Știri
Știri din categoria Externe
Atacul rusesc asupra portului ucrainean Izmail de pe Dunăre a avariat infrastructura logistică, într-un nou episod care menține presiunea pe rutele alternative de export ale Ucrainei, în timp ce Rusia susține că a doborât drone ucrainene îndreptate spre Moscova, potrivit Reuters.
Izmail, din regiunea Odesa, găzduiește cel mai mare port ucrainean de pe Dunăre și este o țintă strategică frecvent lovită. Autoritățile locale au transmis pe Telegram că „facilități ale infrastructurii portuare” au fost avariate în urma atacului aerian din primele ore ale zilei de marți, dar că „aproape toate” mijloacele de atac aerian au fost distruse și nu au existat victime sau distrugeri semnificative.
Atacul asupra Izmail are relevanță economică prin riscul de întreruperi operaționale pe una dintre rutele cheie folosite de Ucraina pentru transportul de mărfuri, inclusiv în contextul în care porturile de la Marea Neagră au fost în mod repetat afectate de război. Reuters notează că postarea autorităților a fost însoțită de imagini cu pompieri intervenind la un incendiu la o clădire cu geamuri sparte.
În paralel, în alte zone ale Ucrainei au fost raportate atacuri cu drone: la Harkiv, primarul Ihor Terekhov a spus că două persoane au fost salvate și că una ar putea fi încă prinsă sub dărâmături. Autorități locale au mai semnalat atacuri în regiunile Dnipropetrovsk, Mykolaiv și Zaporijjea.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat pe Telegram că patru drone care se îndreptau spre capitală au fost doborâte și că au fost mobilizate serviciile de urgență, fără alte detalii.
În regiunea rusă Kursk, la granița cu Ucraina, o femeie a murit și două persoane au fost rănite în urma unui atac ucrainean luni seară, potrivit centrului operațional regional. Autorități regionale au mai raportat atacuri cu drone și în Rostov și în Iaroslavl (la nord-est de Moscova). În Iaroslavl, guvernatorul Mihail Evraev a spus că a fost avariat „un obiect industrial” și că echipele de intervenție sting un incendiu, fără a preciza ce activ a fost lovit; zona are infrastructură de rafinare a petrolului.
Ucraina urmărește să reducă veniturile energetice ale Rusiei, iar președintele Volodîmîr Zelenski a scris pe X că, în ultimele luni, capacitatea de rafinare a Rusiei a scăzut cu 10% și că unele sonde petroliere au fost închise. Eforturile de pace pentru încheierea războiului declanșat de invazia rusă din 2022 „au stagnat”, iar ambele părți se acuză reciproc de atacuri asupra țintelor militare, civile și energetice, menționează Reuters.
Recomandate
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
SUA promit Ucrainei licență pentru producția sistemelor Patriot , o schimbare de poziție cu potențial operațional major pentru apărarea antiaeriană a Kievului, anunțată de președintele Donald Trump la finalul summitului NATO din Ankara, potrivit NPR . Decizia ar permite Ucrainei să producă local sisteme Patriot, folosite pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete ale Rusiei, într-un moment în care aceste echipamente sunt scumpe, foarte căutate și au timpi lungi de fabricație. În material se arată că SUA au rezistat până acum ideii de a permite producția în afara țării, ceea ce face anunțul o răsturnare de poziție. În cadrul unei conferințe de presă alături de Volodîmîr Zelenski, Trump a descris întâlnirea într-un ton mai conciliant decât episoadele anterioare și a spus că un acord pentru încheierea războiului ar fi „la orizont”, adăugând că SUA vor lucra la „un fel de pachet de securitate” pentru Ucraina. „Le vom da dreptul să facă Patriots. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”, a spus Trump. De ce contează: producție locală într-o piață cu blocaje și cerere ridicată Din perspectiva capacității militare, licența ar putea reduce dependența Ucrainei de livrări externe și ar putea accelera completarea stocurilor, într-un context în care Patriot sunt greu de obținut și necesită timp pentru producție. NPR notează că Zelenski a cerut ani la rând mai multe sisteme Patriot, iar mai recent a solicitat explicit o licență pentru a le fabrica în Ucraina. Contextul summitului: presiune pe aliați și ținte de cheltuieli mai mari Anunțul privind Patriot a venit după o zi în care Trump a criticat parteneri europeni pe mai multe teme, inclusiv pentru lipsa de sprijin față de campania SUA în Iran și pentru poziționări legate de Groenlanda. Spre