Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile rusești asupra zonelor rezidențiale din regiunile Harkov și Cernihiv au ucis un civil și au rănit cel puțin 21 de persoane, inclusiv opt copii, potrivit Kyiv Post. Loviturile au vizat Izium, orașul Harkov și localitatea Novhorod-Siverskîi, afectând clădiri și infrastructură civilă, într-un nou episod care menține presiunea operațională asupra serviciilor de urgență și a funcționării locale.
În regiunea Harkov, autoritățile ucrainene spun că Rusia a lovit Izium cu bombe aeriene ghidate, care au atins o zonă de locuințe individuale, iar separat a avut loc un atac cu rachetă asupra districtului Șevcenkivskîi din Harkov. Guvernatorul regional Oleh Syniehubov a declarat că un bărbat de 40 de ani a fost ucis în urma loviturii din Harkov.
Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a raportat inițial cinci răniți în urma atacului aerian din Izium, inclusiv trei copii, după care bilanțul a fost actualizat cu încă trei victime minore. Conform datelor din articol, au fost spitalizați mai mulți răniți, inclusiv copii cu traumatisme de explozie și răni provocate de schije, iar o adolescentă a fost diagnosticată cu reacție acută la stres.
Atacul a distrus și avariat clădiri rezidențiale și a provocat un incendiu pe o suprafață de 200 de metri pătrați.
În Novhorod-Siverskîi (regiunea Cernihiv), o dronă a lovit o locuință, rănind o familie de cinci persoane, inclusiv trei copii (născuți în 2009, 2014 și 2019), potrivit DSNS.
În districtul Șevcenkivskîi din Harkov, atacul cu rachetă a rănit nouă persoane, inclusiv doi copii. Potrivit informațiilor citate, un băiat de 7 ani a suferit traumatisme de explozie, iar un copil de 2 ani a fost diagnosticat cu reacție acută la stres; alte persoane au fost spitalizate.
Lovitura a avariat o instituție de învățământ, o clădire administrativă și infrastructură comercială. Echipajele de intervenție au rămas la fața locului, iar autoritățile au indicat că numărul victimelor ar putea crește pe măsură ce evaluarea continuă.
Recomandate
Extinderea citațiilor militare electronice în Rusia crește presiunea administrativă asupra bărbaților aflați în evidență , pe fondul relatărilor din mai multe regiuni despre convocări primite prin portalul guvernamental Gosuslugi , însoțite de avertismente privind restricții dacă destinatarii nu se prezintă, potrivit HotNews . Fenomenul a alimentat speculații despre o posibilă nouă mobilizare pentru războiul din Ucraina, scenariu negat de autoritățile de la Moscova. Potrivit unei analize Radio Svoboda , discuțiile despre mobilizare s-au intensificat odată cu introducerea sistemului digital de evidență militară și cu apariția cazurilor în care cei convocați ar fi fost amenințați cu restricții administrative dacă nu se prezintă la comisariatele militare. Cum funcționează convocările și ce riscă cei care nu se prezintă Relatările din rețelele sociale indică faptul că bărbații sunt chemați, oficial, pentru „verificarea și actualizarea” datelor personale. În notificări se precizează însă că neprezentarea poate atrage, după 20 de zile, sancțiuni prevăzute de legislația rusă, între care: interdicția de a părăsi Federația Rusă; imposibilitatea înregistrării unor proprietăți; limitarea accesului la anumite servicii administrative; obținerea statutului de persoană care desfășoară activități independente (în sens administrativ). HotNews notează că a analizat mai multe videoclipuri și comentarii publicate pe Instagram (rețea interzisă oficial în Rusia, dar accesată de unii utilizatori prin VPN). Mărturii: de la „actualizare de date” la ordine legate de mobilizare Un caz prezentat este cel al lui Vitalii, din Habarovsk, intervievat de Sibir.Realii (proiect regional al Radio Svoboda). Acesta spune că, deși nu a făcut armata din motive medicale și are livret militar din 2015, a primit în această vară o citație electronică prin Gosuslugi. „Am livret militar de zece ani. Nu am făcut armata din motive medicale. Totuși, am primit o citație pentru actualizarea datelor. A trebuit să merg, pentru că nu aveam alternativă” Vitalii afirmă că i-au fost verificate date precum studiile, locul de muncă, situația familială și eventuale probleme fiscale și că nu i-a fost introdus un ordin de mobilizare în livret, dar că i s-ar fi promovat serviciul militar pe bază de contract. „În notificare era scris clar că, dacă nu mă prezint, după 20 de zile vor intra în vigoare restricțiile privind ieșirea din țară, înregistrarea proprietăților, activitatea independentă și alte operațiuni administrative” În alte relatări, un bărbat susține că a primit un SMS despre emiterea unei citații și că, după prezentarea la comisariat, i s-ar fi înmânat un „ordin de mobilizare”, care l-ar obliga să se prezinte la punctul de adunare dacă mobilizarea ar fi declarată. „Mi-au înmânat un ordin de mobilizare. Asta înseamnă că, dacă în țara noastră va fi declarată mobilizarea, sunt obligat să mă prezint la punctul de adunare fără să mai aștept o altă citație” Comentariile la postări pe Instagram sugerează diferențe între regiuni: unii spun că au fost chemați de mai multe ori în ultimii ani fără să fie mobilizați, iar alții descriu tentative de recrutare indirectă sau presiuni pentru semnarea unui contract cu armata. De ce contează: infrastructura digitală reduce „spațiul de evitare” și crește controlul administrativ Autoritățile ruse susțin că armata este completată prin recrutare pe bază de contract și că nu există planuri pentru o nouă mobilizare generală. Totuși, experții citați de Radio Svoboda atrag atenția că decretul de mobilizare semnat de Vladimir Putin în septembrie 2022 nu a fost anulat oficial. În paralel, Rusia a construit un registru digital al persoanelor aflate în evidența militară și un sistem electronic de transmitere a citațiilor, după problemele organizatorice din 2022, când comisariatele au folosit baze de date incomplete, iar sute de mii de persoane au părăsit țara în primele săptămâni. Sistemul nu este încă implementat complet la nivel național, dar este folosit în tot mai multe regiuni, ceea ce poate face convocarea și aplicarea restricțiilor mai rapidă și mai greu de evitat. [...]
