Știri
Știri din categoria Externe
O rachetă iraniană a lovit zona Tel Aviv, provocând o explozie puternică și victime, după ce cel puțin un proiectil a străpuns sistemul de apărare antiaeriană al Israelului, potrivit relatării publicate de HotNews.ro. Atacul a avut loc sâmbătă seară, 28 februarie 2026, în contextul ripostei lansate de Iran după bombardamentele asupra teritoriului său.
Inițial, autoritățile israeliene au anunțat mai mulți răniți, însă ulterior bilanțul a fost actualizat: cel puțin o persoană a murit și alte 22 au fost rănite, conform informațiilor citate de HotNews.ro din presa israeliană. Unele surse indicau anterior șapte răniți, dintre care unul în stare gravă, și mai multe puncte de impact.
Imaginile apărute ulterior arată fațade distruse, mașini avariate și intervenția pompierilor și a paramedicilor în zone rezidențiale. Sirenele au răsunat de mai multe ori pe parcursul zilei în diverse orașe israeliene, pe fondul schimbului de lovituri dintre Iran și Israel.
Atacul asupra Tel Avivului marchează una dintre cele mai grave lovituri directe asupra centrului urban al Israelului în actuala escaladare și ridică temeri privind extinderea conflictului în regiune.
Recomandate
Iranul a atacat baze americane din statele arabe din Golf în replică la ofensiva lansată de SUA și Israel asupra teritoriului iranian, potrivit Al Jazeera . Teheranul a confirmat sâmbătă, 28 februarie 2026, lovituri asupra unor ținte din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite, toate state care găzduiesc facilități militare americane, amplificând riscul unui conflict regional de amploare. Gărzile Revoluționare Iraniene au transmis că „toate țintele militare americane și israeliene din Orientul Mijlociu” au fost vizate de rachete iraniene și au avertizat că operațiunea va continua „până la înfrângerea decisivă a inamicului”. Oficialii iranieni au declarat că toate activele SUA din regiune sunt considerate ținte legitime. În Emiratele Arabe Unite , agenția de presă de stat a anunțat moartea unei persoane la Abu Dhabi , după interceptarea mai multor rachete lansate din Iran. În Bahrain, un atac cu rachetă a vizat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, autoritățile calificând incidentul drept o „încălcare flagrantă a suveranității”. Explozii au fost raportate și în Kuweit, unde se află comandamentul central al armatei americane. În Qatar, Ministerul Apărării a susținut că toate rachetele au fost interceptate înainte de a atinge teritoriul țării, conform planurilor de securitate aprobate. Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite și-au închis spațiile aeriene . Singurul stat din Consiliul de Cooperare al Golfului care nu a fost vizat până acum este Oman. Situația este cu atât mai tensionată cu cât Oman jucase recent rol de mediator între Iran și Statele Unite, iar ministrul său de externe, Badr bin Hamad al-Busaidi, declara cu doar câteva ore înainte de atacurile americano-israeliene că pacea este „la îndemână”, în contextul unui acord privind neacumularea de uraniu îmbogățit de către Iran. După schimbul de lovituri, aceste discuții sunt considerate compromise. Escaladarea rapidă a violențelor transformă regiunea Golfului într-un potențial teatru de război extins, cu implicații directe pentru securitatea energetică și stabilitatea globală. [...]
Acordul nuclear cu Iranul era „la un pas” înaintea loviturilor SUA-Israel , a declarat ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi , susținând că Teheranul acceptase concesii majore chiar în dimineața atacurilor de sâmbătă, 28 februarie 2026. Potrivit Middle East Eye , oficialul, care a mediat în ultimele luni dialogul dintre Washington și Teheran, s-a declarat „dezamăgit” că negocierile „active și serioase” au fost subminate de intervenția militară. Ce ar fi acceptat Iranul Într-un interviu acordat înaintea bombardamentelor, Albusaidi a precizat că Iranul a fost de acord cu: zero acumulare și zero stocare de material nuclear cu potențial militar; verificare completă din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; diluarea stocurilor existente și transformarea lor ireversibilă în combustibil nuclear. Detaliile au fost relatate de India Today , care notează că implementarea acordului ar fi putut începe în aproximativ 90 de zile, iar parametrii politici erau deja agreați. Potrivit mediatorului, cadrul depășea chiar prevederile acordului din 2015. Reacții internaționale Conform Al Jazeera , reacțiile au fost rapide și divergente: Uniunea Europeană, prin Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă” și a cerut reținere maximă; Norvegia a invocat necesitatea unei amenințări iminente pentru justificarea unui atac preventiv; Rusia a calificat operațiunea drept „agresiune armată neprovocată” împotriva unui stat suveran; Franța și Pakistanul au cerut reluarea urgentă a diplomației. Între timp, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra unor baze americane din regiune, sporind riscul unei escaladări. Contextul pune sub semnul întrebării viitorul negocierilor mediate de Oman și stabilitatea regională, într-un moment în care, potrivit lui Albusaidi, exista „o oportunitate istorică” pentru o soluție diplomatică. [...]
Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, iar Teheranul a ripostat cu rachete și drone , potrivit unei analize publicate de Al Jazeera , care cartografiază loviturile și contraatacurile din 28 februarie 2026. Explozii au fost raportate în Teheran și în mai multe orașe iraniene, în timp ce Iranul a vizat Israelul și baze americane din Orientul Mijlociu. Ținte în Iran Primele explozii au fost semnalate în jurul orei 06:27 GMT (08:27 ora României) la Teheran. Presa iraniană a relatat lovituri asupra unor instituții-cheie, între care Ministerul Informațiilor, Ministerul Apărării, Organizația pentru Energie Atomică a Iranului și complexul militar Parchin. Au fost raportate atacuri și în Minab, Isfahan, Kermanshah, Qom, Tabriz, Ilam, Karaj, Zanjan, Urmia, Bushehr, Damavand și Shiraz. În Minab, presa de stat a anunțat zeci de morți după un atac asupra unei școli de fete. Autoritățile iraniene au recomandat populației să părăsească Teheranul, invocând riscul escaladării. Isfahan este considerat un nod esențial pentru programul balistic iranian, găzduind facilități de producție și cercetare. Evaluarea completă a pagubelor și victimelor este în curs. Riposta Iranului Teheranul a lansat valuri de rachete și drone către Israel și către baze americane din Golf. Israelul a declarat „stare specială de urgență”, cu alerte aeriene în zona Tel Aviv și Haifa. Un imobil din nordul Israelului a fost avariat după interceptări; un bărbat a fost rănit ușor de schije. Au fost raportate interceptări și explozii în Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit, Arabia Saudită, Iordania și Irak. În Bahrain ar fi fost vizat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, iar în Kuweit baza aeriană Ali al-Salem. Majoritatea proiectilelor ar fi fost interceptate de sistemele de apărare. Prezența militară americană Conform datelor citate de Al Jazeera, SUA operează baze permanente în Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și mențin în regiune circa 40.000–50.000 de militari. În paralel, Washingtonul a concentrat două grupuri de lovire cu portavion – USS Abraham Lincoln în Marea Arabiei și USS Gerald R. Ford în largul Israelului – susținute de peste 150 de aeronave și zeci de nave. Capacități și riscuri Iranul dispune de unul dintre cele mai ample arsenale de rachete balistice din regiune, cu viteze care pot depăși Mach 5, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării antiaeriene. Israelul își bazează apărarea pe sistemele Iron Dome, David’s Sling și Arrow, completate de baterii americane THAAD. Harta interactivă publicată de Al Jazeera arată amploarea loviturilor și subliniază riscul extinderii conflictului la nivel regional, pe fondul unei escaladări rapide și al implicării directe a mai multor state. [...]
Rebelii houthi din Yemen reiau atacurile în Marea Roșie după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, potrivit informațiilor publicate de Associated Press și preluate de presa internațională. Doi oficiali houthi au declarat că gruparea susținută de Teheran a decis să reînceapă atacurile cu rachete și drone asupra rutelor maritime din Marea Roșie și asupra Israelului, primul atac putând avea loc chiar în noaptea de 28 februarie 2026, deși conducerea mișcării nu a făcut încă un anunț oficial. Decizia marchează prăbușirea armistițiului încheiat în mai 2025 între houthi și administrația Trump, acord mediat de Oman, prin care rebelii suspendaseră atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab, iar SUA își opriseră bombardamentele din Yemen. Totodată, houthi încetaseră să mai vizeze Israelul după armistițiul din octombrie 2025 care redusese luptele din Gaza. Reluarea ostilităților vine la câteva ore după ce Washingtonul și Ierusalimul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, într-o operațiune denumită de Israel „Leul Răcnitor”, iar de Pentagon „Furie Epică”. Explozii au fost raportate în Teheran și Isfahan, iar președintele Donald Trump a anunțat începutul „operațiunilor majore de luptă” împotriva Iranului. Impact posibil asupra transportului maritim: Peste 100 de nave comerciale au fost atacate de houthi din 2023; Aproximativ 12% din traficul maritim global trece prin Canalul Suez; În iulie 2025, cargoul Magic Seas a fost scufundat, trei membri ai echipajului murind. O nouă campanie militară în Marea Roșie ar putea afecta unul dintre cele mai importante coridoare comerciale ale lumii, într-un moment în care conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite riscă să se extindă regional. Houthi avertizaseră încă din ianuarie că vor reintra în conflict dacă Washingtonul va sprijini atacuri asupra Iranului, iar evoluțiile din 28 februarie 2026 par să confirme această amenințare. [...]
