a mai spus că nu a avut o boală cu transmitere sexuală, dar că „este posibil” să-i fi comunicat lui Nikolic că era îngrijorat că ar putea avea una.
Gates a declarat că, la momentul întâlnirii din 2011, știa că Epstein avea o „condamnare penală” „de natură sexuală”, dar a urmărit totuși o relație profesională, deoarece Epstein susținea că poate strânge miliarde de dolari pentru sănătatea globală. Gates a spus că regretă că a ignorat reputația lui Epstein în căutarea unei oportunități filantropice care, în final, nu s-a materializat și că a evitat invitațiile pe insulă sau la evenimente sociale, tocmai din cauza condamnării.
Totodată, Gates a afirmat că i se pare „confuz” modul în care Epstein și-a acumulat averea și a remarcat dimensiunea apartamentului acestuia din New York, despre care a spus că era una dintre cele mai „spațioase” locuințe din Manhattan pe care le-a văzut.
Comisia a publicat marți și transcriptul audierii lui Lesley Groff, asistenta de lungă durată a lui Epstein, disponibil aici. Groff l-a descris pe fostul ei șef drept un „maestru manipulator” și a spus că nu știa despre crimele lui. Ea a mai declarat că l-a conectat telefonic pe Epstein cu Donald Trump (pe atunci cetățean privat) de mai multe ori, pe parcursul a 10 ani, fără să știe conținutul conversațiilor; Trump a negat de mult timp orice faptă ilegală legată de Epstein și acuzațiile de conduită sexuală necorespunzătoare.
Groff a spus că a crezut că persoanele pe care le programa pentru masaje erau terapeuți și a descris aranjamentele ca pe o relație de tip „contractor independent”. Ea a afirmat că a încetat să mai facă regulat astfel de programări în 2008, când Epstein a executat aproximativ un an de închisoare în Florida, însă democrații din comisie au contestat această susținere, invocând programări ulterioare anului 2008.
Transcriptul audierii lui Gates este disponibil aici.
CNN notează că a solicitat puncte de vedere de la reprezentanții lui Gates și ai lui Groff.
Recomandate
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
Donald Trump condiționează sprijinul SUA în NATO de „reciprocitate”, sugerând că Washingtonul ar putea să nu vină în ajutorul unor aliați dacă aceștia solicită asistență, pe fondul nemulțumirii că nu i-au susținut operațiunea militară împotriva Iranului , potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute luni, în Biroul Oval, în timpul unui schimb cu presa. Trump a invocat costurile suportate de SUA și a susținut că, atunci când Washingtonul ar cere „un pic de ajutor”, aliații ar refuza. „Am cheltuit toţi aceşti bani. Iar apoi, când vrem să avem poate un pic de ajutor pentru un lucru mic (…) ei spun nu, preferăm să nu ajutăm.” În același context, președintele american a adăugat că o astfel de poziție ar putea fi reciprocă, sugerând că SUA ar putea răspunde la fel în situații viitoare. „Este o prostie să spui asta, pentru că şi noi le putem spune acelaşi lucru, şi chiar am putea să o facem.” De ce contează: semnal de risc pentru predictibilitatea angajamentelor de securitate Mesajul ridică semne de întrebare privind predictibilitatea sprijinului american în cadrul NATO, într-un moment în care alianța se bazează pe principiul apărării colective. În plan economic, orice percepție de slăbire a garanțiilor de securitate poate amplifica incertitudinea pentru statele membre, inclusiv prin presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare și prin reevaluarea riscurilor în regiune. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Trump urmează să participe la summitul celor 32 de state membre NATO, programat în Turcia, în luna iulie. Potrivit materialului, declarațiile sale vin pe fondul nemulțumirii legate de lipsa sprijinului aliaților pentru operațiunea militară americană împotriva Iranului. [...]
