Știri
Știri din categoria Externe
Faptul că incidentul armat de la Cina Corespondenților a avut loc la Washington Hilton readuce în prim-plan riscurile operaționale de securitate pentru evenimentele cu demnitari, într-un loc cu istoric de atac asupra unui președinte american, potrivit HotNews.
Incidentul de duminică dimineață, la care participau Donald Trump, JD Vance și alți înalți oficiali americani, s-a produs la hotelul Washington Hilton de pe Connecticut Avenue – același hotel în fața căruia Ronald Reagan a fost împușcat și rănit grav în 1981.
Atacul asupra lui Reagan a avut loc pe 30 martie 1981, când John Hinckley Jr. a tras asupra președintelui în timp ce acesta se întorcea la limuzina sa după un discurs ținut în interiorul hotelului, notează News.ro, citat de HotNews.
Reagan a supraviețuit, însă a fost grav rănit după ce un glonț a ricoșat din lateralul limuzinei prezidențiale și l-a lovit în torace, rupându-i o coastă și perforându-i unul dintre plămâni. A fost transportat la Spitalul Universitar George Washington din apropiere și a fost externat pe 11 aprilie.
În același incident au fost răniți secretarul de presă al Casei Albe de atunci, James Brady, un agent al Serviciului Secret și un ofițer al Departamentului de Poliție Metropolitană local. Brady a suferit leziuni cerebrale, a rămas invalid, iar acestea i-au afectat restul vieții și au contribuit la moartea sa în 2014. Hinckley a fost declarat nevinovat pe motiv de nebunie, internat într-o secție de maximă siguranță a Spitalului St Elizabeth până la externarea sa în 2016. O placă comemorativă marchează și astăzi locul împușcăturii pe fațada hotelului.
În cazul de acum, Donald Trump și Melania Trump au fost evacuați de urgență de la cina Asociației Corespondenților de la Casa Albă, sâmbătă noapte, de către agenții Serviciului Secret, după ce un bărbat a deschis focul cu o pușcă asupra personalului de securitate, potrivit materialului HotNews.
Suspectul a fost identificat ca fiind Cole Tomas Allen, un bărbat de 31 de ani din California, conform informațiilor publicate anterior de HotNews: „un bărbat a deschis focul cu o pușcă” și profilul suspectului.
Recomandate
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax . Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham , a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari. „Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.” Ucraina: discuții despre procesul de pace În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice. „Acum este momentul să punem capăt războiului.” Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”. Context: prezență comună la Washington Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington. [...]
Donald Trump cere accelerarea unei schimbări de reglementare care ar elimina trecerea la ora de iarnă , solicitând Senatului SUA să adopte proiectul de lege care ar face permanentă ora de vară, potrivit HotNews . Inițiativa a trecut deja de Camera Reprezentanților în această lună, însă se lovește de dificultăți în Senat. Trump spune că i-a contactat personal pe senatori pentru a-i convinge să susțină proiectul. „Sperăm că Senatul îl va adopta”, a spus Trump. De ce contează: o decizie legislativă cu efect direct asupra programelor și activității economice Miza este eliminarea schimbării orei de două ori pe an, o practică ce afectează programarea transporturilor, orarele școlare, activitatea companiilor și coordonarea între state și fusuri orare. În dezbaterea publică, argumentele sunt împărțite: unii susțin ora standard pentru beneficii de sănătate (mai multă lumină dimineața), în timp ce alții preferă ora de vară permanentă, invocând seri mai luminoase, potențiale economii de energie, reducerea criminalității și mai puține accidente rutiere. Ambele tabere susțin că varianta lor ar fi mai bună pentru economie, notează materialul. Context: nu este prima încercare, Senatul a mai blocat un demers similar O tentativă anterioară de permanentizare a orei de vară a avansat în 2022, când un proiect a trecut de Senatul controlat de democrați, dar nu a ajuns la președintele de atunci, Joe Biden. Inițiativa, cunoscută ca „ Sunshine Protection Act ”, a fost introdusă de senatorul republican Marco Rubio , însă a rămas fără finalizare legislativă. În SUA, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată la 31 martie 1918, iar aplicarea ei a fost extinsă și ajustată de-a lungul timpului; Arizona este menționat ca singurul stat american care nu a adoptat această practică. [...]
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
