Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Regatul Unit introduce Autorizația...

Regatul Unit introduce Autorizația Electronică de Călătorie pentru români - ETA permite intrări multiple de până la șase luni și se obține online prin GOV.UK

Ciclist pe stradă, înconjurat de taxiuri londoneze pe o zi însorită.

Din 25 februarie 2026, românii au nevoie de Autorizație Electronică de Călătorie pentru Regatul Unit, anunță News.ro, citând Ambasada Marii Britanii la București. Măsura se aplică tuturor cetățenilor europeni care călătoresc în scop turistic, pentru vizite sau șederi scurte.

Autorizația Electronică de Călătorie (ETA) este o permisiune digitală valabilă doi ani sau până la expirarea pașaportului și permite intrări multiple în Regatul Unit pentru perioade de până la șase luni. Costul este de 16 lire.

Solicitarea se face online, prin aplicația oficială sau pe platforma guvernamentală britanică GOV.UK. După depunerea cererii, răspunsul este transmis prin e-mail de către UK Visas and Immigration, de regulă în decurs de o zi, dar termenul poate ajunge la trei zile lucrătoare. Mesajul va include un număr de referință ETA din 16 cifre.

Autoritățile britanice precizează că ETA nu este o viză, ci o autorizație prealabilă de călătorie, necesară înainte de îmbarcare. Pe durata valabilității, titularii pot călători de mai multe ori în Regatul Unit, fără limită de intrări.

Mai multe detalii despre procedură și condiții sunt disponibile pe site-ul oficial al guvernului britanic, la secțiunea dedicată ETA: gov.uk/eta.

Tag-uri:uk visas and immigrationregatul unitambasada marii britaniigov.uketacalatorii externeromani
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursănews.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Tanc pe un drum rural, în contextul conflictului din Ucraina.
Externe19 feb. 2026

„Războiul din Ucraina nu se va încheia curând”, avertizează cinci directori de informații europeni - Moscova folosește negocierile pentru a obține ridicarea sancțiunilor

Cinci șefi de servicii europene cred că Rusia nu vrea pace rapidă , potrivit Biziday , care citează o relatare Reuters bazată pe declarații sub protecția anonimatului. Evaluarea lor este că Moscova nu urmărește încheierea războiului în 2026, ci folosește discuțiile pentru a-și avansa obiectivele și pentru a obține beneficii economice și politice, inclusiv relaxarea sancțiunilor. Conform Reuters , patru dintre cei cinci oficiali apreciază că Rusia instrumentalizează negocierile pentru ridicarea sancțiunilor și pentru acorduri comerciale, fără să-și fi schimbat miza strategică în Ucraina. Unul dintre ei a rezumat poziția astfel: „Rusia nu urmărește un acord de pace. Își urmărește obiectivele strategice, iar acestea nu s-au schimbat”. Agenția de presă amintește că aceste obiective includ înlăturarea de la putere a președintelui Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un stat tampon, neutru. Un alt șef de serviciu de informații a argumentat că Rusia nu este presată să închidă rapid conflictul, deoarece „economia sa nu este în pragul colapsului”, iar un al treilea a avertizat că ideea potrivit căreia cedarea Donbasului ar aduce repede pacea este, în opinia sa, o concluzie greșită. Din perspectiva acestor evaluări, Rusia ar urmări mai multe direcții în paralel, nu un acord de pace propriu-zis: folosirea negocierilor ca pârghie pentru ridicarea sancțiunilor; obținerea unor acorduri comerciale și aranjamente bilaterale, inclusiv cu SUA; menținerea presiunii militare pentru a forța concesii teritoriale și politice; separarea discuțiilor despre război de cele despre cooperarea bilaterală cu Washingtonul. Doi dintre oficiali au mai spus că Moscova încearcă să împartă agenda în două: o discuție despre război și o discuție separată despre acorduri bilaterale cu SUA, care ar include și ridicarea sancțiunilor. În acest context, Volodimir Zelenski a declarat că serviciile ucrainene l-au informat că negociatorii americani și cei ruși au discutat despre acorduri bilaterale de cooperare, notează Pravda.ua . Aceste poziții scot în evidență diferența de evaluare dintre Europa și SUA, în condițiile în care Donald Trump susține că Vladimir Putin dorește pacea, iar Zelenski a spus săptămâna trecută că Washingtonul ar vrea o înțelegere până în iunie, pentru a se putea pregăti de alegerile intermediare pentru Congres din noiembrie. A treia rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA a avut loc recent la Geneva, însă nu s-au înregistrat progrese pe subiecte-cheie, inclusiv schimburile teritoriale: Rusia insistă ca Ucraina să-și retragă militarii din zona de 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, solicitare respinsă de delegația de la Kiev. [...]