Statele Unite confirmă oficial că au atacat Iranul alături de Israe l, iar operațiunea este în desfășurare sâmbătă dimineață, potrivit unei actualizări publicate de The New York Times . După informațiile inițiale privind exploziile din Teheran și anunțul Israelului despre un „atac preventiv”, oficiali americani și israelieni au confirmat în mod explicit că loviturile sunt coordonate și implică direct forțe ale SUA. Un oficial american a declarat că atacurile militare ale Statelor Unite asupra Iranului sunt în desfășurare, iar alți reprezentanți citați sub protecția anonimatului au precizat că sunt executate zeci de lovituri cu avioane de atac de la baze din Orientul Mijlociu și de pe cel puțin un portavion. Sursele americane susțin că ofensiva actuală este mai amplă decât bombardamentele din iunie 2025, când SUA au vizat trei instalații nucleare iraniene în timpul conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran. De partea israeliană, ministrul Apărării, Israel Katz , a anunțat oficial declanșarea operațiunii și instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării . Guvernul de la Ierusalim a suspendat zborurile civile, a închis școli și locuri de muncă neesențiale și a activat sistemele de alertă antiaeriană, anticipând represalii din partea Teheranului. Confirmările vin la scurt timp după eșecul unei runde de negocieri americano-iraniene desfășurate în Elveția, privind limitarea programului nuclear al Iranului. Președintele Donald Trump declarase vineri că nu este mulțumit de evoluția discuțiilor și că, deși preferă o soluție diplomatică, „uneori trebuie” folosită forța. Potrivit publicației americane, decizia de a lovi Iranul a fost luată după ce administrația de la Washington a concluzionat că șansele unui acord rapid sunt reduse. În Teheran, explozii puternice au fost raportate în zone centrale, inclusiv în cartiere unde se află instituții-cheie ale statului iranian. Până în acest moment, autoritățile de la Teheran nu au oferit un bilanț oficial și nici detalii clare despre țintele lovite. Prin aceste declarații oficiale, conflictul intră într-o nouă fază, marcată nu doar de implicarea directă a Israelului, ci și de participarea confirmată a Statelor Unite, ceea ce ridică semnificativ riscul unei escaladări regionale rapide. [...]
Israelul a lansat un atac „preventiv” asupra Iranului, iar explozii au zguduit Teheranul sâmbătă dimineață, pe fondul unor tensiuni regionale în creștere, potrivit BBC , CNN și presa israeliană . Trei explozii au fost auzite în centrul capitalei iraniene, iar ulterior agenția iraniană Tasnim a relatat despre alte două deflagrații în zona Seyyed Khandan din nordul orașului. Martori citați de Associated Press au confirmat zgomote puternice în mai multe cartiere. În paralel, în Israel au fost activate sirenele de avertizare pe întreg teritoriul, semn că autoritățile anticipează un posibil răspuns cu rachete sau drone din partea Iranului. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat instituirea stării de urgență și a precizat că operațiunea are ca scop „eliminarea amenințărilor la adresa Statului Israel”, susținând că existau informații privind atacuri iminente împotriva teritoriului și populației civile israeliene. La acest moment nu există date care să indice o implicare directă a Statelor Unite în loviturile anunțate de Israel. Contextul este unul extrem de tensionat. În ultimele zile, mai multe state occidentale și-au redus personalul diplomatic din Teheran, iar unele companii aeriene au suspendat zborurile către Iran. Portavionul american USS Gerald Ford a ajuns vineri în apropierea coastelor Israelului, informează Haaretz . Președintele american Donald Trump a declarat recent că nu este mulțumit de evoluția negocierilor cu Teheranul privind programul nuclear, dar a subliniat că nu a decis dacă va recurge la forță militară. Situația are și implicații pentru România. Ministerul Afacerilor Externe a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, al Consulatului General de la Haifa și al Oficiului de Reprezentare de la Ramallah, anunțând că monitorizează evoluțiile și este pregătit să acorde protecție consulară cetățenilor români. Deznodământul rămâne incert. Atacul israelian marchează o escaladare directă între cele două state, într-un moment în care negocierile privind programul nuclear iranian nu au produs un acord, iar regiunea se află deja într-un echilibru fragil. [...]