Criza de carburant din Rusia începe să se vadă în economie și în stabilitatea politică , după ce penuria și scumpirea benzinei au erodat rapid încrederea publică în Vladimir Putin, potrivit Antena 3 , care citează date oficiale și analize din presa rusă independentă. Pe 12 iulie, rata de aprobare a lui Putin a coborât la 65,1%, cel mai redus nivel de la începutul războiului, conform datelor publicate de centrul de stat VȚIOM. Într-o singură săptămână, scăderea a fost de 0,9 puncte procentuale, iar în ultimele patru săptămâni, de 5,3 puncte. De ce contează: benzina lovește în lanțul economic Dincolo de efectul politic, criza benzinei este prezentată ca un șoc cu impact direct în economie, prin transmiterea rapidă a costurilor în mai multe sectoare. Politologul Ilia Grașcenkov, citat de The Moscow Times , leagă explicit problema de funcționarea economiei reale: „Mai ales că benzina afectează, la rândul ei, logistica, prețurile, agricultura și funcționarea economiilor regionale.” În același timp, aceeași sursă notează că situația alimentează comparații tot mai dese cu penuria de bunuri din ultimii ani ai Uniunii Sovietice. Scădere mai rapidă decât în episoadele de criză din 2022 și 2024 Ritmul declinului din sondaje ar fi depășit scăderile înregistrate în două momente sensibile pentru Kremlin: în toamna lui 2022, după anunțul mobilizării , când rata de aprobare a scăzut cu 3,3 puncte în patru săptămâni; în august 2024, după pătrunderea forțelor ucrainene în regiunea Kursk, când scăderea a fost de 5,1 puncte în patru săptămâni. Nemulțumirea se apropie de nivelul critic pentru guvern Ponderea celor care dezaprobă prestația lui Putin a ajuns la 23,4%, potrivit VȚIOM, aproape de procentul celor nemulțumiți de activitatea guvernului (24,4%). În plus, rata de dezaprobare a lui Putin este, conform datelor citate, de 1,5 ori mai mare decât cea a premierului Mihail Mișustin. Ce urmează: așteptări de „schimbări” și zvonuri despre măsuri dure Politologa Tatiana Stanovaia afirmă că în societate există așteptări tot mai răspândite privind schimbări importante, chiar dacă momentul și forma lor sunt neclare. În acest context, sunt menționate zvonuri despre: o posibilă mobilizare în toamnă; trecerea la un model de economie dirijată și la o „economie de război”; introducerea vizelor de ieșire din țară, după modelul sovietic. Stanovaia mai susține că, deși Putin ar crede în continuare că se apropie de câștigarea războiului, distanța dintre conducerea politică și restul țării se mărește, iar în rândul unei părți a elitelor de la Moscova crește sentimentul că se apropie o catastrofă. [...]