Reuniune internațională pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, fără sprijin european.
Externe19 feb. 2026

Marile puteri europene refuză prima reuniune a Board of Peace; Inițiativa lui Donald Trump pornește fără sprijinul UE și al Regatului Unit

Peste 20 de state participă joi la prima reuniune a Board of Peace , inițiativa lansată de Donald Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, unde vor fi anunțate angajamente financiare de peste 5 miliarde de dolari și contribuții cu mii de militari pentru o forță internațională de stabilizare. Potrivit Reuters , întâlnirea are loc joi, 19 februarie 2026, la Washington, iar președintele SUA va conduce prima parte a discuțiilor înainte de a pleca într-o vizită în statul Georgia. Casa Albă susține că fondurile promise vor sprijini reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, în timp ce statele membre ar fi convenit să trimită mii de membri ai unei forțe internaționale de stabilizare. Inițiativa, lansată oficial la Forumul Economic Mondial de la Davos în ianuarie și susținută printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, a fost extinsă ulterior de Trump pentru a aborda și alte conflicte globale. Totuși, potrivit The Guardian , mai mulți aliați europeni majori – inclusiv Regatul Unit, Germania și Franța – au refuzat să participe la prima reuniune, invocând lipsa de claritate privind mandatul și finanțarea organizației. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declinat invitația, iar Vaticanul a anunțat că nu se va alătura, cardinalul Pietro Parolin subliniind că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în responsabilitatea ONU. Printre participanți se regăsesc state din Orientul Mijlociu precum Israel, Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Iordania, dar și țări din alte regiuni. Deși planul de pace pentru Gaza a contribuit la un armistițiu fragil în octombrie 2025, numeroși analiști avertizează că rămân întrebări esențiale: Cine va guverna efectiv Gaza; Cine va asigura securitatea pe teren; Cum vor fi deblocate și livrate efectiv fondurile promise. În paralel, ajutorul umanitar continuă să intre cu dificultate în teritoriu, iar formarea unei forțe internaționale depinde de condiții politice și de securitate încă neclarificate. Reuniunea de joi este așteptată să se concentreze exclusiv pe Gaza, însă miza reală va fi capacitatea Board of Peace de a transforma promisiunile financiare și politice în măsuri concrete pe teren. [...]

Fostul prinț Andrew discutând cu un alt membru al familiei regale.
Externe19 feb. 2026

Prințul Andrew, reținut în Marea Britanie - Poliția investighează legături cu Jeffrey Epstein în perioada mandatului său oficial

Poliția britanică l-a reținut pe fostul prinț Andrew în cadrul unei anchete care vizează suspiciuni de divulgare de informații confidențiale către Jeffrey Epstein , potrivit Biziday , care citează relatări din presa britanică. Conform BBC , Andrew Albert Christian Edward Mountbatten-Windsor (cunoscut anterior drept Prințul Andrew, Duce de York) a fost reținut. Ancheta se concentrează pe perioada în care Andrew a fost reprezentant special al Marii Britanii pentru Comerț și investiții (2001-2011), interval în care ar fi împărtășit informații sensibile cu miliardarul Jeffrey Epstein, notează The Guardian . „Ca parte a anchetei, am arestat astăzi un bărbat de șaizeci de ani din Norfolk, sub suspiciunea de conduită ilegală în funcție publică, și efectuăm percheziții la adrese din Berkshire și Norfolk. Bărbatul se află în custodia poliției în acest moment. Nu vom dezvălui numele bărbatului arestat, conform directivelor naționale. De asemenea, vă rugăm să rețineți că acest caz este activ, așa că trebuie să acordați atenție publicării oricăror informații pentru a evita să se ajungă la o infracțiune de sfidare a instanței”, a transmis Poliția. Pe lângă suspiciunile privind conduita în funcție publică, poliția examinează și acuzații potrivit cărora o femeie ar fi fost adusă în Regatul Unit de către Epstein pentru fostul prinț. Numele lui Andrew a apărut în dosarele Epstein, iar documente din „Epstein Files” ar indica faptul că i-ar fi trimis lui Epstein o felicitare de Crăciun semnată personal, cu fotografii ale fiicelor sale, la un an după ce susținuse că a rupt legăturile cu acesta, relatează Biziday . Andrew a respins „în mod repetat și ferm” orice acuzație de implicare în fapte ilegale, potrivit Euronews . Cazul are și o dimensiune instituțională, în condițiile în care, în octombrie 2025, Andrew a rămas fără titlurile de prinț și duce, pe fondul dezvăluirilor legate de dosarul Epstein. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile au avertizat asupra riscului de sfidare a instanței prin publicarea de informații care ar putea afecta procedurile. [...]

Incendiu la o rafinărie din Pskov după un atac cu drone.
Externe19 feb. 2026

Atac cu drone asupra unei rafinării rusești provoacă incendiu - Intensificarea acțiunilor ucrainene asupra infrastructurii energetice

