Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone împing Crimeea și infrastructura rusă spre restricții și riscuri logistice, după ce un muzeu istoric din Sevastopol a fost lovit, iar autoritățile au anunțat inclusiv reducerea circulației trenurilor pe timp de noapte, potrivit HotNews.
Drone ucrainene au lovit un muzeu istoric din Sevastopol, în Crimeea, au transmis autoritățile locale instalate de Rusia, informație preluată de Reuters. Muzeul comemorează Războiul din Crimeea (1853–1856), în care Imperiul Rus a fost învins de o coaliție din care făcea parte și Imperiul Otoman.
Guvernatorul din Sevastopol numit de Rusia, Mihail Razvozhayev, a scris pe Telegram că acoperișul muzeului a luat foc, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime.
„Inamicul va plăti pentru acest sacrilegiu!”
Tot în Crimeea, guvernatorul peninsulei numit de Rusia, Serghei Aksionov, a anunțat reducerea mersului trenurilor pe timp de noapte, după ce un atac cu drone din această săptămână a rănit un mecanic de locomotivă și l-a ucis pe asistentul acestuia.
În paralel, peninsula anexată de Rusia în 2014 se confruntă cu o penurie de combustibil, pe fondul atacurilor recente cu drone lansate din Ucraina, potrivit informațiilor din articol.
Autoritățile ruse au raportat că, peste noapte, au fost doborâte în total 326 de drone ucrainene, dintre care „peste o duzină” s-ar fi îndreptat spre Moscova, conform postărilor Ministerului Apărării și ale primarului capitalei ruse.
În regiuni din Rusia au fost semnalate și incidente asociate atacurilor, potrivit guvernatorilor locali:
Într-o decizie descrisă drept rară, mai multe regiuni îndepărtate producătoare de petrol (Khanty-Mansiysk, Perm, Tyumen) și regiuni industriale din Munții Ural (Chelyabinsk și Sverdlovsk), aflate la mii de kilometri de Ucraina, au emis alerte de raid aerian, potrivit postărilor autorităților locale pe rețelele sociale.
Recomandate
Atacurile cu drone ucrainene au început să blocheze aprovizionarea în Crimeea , iar efectul imediat este o penurie de benzină și alimente, cu măsuri de raționalizare și scumpiri locale, potrivit Antena 3 . Miza operațională este că loviturile vizează logistica ce susține atât armata rusă, cât și consumul civil din peninsula anexată. Campania este descrisă ca una „intensivă” și se concentrează pe Crimeea și alte regiuni aflate sub ocupația Moscovei, cu impact direct asupra lanțului de aprovizionare al armatei ruse. BBC, citată de Antena 3, notează că atacurile au declanșat deja o criză de benzină în aceste zone. Infrastructură lovită și „coloana vertebrală” a logisticii În material se arată că ucrainenii au lovit autostrada R-280 și un pod considerate vitale, care leagă orașul rus Rostov de Crimeea, via Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație rusă). Un analist de politică externă, Clément Molin, a spus pentru BBC că acest drum este „practic, coloana vertebrală a forțelor de ocupație ruse din sud”. Tot potrivit sursei, de la începutul lunii mai ar fi avut loc 300 de atacuri cu drone asupra convoaielor, camioanelor și cisternelor rusești care aprovizionează regiunea. Efecte în piață: scumpiri, raționalizare și estimări de durată Antena 3 relatează că prețurile la benzină au crescut în Crimeea cu 4,8% de la începutul anului, iar la 1 iunie litrul ar fi ajuns la 67,83 ruble (circa 0,81 euro, adică aprox. 4,1 lei). În paralel, cel mai mare lanț de benzinării din Crimeea anexată a suspendat distribuirea voucherelor pentru benzină, pe fondul avertismentelor autorităților locale că penuria va continua „cel puțin încă o lună”. Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksyonov , a declarat că remedierea penuriei va necesita „cel puțin 30 de zile”. Măsurile de urgență menționate în articol includ: raționalizare introdusă inițial pe 22 mai, pentru a limita cumpărăturile de panică; restricții suplimentare ulterior; prioritate la alimentare pentru vehiculele serviciilor publice și sociale. Lipsuri alimentare, pe fondul aceleiași presiuni logistice Pe lângă combustibil, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsuri alimentare, ca urmare a atacurilor asupra logisticii și liniilor de aprovizionare ruse, potrivit Kyiv Independent, citat de Antena 3. Ministerul rus al Energiei a admis că atacurile cu drone asupra rafinăriilor de petrol reprezintă cauza principală a penuriei de benzină din Crimeea și din unele zone din sudul Federației Ruse, conform The Moscow Times, menționat în articol. [...]