final, președintele american a vorbit însă despre unitate și a lăudat progresele statelor membre în creșterea cheltuielilor de apărare. În același timp, secretarul general NATO, Mark Rutte, a încercat să mențină sprijinul lui Trump pentru alianță și a indicat că aliații europeni și Canada au accelerat creșterea bugetelor militare. Materialul menționează că la summitul de anul trecut aliații au convenit o țintă de 5% din PIB pentru apărare (3,5% pentru bugete de apărare și 1,5% pentru infrastructură), dar că unele state încă se luptă să atingă vechiul prag de 2% din PIB. Ce urmează și ce rămâne neclar NPR nu oferă detalii despre calendarul licenței, condițiile tehnice sau volumul potențial al producției, astfel că impactul concret va depinde de modul în care va fi implementat acordul și de capacitatea industrială pe care Ucraina o poate mobiliza în condiții de război. În declarația finală a summitului, liderii NATO au promis 80 de miliarde de dolari pentru a sprijini nevoile de apărare ale Ucrainei „în acest an și anul viitor”, pe fondul evaluărilor privind amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Donald Trump la summitul NATO complică predictibilitatea deciziilor de apărare , într-un moment în care Alianța a anunțat angajamente financiare și contracte militare de amploare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO despre reuniunea din 7-8 iulie, de la Ankara. În public, Trump a criticat pe alocuri aliații și a enumerat nemulțumiri care au alimentat temeri în rândul partenerilor. În spatele ușilor închise, însă, tonul s-a schimbat, notează POLITICO, citând patru surse cu detalii despre discuțiile private. Președintele american a fost descris ca „mult mai pozitiv” miercuri, într-un discurs de circa 30 de minute în care ar fi evitat să reia teme controversate, precum dorința de a anexa Groenlanda sau atacurile la adresa Spaniei. Potrivit acelorași surse, participanții nu au înțeles exact ce a determinat schimbarea de atitudine. Mesajul despre SUA în NATO și vânzările de arme Schimbarea de ton confirmă, în linia relatărilor Reuters menționate în material, că Trump le-ar fi spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților „indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate”. În același timp, retorica de la Ankara contrastează cu pozițiile din ultimele luni, când Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO, ceea ce a amplificat incertitudinea privind continuitatea angajamentelor americane. Reacția aliaților: eforturi de „calmare” și laude publice Materialul arată că această imprevizibilitate i-a determinat pe liderii europeni să fie mai atenți la gestionarea relației cu președintele SUA. În acest context, aliații s-au străduit să-l laude în timpul summitului, iar șeful NATO, Mark Rutte, a apreciat pentru POLITICO că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați. Trump a mulțumit explicit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță și a lăudat armata americană. Înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus: „Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă” Contextul financiar și industrial: angajamente și contracte anunțate la Ankara Pe fondul acestor mesaje fluctuante, Consiliul Nord-Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a summitului , care include: angajamentul de a aloca 70 de miliarde de euro Ucrainei în 2026; încheierea unor noi contracte militare de 50 de miliarde de lire sterline (aprox. 295 miliarde lei) la summitul de la Ankara; evaluarea că Rusia „reprezintă o amenințare pe termen lung” pentru comunitatea euro-atlantică; absența unei mențiuni privind angajamentul de a accepta Ucraina în alianță. Textul integral al declarației finale este disponibil aici . În plan politic, Trump și-a nuanțat și poziția privind refuzul aliaților de a sprijini războiul SUA cu Iranul, afirmând la finalul summitului că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la eforturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului. De ce contează Pentru aliați, inclusiv pentru statele de pe flancul estic, miza nu este doar retorica, ci predictibilitatea deciziilor care influențează bugete de apărare, achiziții militare și sprijinul pentru Ucraina . Mesajele schimbătoare ale liderului de la Casa Albă pot complica planificarea și negocierile, chiar și atunci când rezultatul formal al summitului include angajamente financiare și contracte semnificative. [...]