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
Țările din Grupul de la Visegrad vor să revină la o coordonare politică mai strânsă înaintea deciziilor UE , prin reluarea consultărilor regulate înaintea summiturilor europene, într-o încercare de a-și recâștiga influența pierdută în ultimii ani, potrivit Agerpres . Reuniți lângă Budapesta, la palatul Grassalkovich, premierul ungar Peter Magyar și omologii săi Donald Tusk (Polonia), Andrej Babiš (Cehia) și Robert Fico (Slovacia) au transmis că miza este ca Europa Centrală să „conteze” din nou în procesul decizional european, inclusiv la Bruxelles. În material se arată că Peter Magyar a vorbit despre ambiția de a reda „o voce puternică” alianței informale V4. De ce contează: V4 încearcă să redevină un actor în negocierile UE În ultimii ani, influența grupului a scăzut pe fondul tensiunilor dintre Ungaria condusă atunci de premierul naționalist Viktor Orbán și Polonia, ceea ce a slăbit capacitatea V4 de a acționa coerent în dosarele europene. În acest context, anunțul privind reluarea consultărilor regulate înaintea summiturilor UE indică o încercare de reactivare a mecanismului de coordonare politică. Mesajele liderilor: „co-creatori” ai deciziilor, nu „obiect” al lor Robert Fico, a cărui țară urmează să preia președinția grupului de la 1 iulie, a spus că nu vrea ca statele din V4 să fie „pur și simplu obiectul deciziilor luate de alții”, în special de Consiliul European și de celelalte instituții europene. „Dorim să fim co-creatorii acestor decizii, dorim să fim foarte activi.” La rândul său, Donald Tusk a apreciat că V4 poate deveni „o mare putere” dacă membrii își regăsesc loialitatea reciprocă și a adăugat că grupul ar putea oferi „o rază de speranță” țărilor care doresc să adere la Uniunea Europeană. Ce urmează Din informațiile disponibile, pasul concret anunțat este reluarea consultărilor înaintea summiturilor UE, iar preluarea președinției V4 de către Slovacia de la 1 iulie va fi primul test pentru această relansare. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau teme specifice de negociere. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești au început să se vadă în piața internă, cu cozi și scumpiri la benzină , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Conform Reuters, atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol „s-au dublat” de la începutul anului 2026, iar efectele ar fi apărut deja în unele regiuni din Rusia, unde s-au format cozi lungi și au crescut prețurile la benzină. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a acuzat marți Ucraina că lovește infrastructura civilă pentru a „destabiliza societatea”. Într-o intervenție televizată în fața absolvenților unor instituții militare și de securitate, Putin a legat atacurile de o ofensivă mai amplă și de sprijinul occidental pentru Ucraina. „Loviturile asupra infrastructurii civile, ce urmăresc ele? Să destabilizeze societatea (...) pentru a crea un sentiment de incertitudine cu privire la acțiunile forțelor armate ruse”, a spus Putin. Miza economică: combustibilii, o vulnerabilitate internă și o țintă de război Kievul a transmis, potrivit aceleiași relatări, că obiectivul este dublu: să slăbească o sursă-cheie de finanțare a războiului dus de Rusia și să arate populației ruse că războiul nu mai este „îndepărtat”. În plan practic, lovirea rafinăriilor poate afecta producția și distribuția de carburanți, cu efecte directe asupra consumatorilor și activității economice locale, dacă perturbările persistă. Putin a făcut aceste declarații după ce drone ucrainene au lovit săptămâna trecută o rafinărie din Moscova, potrivit materialului. Context militar invocat de Kremlin În aceeași intervenție, liderul de la Kremlin a afirmat că trupele ruse sunt aproape de a prelua controlul asupra orașului Kostiantynivka , descris ca punct sudic al așa-numitei „centuri de fortărețe” din regiunea Donețk, teritoriu pe care Moscova a cerut Kievului să îl cedeze. Informațiile nu sunt însoțite, în textul citat, de confirmări independente. [...]