Marea Britanie și Ucraina pregătesc o alternativă europeană la Patriot, pe fondul penuriei de interceptori americani , într-o mișcare care poate schimba rapid lanțul de aprovizionare pentru apărarea antiaeriană a Kievului și poate deschide comenzi pentru industria europeană de senzori și ghidaj, potrivit Mediafax . Inițiativa a fost anunțată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski după discuții recente cu premierul britanic Keir Starmer . Zelenski a spus că țările E3 – Franța, Germania și Marea Britanie – vor sprijini Ucraina cu „capacități antibalistice” și că obiectivul este dezvoltarea unui sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. „Țările E3 [Franța, Germania și Marea Britanie] ne vor ajuta cu capacități antibalistice. (…) sper că vom reuși să dezvoltăm un sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. Lucrăm la asta. Avem nevoie de el, iar Marea Britanie are nevoie de el.” De ce contează: stocuri critice și dependență de interceptori PAC-3 Demersul vine într-un moment în care Kievul are dificultăți tot mai mari în interceptarea rachetelor balistice rusești, iar stocurile pentru apărarea aeriană sunt la un nivel „critic”, conform articolului. În același context, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să intensifice livrările de interceptori PAC-3 (rachete interceptoare pentru Patriot), descriși ca fiind în cantități limitate. Mediafax notează că Ucraina întâmpină probleme în asigurarea aprovizionării cu rachete de fabricație americană, pe fondul reorientării atenției președintelui american către războiul SUA împotriva Iranului. Cum ar arăta „Patriotul european”: producție în Ucraina, componente-cheie din Europa Potrivit surselor ucrainene citate de The Telegraph (menționat de Mediafax), planul Kievului este ca industria de apărare ucraineană să producă rachetele interceptoare pentru sistemul european, în timp ce firme europene ar urma să furnizeze componentele critice: sisteme radar; sisteme de urmărire; sisteme de ghidare. O sursă citată de The Telegraph susține că Ucraina ar avea rolul de a produce interceptori antibalistici și că aceștia sunt deja testați, însă ar fi nevoie de „sisteme de ghidare” de la aliați pentru a integra capabilitățile într-un „Patriot european”, descris ca „mult mai ieftin” și cu potențial de creștere a producției. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, un buget sau un model industrial concret (companii implicate, capacități de producție, locații). Este însă explicită direcția: reducerea dependenței de SUA printr-o soluție europeană, cu Ucraina ca bază de producție pentru interceptori și Europa ca furnizor de tehnologie de detecție și ghidaj. [...]
Escaladarea Iran–SUA a lovit piețele din Asia, iar petrolul a revenit pe creștere , amplificând temerile legate de inflație și de încetinirea economiei globale, potrivit Mediafax , care relatează despre cea mai amplă confruntare militară dintre cele două state de la armistițiul convenit în aprilie. Iranul a atacat Bahrain, Kuweit și Iordania, țări care găzduiesc baze și militari americani, ca răspuns la atacurile SUA, potrivit Al Jazeera. În paralel, SUA au lovit porturi și insule iraniene din Strâmtoarea Ormuz , după ce iranienii ar fi doborât un elicopter militar american, conform informațiilor prezentate. Ce a revendicat Iranul și ce spun statele vizate Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a revendicat atacuri asupra bazelor militare americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Într-o declarație publicată de presa de stat, IRGC a susținut că: a lansat un atac cu drone asupra Flotei a Cincea a SUA din Bahrain și asupra bazei Ali Al Salem din Kuweit; a atacat cu rachete cu rază lungă o bază aeriană din Azraq, Iordania; a vizat 21 de ținte americane și ar fi distrus patru dintre ele, inclusiv un hangar cu avioane de vânătoare F-35 în Iordania; a doborât o dronă americană MQ-9 deasupra orașului iranian Jam. De cealaltă parte, armata iordaniană a anunțat că a interceptat și doborât cinci rachete lansate din Iran către Azraq și că au căzut resturi „fără victime sau pagube materiale”. Atacurile au declanșat alarme de raid aerian în Bahrain și Kuweit, iar armata kuweitiană a transmis că interceptează „ținte aeriene ostile”, fără alte detalii. De ce contează pentru economie: petrolul și inflația revin în prim-plan Reacția piețelor a venit pe fondul riscului perceput pentru fluxurile energetice din regiune, în condițiile în care SUA au atacat obiective iraniene din Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transportul de petrol. Mediafax notează că bursele asiatice au scăzut, iar prețul petrolului „a revenit pe creștere”, alimentând temerile privind inflația și perspectivele economiei globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amplitudinea mișcărilor de preț sau despre nivelurile indicilor bursieri, impactul imediat rămâne, deocamdată, unul de sentiment: creșterea aversiunii la risc și reîntoarcerea primei de risc geopolitic în cotațiile energiei. