Știri
Știri din categoria Externe
O rachetă iraniană a lovit zona Tel Aviv, provocând o explozie puternică și victime, după ce cel puțin un proiectil a străpuns sistemul de apărare antiaeriană al Israelului, potrivit relatării publicate de HotNews.ro. Atacul a avut loc sâmbătă seară, 28 februarie 2026, în contextul ripostei lansate de Iran după bombardamentele asupra teritoriului său.
Inițial, autoritățile israeliene au anunțat mai mulți răniți, însă ulterior bilanțul a fost actualizat: cel puțin o persoană a murit și alte 22 au fost rănite, conform informațiilor citate de HotNews.ro din presa israeliană. Unele surse indicau anterior șapte răniți, dintre care unul în stare gravă, și mai multe puncte de impact.
Imaginile apărute ulterior arată fațade distruse, mașini avariate și intervenția pompierilor și a paramedicilor în zone rezidențiale. Sirenele au răsunat de mai multe ori pe parcursul zilei în diverse orașe israeliene, pe fondul schimbului de lovituri dintre Iran și Israel.
Atacul asupra Tel Avivului marchează una dintre cele mai grave lovituri directe asupra centrului urban al Israelului în actuala escaladare și ridică temeri privind extinderea conflictului în regiune.
Recomandate
Iranul amenință să blocheze rute maritime-cheie, cu risc direct pentru comerțul regional , dacă SUA își mențin „blocada” asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Teheranul avertizează că o astfel de evoluție ar putea duce la încălcarea armistițiului aflat în vigoare din 8 aprilie. Mesajul a fost transmis miercuri de generalul Ali Abdollahi , șeful comandamentului forțelor armate iraniene, care a legat direct restricțiile maritime de o posibilă escaladare. În formularea sa, menținerea blocadei și „crearea de insecuritate” pentru navele comerciale și petroliere ale Iranului ar reprezenta „preludiul” unei încălcări a încetării focului. Ce spune Teheranul că ar putea face Într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat, generalul a susținut că Iranul ar putea recurge la măsuri ferme în regiune, inclusiv prin împiedicarea fluxurilor comerciale pe mai multe rute: Golful Persic Marea Oman Marea Roșie Adevărul notează, totodată, că Iranul nu are ieșire directă la Marea Roșie, însă avertismentul vizează traficul din zonă. De ce contează: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe transportul maritim Amenințarea, chiar și la nivel declarativ, ridică miza pentru transportul maritim din regiune, într-un moment în care Teheranul condiționează securitatea rutelor de accesul său la exporturi și importuri. În același timp, oficialii iranieni susțin că actualele măsuri americane pot împinge situația spre o încălcare a armistițiului din 8 aprilie, ceea ce ar amplifica incertitudinea pentru operatorii comerciali care tranzitează zona. Publicația arată că avertismentul vine pe fondul tensiunilor dintre Iran și SUA, fără a oferi detalii suplimentare despre natura „blocadei” invocate sau despre pașii concreți care ar urma să fie luați. [...]