Comisia Europeană cere Meta să schimbe designul Facebook și Instagram, sub amenințarea unei amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală , într-o procedură derulată în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), potrivit Antena 3 . Miza pentru companie este una de reglementare cu impact direct în modelul de business: UE vizează elemente de interfață care cresc timpul petrecut în aplicații și, implicit, veniturile din publicitate. Bruxellesul susține că Meta nu a evaluat corect riscul de „dependență”, în special în cazul minorilor și al adulților vulnerabili, din cauza funcțiilor proiectate să rețină atenția utilizatorilor cât mai mult timp. Ce anume vrea UE să fie schimbat În centrul criticilor sunt funcții care, în viziunea Comisiei Europene, încurajează utilizarea compulsivă: fluxuri nelimitate de conținut („endless scroll” – derulare fără capăt); recomandări foarte personalizate; redarea automată a unor videoclipuri. Comisia arată că aceste mecanisme îi împing pe utilizatori să „deruleze fără limită”, ceea ce crește veniturile din publicitate ale platformelor. De ce contează: presiune pe „designul” care susține publicitatea În ancheta începută în mai 2024, Comisia Europeană a susținut că utilizatorii ajung într-un mod de „pilot automat”, cu efecte nocive asupra sănătății și cu utilizări compulsive. În plus, executivul UE este nemulțumit de instrumentele de control parental din Facebook și Instagram, considerate prea complicat de folosit, și de lipsa unor setări care să limiteze timpul petrecut online de adolescenți. Reacția Meta și contextul DSA Un purtător de cuvânt al Meta a spus că firma contestă concluziile preliminare și că acestea nu țin cont de „măsurile importante” luate pentru protecția adolescenților. Compania a mai transmis că este de acord cu obiectivul Comisiei Europene de a asigura un mediu online „sigur și pozitiv”. Procedura se desfășoară în cadrul DSA, iar UE a cerut „aceleași lucruri” și de la TikTok la începutul anului, conform informațiilor din articol. Meta are posibilitatea să se apere și să propună măsuri de remediere, însă Antena 3 notează că, în lipsa conformării, compania riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri la nivel mondial. [...]
Armata ucraineană spune că Rusia a intensificat presiunea pe front, cu 233 de confruntări într-o zi , într-un tablou operațional care indică un consum ridicat de muniție și drone și o activitate susținută pe mai multe direcții-cheie, potrivit Kyiv Post , care citează informarea de seară a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul pentru joi, 9 iulie, până la ora 22:00, partea ucraineană consemnează 57 de lovituri aeriene, lansarea a 167 de bombe ghidate, utilizarea a 6.282 de drone „kamikaze” și 2.239 de atacuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene și a localităților civile. În același interval, ar fi fost înregistrate 233 de angajamente de luptă pe linia frontului. Presiune pe mai multe axe, cu lupte grele în est Pe axa Sud-Slobojanske, trupele ruse ar fi atacat de 14 ori în apropiere de Starytsia, Novovasylivka, Lyman și Vovchansk, precum și în zonele Zybine, Shevyakivka, Hoptivka și Izbytske; patru confruntări erau încă în desfășurare la momentul raportării. Pe axa Kupiansk, raportul menționează două atacuri în direcția Kurylivka. Pe axa Lyman, unitățile ucrainene ar fi respins zece încercări de înaintare în zona Borova, Stavky, Lyman, Dibrova, Ozerne și Shyikivka, cu alte trei ciocniri încă active. În zona Sloviansk, forțele ucrainene ar fi oprit 26 de încercări