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Pe plan militar, schimbul de lovituri sugerează o deteriorare a perspectivei negocierilor de pace, menționate ca fiind „tot mai departe”. Pe plan economic, atenția se mută către evoluția petrolului și către reacția piețelor la orice semnal de extindere a confruntării sau de perturbare a rutelor din Strâmtoarea Ormuz. [...]
Alianța cu Rusia și redeschiderea canalelor cu China au scos Coreea de Nord din izolare și i-au dat regimului Kim Jong-un resurse și tehnologie militară într-un moment în care sancțiunile și pandemia îi blocaseră economia, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times . Miza, dincolo de retorica despre „transformare miraculoasă”, este una de reglementare și securitate: un stat aflat sub sancțiuni internaționale a găsit rute alternative de finanțare și sprijin strategic, iar asta complică eforturile de izolare economică și control al proliferării (răspândirea tehnologiilor nucleare și militare). Cum a folosit regimul pandemia pentru control intern În 2020, Coreea de Nord era descrisă ca fiind lovită simultan de pandemie, foamete și sancțiuni, iar Kim Jong-un își cerea scuze public. În anii următori, regimul a transformat criza într-un instrument de consolidare a puterii: a închis granița cu China – principala „supapă” economică – și a ordonat să se tragă în cei care încearcă să o traverseze. În paralel, a vizat piețele informale apărute după foametea din anii ’90 și a intensificat represiunea împotriva consumului de conținut sud-coreean (K-pop, seriale), cu pedepse extreme, inclusiv execuții publice, conform relatărilor din analiză. Războiul din Ucraina, pivotul extern care a schimbat ecuația Pe fondul unei economii afectate de sancțiuni și de blocajul pandemic, regimul a căutat soluții externe. În material sunt menționate mai multe canale: furturi de criptomonede „de miliarde de dolari”, contrabandă cu aur prin consulate din China și muncitori nord-coreeni în China sub identități false, care trimiteau bani acasă. Punctul de inflexiune ar fi venit după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Potrivit analizei citate, Phenianul i-a oferit Moscovei muniție și soldați, iar „circa 16.000” de militari nord-coreeni au luptat în Ucraina, acumulând experiență de luptă modernă, inclusiv cu drone. În schimb, Rusia ar fi furnizat tehnologie militară pentru modernizarea apărării antiaeriene, alimente, petrol și chiar turiști, iar cele două state au semnat un tratat de apărare mutuală. Semnale economice mixte: presiune pe moneda națională, investiții vizibile în capitală Analiza descrie o discrepanță puternică între Phenian și restul țării. În afara capitalei, sărăcia persistă, iar indicatorii monetari și de preț sunt în deteriorare: moneda nord-coreeană s-ar fi depreciat „cu două treimi” față de dolar în ultimul an, iar prețul orezului s-ar fi triplat; rezervele valutare „se erodează”. În Phenian, în schimb, sunt descrise semne de activitate economică și consum: iluminat urban mai puternic, lifturi care funcționează câteva ore pe zi, mai multe benzinării și mașini (inclusiv electrice din China), cozi la berării și livrări de mâncare prin aplicații. Sunt menționate și proiecte de infrastructură și agrement (stațiuni, pârtii de schi, complexe termale, sere mari), plus blocuri noi de apartamente inclusiv în orașe de provincie. China revine în ecuație: transporturi reluate și infrastructură la frontieră Un alt semnal de normalizare operațională este vizita lui Xi Jinping la Phenian – prima în șapte ani, potrivit textului – și reluarea unor conexiuni cu China: trafic feroviar, curse aeriene suplimentare și un pod rutier modern peste râul Yalu, descris ca fiind aproape finalizat. În această cheie, mesajul politic al lui Kim – că țara „nu mai poate fi amenințată de nimeni” – este prezentat ca fiind susținut, cel puțin pe termen scurt, de faptul că regimul nu mai este complet izolat și are parteneri care îi reduc costurile sancțiunilor. [...]