Turcia încearcă să joace rol de mediator pentru prelungirea armistițiului dintre SUA și Iran , într-un moment în care Ankara își înăsprește simultan retorica față de Israel, ceea ce complică perspectivele de detensionare regională, potrivit The Jerusalem Post . Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în fața parlamentarilor, că Ankara lucrează pentru extinderea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, pentru reducerea tensiunilor și pentru continuarea discuțiilor. Erdogan a spus că Turcia rămâne „plină de speranță” în privința negocierilor, în pofida problemelor existente între părți, și a susținut că acestea ar putea fi rezolvate dacă se pune accent pe beneficiile păcii. În același discurs, liderul turc a criticat atacurile Israelului asupra Libanului, afirmând că acestea afectează șansele de pace și că „fereastra de oportunitate” creată de armistițiu trebuie valorificată. Retorica Ankarei față de Israel, în contrast cu mesajul de detensionare Publicația notează că apelul lui Erdogan pentru menținerea armistițiului vine după o declarație recentă în care a sugerat că Ankara ar putea lua în calcul o acțiune militară împotriva Israelului. La o conferință desfășurată la începutul săptămânii la Istanbul, Erdogan a acuzat Israelul de atrocități împotriva palestinienilor și a Libanului și a sugerat posibilitatea unei invazii. „Trebuie să fim puternici pentru a împiedica Israelul să facă asta Palestinei. Așa cum am intrat în Karabah, așa cum am intrat în Libia, vom face la fel și cu ei.” Mesajul diplomației turce: Israelul „caută un nou inamic” În aceeași linie, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat luni că Israelul ar căuta „un nou inamic” și că, după Iran, și-ar putea îndrepta atenția către Turcia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat agenției de stat Anadolu, la o zi după ce Erdogan își escaladase retorica privind o posibilă acțiune militară. „După Iran, Israelul nu poate trăi fără ostilitate”, a spus Fidan. Din informațiile prezentate, Turcia încearcă să mențină deschis canalul de negociere pe axa SUA–Iran, însă mesajele dure la adresa Israelului riscă să reducă spațiul diplomatic și să alimenteze tensiunile într-o regiune deja volatilă. [...]
Seulul spune că a închis un incident diplomatic cu Israelul , după ce un înalt oficial israelian a transmis că acceptă explicațiile și scuzele oferite de autoritățile sud-coreene în legătură cu declarațiile președintelui Lee Jae Myung despre Holocaust, potrivit Mediafax . Ministrul de Externe al Coreei de Sud a declarat miercuri că mesajul de acceptare a fost transmis Seulului, iar, în consecință, episodul este considerat închis. Ce a declanșat disputa Controversa a pornit după ce președintele Lee a publicat pe platforma X un mesaj în care a comparat acțiunile militare ale Israelului împotriva palestinienilor cu Holocaustul. Autoritățile israeliene au respins paralela, descriind-o ca inacceptabilă și ofensatoare din punct de vedere istoric. Cum a încercat Seulul să limiteze efectele Pe plan intern, declarațiile au generat critici și dezbateri, inclusiv din partea opoziției și a unor segmente ale opiniei publice. Ministerul de Externe de la Seul a intervenit ulterior pentru a clarifica poziția oficială și pentru a reduce impactul diplomatic al mesajului, eforturi care, potrivit ministrului Cho Hyun, au contribuit la detensionarea relațiilor cu Israelul. [...]
Donald Trump spune că a condiționat relația comercială de dosarul Iran , după ce i-ar fi cerut printr-o scrisoare lui Xi Jinping să nu furnizeze arme Teheranului, iar liderul chinez l-ar fi asigurat că Beijingul nu livrează armament, potrivit Agerpres . Trump a declarat, într-un interviu difuzat miercuri de Fox Business Network , că a existat un schimb de scrisori cu Xi, fără să precizeze când a avut loc. În același context, președintele american a reiterat amenințarea formulată săptămâna trecută: impunerea unor taxe vamale de 50% oricărei țări care furnizează arme Iranului. „I-am scris (președintelui chinez n.red) o scrisoare în care i-am cerut să nu facă asta (să nu furnizeze arme Iranului n.red), iar el mi-a scris o scrisoare în care, în esență, spune că nu face asta”, a afirmat Trump. Strâmtoarea Ormuz și riscul pentru fluxurile de petrol Ulterior, Trump a susținut, într-o postare pe Truth Social, că „deschide permanent” Strâmtoarea Ormuz și că Beijingul ar fi „foarte mulțumit”, întrucât China „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu au nevoie”, invocând resursele proprii și pe cele ale Venezuelei, despre care a afirmat că au ajuns sub control american după capturarea președintelui Nicolas Maduro. Trump a legat mesajul despre Ormuz de decizia sa de a anunța, începând de luni, o blocadă navală împotriva porturilor iraniene, după eșecul negocierilor cu Iranul desfășurate în weekend în Pakistan. El a menționat și o viitoare vizită oficială în China „în câteva săptămâni”. Ce rămâne neclar Nu este clar ce a vrut să spună Trump prin afirmația că „deschide permanent” Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres, în condițiile în care transportul maritim prin acest culoar rămâne restricționat atât din cauza amenințărilor iraniene cu represalii după bombardamentele americano-israeliene, cât și din cauza blocadei navale americane împotriva porturilor iraniene. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare a declarațiilor președintelui american. [...]