ruse de avans spre Rai-Oleksandrivka și Pyskunivka și în jurul localităților Kryva Luka, Zakitne și Riznykivka, cu încă o confruntare în desfășurare. Pokrovsk , punct de intensitate și raportări de pierderi ruse Pe axa Pokrovsk, Statul Major ucrainean indică 15 atacuri ruse, în încercarea de a avansa în apropiere de Dorozhnye, Novooleksandrivka, Udachne și Kotlyne și spre Shevchenko, Serhiivka, Bilytske și Myrne. Pentru această zonă, raportul include „date preliminare” privind pierderile ruse: 54 de soldați uciși și 11 răniți. Tot aici ar fi fost distruse un vehicul și o motocicletă, iar alte ținte ar fi fost avariate, inclusiv un vehicul, un echipament specializat și 22 de adăposturi pentru personal. Separat, Ucraina afirmă că a avariat sau distrus 151 de vehicule aeriene fără pilot (drone) de diverse tipuri. Alte direcții: Kostiantynivka, Huliaipole, Orikhiv Pe axa Kramatorsk sunt menționate patru atacuri spre Tykhonivka și în zona Fedorivka Druha. În zona Kostiantynivka, forțele ucrainene ar fi respins 25 de asalturi în apropiere de Kostiantynivka, Illinivka, Ivanopillia, Rusyn Yar, Stepanivka, Toretske și spre Vilne, cu două confruntări încă în derulare. Raportul mai notează patru atacuri ruse pe axa Oleksandrivsk (în apropiere de Tolstoi și Nove Zaporizhzhia), 14 asalturi respinse pe axa Huliaipole și patru atacuri oprite pe axa Orikhiv, în zonele Shcherbaky, Stepove și Plavni. Pe axa Prydniprovske nu ar fi fost înregistrate acțiuni ofensive, iar în celelalte direcții nu ar exista „schimbări semnificative”, conform informării ucrainene. [...]
Incertitudinea privind autorul loviturilor din Iran amplifică riscul de escaladare regională , după ce Teheranul a raportat atacuri asupra a două obiective militare, în timp ce Washingtonul susține că nu desfășoară în prezent operațiuni, potrivit news.ro . Presa de stat iraniană a relatat că două ținte militare, aflate în orașe diferite, au fost vizate joi seară de mai multe lovituri. În paralel, un oficial american a declarat pentru CNN că armata SUA „nu desfășoară în prezent atacuri”, iar oficiali israelieni au spus că „nu au cunoștință despre vreo implicare a Israelului” în lovituri „în acest moment”. Ce ținte au fost raportate ca fiind lovite Agenția iraniană IRNA, citându-l pe Ehsan Jahanian, adjunctul guvernatorului provinciei Bushehr pentru probleme politice și de securitate, a transmis că o instalație militară din apropierea orașului Bushehr a fost lovită de „proiectile ale inamicului americano-israelian”. Nu au fost oferite detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. În același timp, postul public de televiziune IRIB a relatat că o zonă militară navală din orașul sudic Konarak a fost „atacată în două etape de avioane de luptă inamice”. Guvernatorul districtului Konarak, Mohammad Younes Haqani, a declarat că echipele de intervenție și forțele de securitate s-au deplasat la fața locului. De ce contează: proximități și poziționare strategică Bushehr are o încărcătură suplimentară de risc, în contextul în care centrala nucleară a Iranului se află la periferia orașului, notează aceeași sursă. Konarak este descris ca un oraș-port strategic pe coasta Makran, în provincia Sistan și Balucistan, pe țărmul vestic al Golfului Oman, ceea ce îi conferă relevanță operațională în ecuația regională de securitate maritimă. În lipsa unor informații publice despre pagube, victime și autorul atacurilor, rămâne de urmărit dacă vor apărea confirmări independente și dacă incidentul va genera reacții oficiale care să schimbe postura militară în zonă. [...]