Reținerea bloggerului Ilya Remeslo ridică din nou riscul penal pentru criticile la adresa armatei ruse , într-un context în care autoritățile folosesc acuzația de „informații false” ca instrument de descurajare a vocilor publice care contestă războiul din Ucraina, potrivit HotNews , care citează Reuters. Remeslo a fost reținut sub suspiciunea de a fi răspândit informații false despre forțele armate, a relatat agenția de stat TASS, conform Reuters. Surse din cadrul forțelor de ordine au declarat pentru Reuters că acesta riscă până la 10 ani de închisoare. De ce contează: semnal de reglementare și control asupra spațiului public Cazul este relevant prin prisma aplicării legislației ruse privind „dezinformarea” despre armată, folosită pentru a sancționa criticile legate de război și pentru a limita libertatea de exprimare. Reținerea vine după ce Remeslo, anterior perceput ca o figură pro-Kremlin, a publicat în martie un manifest viral intitulat „Cinci motive pentru care am încetat să-l mai susțin pe Vladimir Putin”. Ce a scris Remeslo și ce s-a întâmplat după manifest Potrivit informațiilor citate, manifestul lui Remeslo: critica războiul din Ucraina; critica restricțiile asupra libertății de exprimare; cerea ca Vladimir Putin să demisioneze și să fie judecat. La câteva zile după publicarea textului, Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Circumstanțele internării rămân neclare, nefiind stabilit dacă a fost voluntară sau involuntară. El a fost eliberat aproximativ o lună mai târziu. Context: presiune crescută asupra opoziției și criticilor Informațiile despre reținerea bloggerului apar după arestarea opozantului Boris Nadejdin , fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, care strânge semnături pentru alegerile parlamentare din 20 septembrie. HotNews a relatat anterior despre acest caz în articolul „Încă un opozant al lui Putin a fost arestat: Boris Nadejdin, tocmai fusese declarat agent străin”, disponibil aici . În aprilie, Nadejdin declara într-un interviu pentru agenția EFE că sistemul autoritar al lui Putin „se deteriorează” și devine „din ce în ce mai predispus la greșeli”, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit , pe fondul intensificării atacurilor Iranului asupra navelor comerciale, iar tot mai multe companii evită una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit news.ro . Experții din industrie avertizează că zona a revenit la „cel mai grav scenariu” pentru transportul maritim, pe măsură ce riscurile operaționale cresc și asigurarea securității devine incertă. Directorul general al companiei de evaluare a riscurilor maritime Marisk, Dimitris Maniatis, spune că îngrijorarea echipajelor este la cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului, într-o analiză organizată de Lloyd’s List Intelligence . „Nimeni nu mai este dispus să navigheze prin zonă.” Atacuri confirmate și presiune asupra rutelor comerciale Potrivit Organizației Maritime Internaționale (IMO), cel puțin nouă nave au fost atacate începând din 6 iulie, în contextul în care Iranul ar încerca să forțeze vasele comerciale să folosească ruta prin apele sale teritoriale, în locul culoarului internațional protejat de forțele navale americane de-a lungul coastelor Omanului. În apropierea coastelor Omanului, marți, un marinar a murit și alți trei au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Al Bahyah. În aceeași zi, alți 11 membri ai echipajului au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Mombasa B. Experții din industrie afirmă că Iranul folosește rachete antinavă, iar riscul minelor marine face ca ruta principală prin Strâmtoarea Ormuz să fie considerată extrem de periculoasă. Efect imediat: scădere abruptă a tranzitului Deși președintele american Donald Trump a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor iraniene, după reinstaurarea blocadei navale americane împotriva Iranului, în practică traficul s-a redus puternic. Potrivit companiei de analiză Kpler, doar opt nave au traversat Strâmtoarea Ormuz joi, față de 15 cu o zi înainte. Înainte de izbucnirea conflictului, peste 100 de nave tranzitau zilnic această rută. Riscul se extinde și spre Marea Roșie În paralel, SUA au lansat șase valuri de lovituri aeriene împotriva Iranului ca răspuns la atacurile asupra petrolierelor, iar Teheranul a ripostat cu atacuri asupra unor aliați ai Washingtonului din Golf. Iranul și rebelii houthi din Yemen amenință acum și traficul din Marea Roșie, menționată ca rută alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite. Analiștii avertizează că reluarea normală a transportului maritim ar depinde de garanții credibile de securitate din partea ambelor tabere, însă, deocamdată, escaladarea conflictului continuă să descurajeze armatorii și echipajele. [...]
Loviturile SUA asupra infrastructurii din Iran au întrerupt alimentarea cu apă în mai multe localități , după ce un atac a afectat rețeaua din provincia Hormuzgan , potrivit Al Jazeera . Informația indică o escaladare cu efecte directe asupra serviciilor esențiale, pe fondul celei de-a șaptea nopți consecutive de bombardamente. În material se arată că Statele Unite au lovit poduri și infrastructură energetică în Iran. Oficialii din Hormuzgan au declarat că una dintre lovituri a tăiat alimentarea cu apă pentru „mai multe orașe”, fără a preciza câte localități sunt afectate sau durata întreruperii. Iranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Kuweit, Bahrain și Iordania , notează aceeași sursă. Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre eventuale măsuri de remediere a alimentării cu apă. [...]
Donald Trump a reluat criticile la adresa selecționerului Angliei după semifinala pierdută cu Argentina , ironizând că echipa l-a transformat pe căpitanul Harry Kane într-un „jucător defensiv”, potrivit Al Jazeera . Declarația vine în contextul reacțiilor la înfrângerea Angliei în semifinala Cupei Mondiale, Trump adăugându-se valului de critici privind schimbările făcute de Thomas Tuchel , descrise de sursă drept „substituții defensive”. Materialul, publicat pe 18 iulie 2026 în format NewsFeed, nu oferă detalii suplimentare despre locul sau cadrul în care Trump a făcut comentariul și nici despre scorul partidei. [...]