Olanda direcționează 248 de milioane de euro (aprox. 1,23 miliarde lei) către producția de drone pentru Ucraina , într-un program care prevede fabricarea atât pe teritoriul olandez, cât și în Ucraina, cu efect direct asupra capacității industriale și a implicării firmelor private, potrivit Mediafax . Decizia a fost anunțată de ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgöz-Zegerius, după o reuniune la Berlin, unde s-a întâlnit cu omologii din țările NATO și cu secretarul general Mark Rutte . În material se arată că dronele sunt considerate „esențiale” în războiul Ucrainei cu Rusia. Producție în două țări și implicarea sectorului privat Programul descris include producția de drone atât în Olanda, cât și în Ucraina. Inițiativa are și o componentă economică, prin faptul că implică firme din sectorul privat și creează oportunități pentru industria locală, pe fondul colaborării cu Ucraina, din care Olanda spune că „învață direct” în privința utilizării acestor echipamente pe front. Context: presiune pe aliați pentru sprijin militar În același context, sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate pentru statele aliate. Potrivit datelor prezentate de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , aliații au furnizat deja echipamente militare de peste 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,7 miliarde lei). [...]
Războiul din Iran riscă să blocheze sprijinul operațional al SUA pentru Ucraina , atât prin presiunea pe stocurile de rachete Patriot, cât și prin mutarea atenției negociatorilor americani spre Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că livrările de arme americane către Kiev au devenit o problemă „majoră” după războiul declanșat în Iran de Statele Unite și Israel. În același timp, liderul ucrainean susține că negociatorii americani „nu au timp” pentru Ucraina. Presiune pe apărarea antiaeriană: rachetele Patriot , în prim-plan Zelenski a avertizat că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce volumele de armament disponibile pentru Ucraina, cu efect direct asupra apărării antiaeriene. El a indicat explicit rachetele Patriot, folosite intens în Orientul Mijlociu, și a spus că lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent. Totodată, Zelenski a descris situația drept „critică”, în special în zona apărării antiaeriene, într-o declarație făcută la televiziunea publică germană ZDF, după o vizită la Berlin. Negocierile SUA se mută spre Iran, iar Kievul reclamă lipsa de presiune asupra Rusiei Într-un interviu acordat marți, 14 aprilie, televiziunii germane, Zelenski a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt „în permanență în discuții cu Iranul” și, din acest motiv, nu se pot concentra pe Ucraina, informație atribuită de AFP. Zelenski a mai spus că cei doi emisari „se străduiesc să obțină mai multă atenție din partea lui Putin” pentru a opri războiul, dar a avertizat că, fără presiune din partea SUA și cu un „dialog blând” cu Rusia, Moscova nu ar mai avea motive de reținere. Germania își extinde sprijinul: finanțare pentru Patriot și cooperare pe drone În paralel, Zelenski a anunțat la Berlin un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz , axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor. Conform informațiilor citate de AFP, Germania – descrisă drept cel mai mare finanțator al Kievului din 2025 – vrea un rol mai important în jocul diplomatic, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, este concentrat pe Orientul Mijlociu. Berlinul ar urma să finanțeze livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T. Un element al acordului este și un memorandum de înțelegere între ministerele Apărării din cele două state, care vizează schimbul electronic de date militare. Zelenski a mai spus că au fost semnate încă 10 acorduri de cooperare „în domenii-cheie”. În plus, Ucraina și Germania lucrează la „un acord bilateral privind dronele”, iar Friedrich Merz a vorbit despre proiecte comune, inclusiv producția de drone. „Acum, mai mult ca niciodată, vrem să învățăm unii de la alții”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz. [...]