Un atac cu drone a incendiat un rezervor la o rafinărie din regiunea Pskov , potrivit News.ro , care citează autorități ruse. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat joi, 19 februarie 2026, că în cursul nopții a interceptat și distrus 113 drone ucrainene. Ținta menționată explicit de autoritățile locale este o rafinărie de petrol din apropiere de Velikié Luki , în nord-vestul Rusiei, unde „un incendiu într-un rezervor de petrol” a izbucnit în urma atacului, a declarat guvernatorul regiunii Pskov, Mikhal Vedernikov. Conform primelor informații comunicate de acesta, nu au fost raportate răniți în rândul civililor sau al personalului rafinăriei. Dincolo de bilanțul militar invocat de Moscova, incidentul subliniază impactul tot mai vizibil al atacurilor asupra infrastructurii petroliere ruse: chiar și atunci când sunt raportate interceptări masive, lovirea unor obiective precum rafinăriile poate produce întreruperi operaționale, riscuri de siguranță industrială și costuri suplimentare pentru protecție și reparații. În plus, vulnerabilitatea unor puncte-cheie din lanțul de procesare și stocare a petrolului amplifică presiunea asupra logisticii energetice interne. În textul citat, Ucraina este descrisă ca intensificând atacuri care vizează în special active economice și energetice de pe teritoriul Rusiei, în contextul în care, de patru ani, este la rândul ei ținta bombardamentelor rusești aproape zilnic. Potrivit sursei, aceste lovituri se concentrează pe: rafinării de petrol; infrastructură portuară; infrastructură energetică. Atacul are loc la o zi după discuțiile dintre Moscova, Kiev și Washington, care încearcă să identifice o soluție pentru războiul din Ucraina. Întâlnirile de marți și miercuri, desfășurate în Elveția, au fost descrise de Moscova și Kiev drept „dificile” și s-au încheiat fără un progres concret, notează News.ro. [...]

Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu pune Israelul în alertă pentru un posibil război cu Iranul - Pregătiri în contextul unui potențial atac american

Benjamin Netanyahu a ordonat serviciilor de urgență să se pregătească pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul presupunerilor că Statele Unite ar putea lansa în curând un atac militar asupra Teheranului, potrivit Türkiye Today , care citează presa israeliană. Decizia vine într-un moment de tensiune ridicată în regiune, în paralel cu discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Conform relatărilor din presa israeliană, premierul a emis directive clare către agențiile de salvare și către Comandamentul Frontului Intern, structura militară responsabilă de protecția civililor, pentru a se pregăti de scenarii de conflict. Cotidianul Yedioth Ahronoth a indicat că instituțiile de securitate se află în stare de alertă maximă, iar ipoteza de lucru este că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar și în cazul în care armata israeliană nu participă direct la o eventuală operațiune americană. Șeful Comandamentului Frontului Intern, generalul-maior Shay Klapper, a declarat în Knesset, potrivit Jewish Insider , că această structură „va fi un front central în scenariile operaționale relevante” și joacă un rol esențial în reziliența societății israeliene. Autoritățile afirmă că nivelul de pregătire a fost consolidat după conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025. În paralel, potrivit English.news.cn , oficialii israelieni estimează că, dacă ar avea loc un atac american, confruntarea s-ar putea transforma într-o campanie de durată, posibil de câteva săptămâni. O reuniune programată a cabinetului de securitate a fost amânată pentru a evita, potrivit unor surse, riscul unei reacții pripite din partea Iranului. Tensiunile cresc și în contextul unei consolidări militare americane în regiune, relatată de presa internațională, în timp ce negocierile diplomatice continuă. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că discuțiile recente au înregistrat progrese, dar că persistă divergențe majore privind „liniile roșii” stabilite de Washington. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a descris negocierile drept „serioase și constructive”. Situația rămâne tensionată, iar autoritățile israeliene par să opereze pe baza scenariului că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, în funcție de evoluția dialogului dintre Statele Unite și Iran. [...]

Bruno Rodríguez Parrilla discută despre criza energetică a Cubei.
Externe18 feb. 2026

Criza petrolului aduce Havana mai aproape de Moscova – Putin primește șeful diplomației cubaneze

Ministrul de Externe al Cubei se întâlnește cu Vladimir Putin la Moscova, pe fondul crizei energetice care afectează insula după restricțiile impuse de Statele Unite, potrivit The Moscow Times . Bruno Rodríguez Parrilla urmează să aibă miercuri, 18 februarie 2026, o întrevedere cu liderul de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că întâlnirea are „o semnificație specială”, având în vedere perioada dificilă prin care trece Cuba, fără a oferi detalii despre agenda discuțiilor. Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize energetice din ultimii ani, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife țărilor care vând petrol Havanei. Măsura a amplificat presiunea asupra conducerii comuniste pentru reforme politice și economice. Insula importă aproximativ 60% din necesarul său energetic și depindea în mare măsură de livrările de petrol din Venezuela. Acestea au fost întrerupte după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro într-o operațiune militară americană, potrivit sursei citate. Săptămâna trecută, Ambasada Rusiei la Havana a anunțat că Moscova intenționează să trimită petrol și produse petroliere Cubei sub formă de ajutor umanitar. Întrebat dacă această decizie ar putea afecta negocierile de pace privind Ucraina, mediate de Statele Unite, Peskov a afirmat că cele două subiecte „nu sunt interconectate”. Rusia și Cuba mențin relații strânse încă din perioada revoluției socialiste din anii 1960, iar legăturile politice și economice au continuat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Vizita oficialului cubanez are loc într-un moment în care Moscova își reafirmă sprijinul pentru Havana și critică embargoul american asupra insulei. [...]