Blocajul dintre Franța și Germania pe FCAS riscă să slăbească pe termen lung autonomia industrială și capacitatea de apărare aeriană a Europei , avertizează premierul Belgiei, Bart De Wever , într-o reacție la ruptura dintre Paris și Berlin pe componenta avionului de luptă din program, potrivit Stirile Pro TV . De Wever a spus, marți, la un eveniment la Bruxelles, că este „extrem de dezamăgit” de incapacitatea celor două state de a ajunge la un acord pentru dezvoltarea unui avion european de generația a șasea, calificând situația drept „pierdere de timp” și „aroganță”. În opinia sa, blocajul poate afecta capacitatea Europei de apărare aeriană „nu doar acum, ci și peste un deceniu”, iar consecința ar fi irelevanța într-o zonă „crucială” a apărării aeriene. Ce înseamnă ruptura pentru proiectul FCAS Programul Future Combat Air System (FCAS) , la care participă și Spania, este gândit să înlocuiască în jurul anului 2040 avioanele Eurofighter ale Germaniei și Rafale ale Franței. Belgia are statut de observator în proiect. FCAS nu se limitează la un avion de luptă, ci include și: drone; un sistem digital de comandă și coordonare, menit să conecteze aeronavele cu senzori terestri și sateliți. De ce s-a ajuns la blocaj Guvernul german a anunțat luni că Parisul și Berlinul nu vor mai continua colaborarea pe componenta avionului de luptă, din cauza unor neînțelegeri considerate imposibil de depășit între compania franceză Dassault Aviation și grupul german Airbus Defence and Space. În același context, premierul belgian a criticat ideea că un stat ar putea dezvolta singur un avion de luptă de acest tip, făcând trimitere la pozițiile șefului Dassault, Eric Trappier, care a susținut în repetate rânduri că Franța nu are nevoie de Germania pentru un astfel de program. Tensiuni vechi: Belgia și achiziția de F-35 Trappier s-a opus și participării Belgiei în FCAS, după ce Bruxelles-ul a decis să cumpere avioane americane F-35, o dispută care, potrivit materialului, a tensionat relațiile dintre Dassault și guvernele belgiene succesive. Informațiile sunt relatate de Politico , citată de Știrile Pro TV. [...]
Escaladarea militară în zona Strâmtorii Ormuz riscă să amplifice incertitudinea operațională pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale , după ce Iranul a anunțat că a lansat rachete și drone spre ținte americane din regiune, la câteva ore după atacuri ale SUA, potrivit Mediafax . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, într-un mesaj publicat pe Telegram, că forțele iraniene au vizat ținte americane, după ce armata SUA a anunțat atacuri de represalii ca răspuns la doborârea unui elicopter AH-64 Apache al armatei americane. Deocamdată nu există informații independente despre amploarea atacului iranian sau despre eventuale pagube, iar autoritățile americane nu au comentat afirmațiile IRGC. Explozii raportate lângă Strâmtoarea Ormuz, dar informațiile rămân neconfirmate Agenția semioficială Tasnim a relatat că explozii au fost auzite în orașele Sirik și Minab, precum și pe insula Qeshm, toate în apropierea Strâmtorii Ormuz. Ulterior, guvernatorul orașului Minab a declarat că nu a fost raportat niciun atac asupra localității și că zgomotele ar fi provenit din zona de coastă de la granița cu Strâmtoarea Ormuz, potrivit agenției semioficiale Mehr. Contextul escaladării dintre Washington și Teheran Anunțul Iranului vine pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor, după ce președintele american Donald Trump a promis un răspuns la doborârea elicopterului militar american, incident pe care administrația SUA îl atribuie Iranului. [...]
