Știri
Știri din categoria Externe
O rachetă iraniană a lovit zona Tel Aviv, provocând o explozie puternică și victime, după ce cel puțin un proiectil a străpuns sistemul de apărare antiaeriană al Israelului, potrivit relatării publicate de HotNews.ro. Atacul a avut loc sâmbătă seară, 28 februarie 2026, în contextul ripostei lansate de Iran după bombardamentele asupra teritoriului său.
Inițial, autoritățile israeliene au anunțat mai mulți răniți, însă ulterior bilanțul a fost actualizat: cel puțin o persoană a murit și alte 22 au fost rănite, conform informațiilor citate de HotNews.ro din presa israeliană. Unele surse indicau anterior șapte răniți, dintre care unul în stare gravă, și mai multe puncte de impact.
Imaginile apărute ulterior arată fațade distruse, mașini avariate și intervenția pompierilor și a paramedicilor în zone rezidențiale. Sirenele au răsunat de mai multe ori pe parcursul zilei în diverse orașe israeliene, pe fondul schimbului de lovituri dintre Iran și Israel.
Atacul asupra Tel Avivului marchează una dintre cele mai grave lovituri directe asupra centrului urban al Israelului în actuala escaladare și ridică temeri privind extinderea conflictului în regiune.
Recomandate
Atacurile cu drone reclamate de Kuweit și Bahrein ridică riscul de perturbări în Golf , într-un moment în care escaladarea militară dintre SUA și Iran se propagă către state-cheie pentru securitatea rutelor energetice, potrivit Agerpres . Armata kuweitiană a transmis, în noaptea de marți spre miercuri, că se confruntă cu „atacuri ostile cu drone” iraniene. Informația vine după ce Statele Unite au lansat noi lovituri împotriva Iranului, conform relatării AFP preluate de Agerpres. Deși materialul disponibil public nu oferă detalii despre ținte, pagube sau eventuale întreruperi ale activităților, semnalul operațional este relevant pentru companii și piețe: orice extindere a incidentelor către statele din Golf amplifică incertitudinea privind siguranța infrastructurii și a transporturilor din regiune. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că rămâne neclar, pe baza informațiilor accesibile, dacă au fost raportate victime, ce sisteme au fost vizate și ce măsuri de răspuns au fost adoptate de autorități. [...]
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
O nouă rundă de atacuri americane asupra Iranului ridică riscul unei perturbări a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , după ce Teheranul a transmis că ar putea opri tranzitul, potrivit Mediafax . Miza economică este majoră: Ormuz este un punct-cheie pentru transporturile maritime de țiței, iar orice blocaj sau escaladare militară poate afecta rapid lanțurile de aprovizionare și prețurile energiei. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a început „o rundă suplimentară de atacuri” împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua „degradarea capacităților iraniene” folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz, conform informațiilor citate de Al Jazeera și alte surse. Amenințarea Iranului: întreruperea fluxului de petrol Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene (CGRI) a avertizat că va întrerupe fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul intensificării confruntărilor. În același timp, materialul notează că avertizarea vine după ce Donald Trump anunțase instituirea unei taxe de 20% din prețul produselor transportate de navele care tranzitează Ormuz, măsură la care ulterior a renunțat, orientându-se către acorduri comerciale cu țările din zonă. Escaladare regională și efecte asupra transportului maritim Iranul susține că a atacat situri americane în Kuweit, Bahrain și Iordania, precum și două supertancuri petroliere în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele Arabe Unite au anunțat, la rândul lor, că două nave naționale au fost lovite de rachete de croazieră iraniene. India a convocat un oficial iranian după ce un membru indian al echipajului a fost ucis, iar alții au fost răniți, potrivit aceleiași relatări. Context politic în SUA: presiune în Congres pentru limitarea operațiunilor Mediafax mai arată că noile atacuri vin după runde repetate de ostilități și armistiții nerespectate. Administrația Trump notificase Congresul, la începutul lunii mai, că ostilitățile declanșate pe 28 februarie se „încheiaseră”, iar Casa Albă susținuse că armistițiul afecta termenul legal de 60 de zile, deși trupele americane au rămas în regiune, iar Marina SUA a continuat blocada. În iunie, Senatul a adoptat cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă o rezoluție care cere oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres; patru republicani (Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy) au votat alături de democrați. Potrivit materialului, o nouă scrisoare trimisă de Trump complică eforturile parlamentarilor care încearcă să limiteze operațiunile militare împotriva Iranului. [...]
Donald Trump a renunțat la ideea unei taxe de 20% pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , mutând presiunea dinspre un cost direct asupra comerțului global spre o strategie de „blocadă” țintită și acorduri de investiții cu statele din Golf , potrivit HotNews . Schimbarea vine pe fondul escaladării conflictului cu Iranul și are implicații imediate pentru piața energiei și pentru riscul de inflație la nivel global. Trump a anunțat marți că nu va mai introduce „taxa de rambursare” de 20% pe care o propusese pentru „paza” strâmtorii, cu mai puțin de cinci ore înainte ca aceasta să intre în vigoare (ora 20:00 GMT). În schimb, liderul de la Casa Albă spune că va urmări încheierea unor acorduri comerciale și de investiții cu țări din Golf. De la taxă generală la restricții asupra navelor legate de Iran Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că Strâmtoarea Ormuz este deschisă tuturor navelor, cu excepția celor iraniene, și a descris o „blocadă totală” aplicată însă doar navelor care au legătură cu porturile iraniene sau cu mărfuri iraniene. „Am decis să înlocuiesc taxa de rambursare de 20% către Statele Unite cu acorduri comerciale și de investiții pe care diverse țări din Golf le vor încheia cu Statele Unite.” Contextul imediat: luni spre marți, forțele americane au lansat atacuri „pentru a treia noapte consecutivă”, după ce Teheranul a anunțat că a închis strâmtoarea. În acest cadru, Trump reinstituise luni blocada navală asupra transportului maritim iranian și propusese taxa. Efectul asupra petrolului și miza economică După publicarea postării, prețurile futures ale petrolului „și-au redus avansul”, după ce crescuseră mai devreme în cursul zilei de marți. HotNews notează că, înainte de război, aproximativ o cincime din traficul mondial de petrol și gaze trecea zilnic prin Strâmtoarea Ormuz. Publicația indică și miza financiară a taxei abandonate: dacă SUA ar fi impus tariful de 20%, acesta „ar fi putut genera aproximativ 240 de milioane de dolari pe zi” (aprox. 1,1 miliarde lei). Totodată, intensificarea atacurilor a alimentat îndoieli că memorandumul de înțelegere semnat luna trecută ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, conflict care a perturbat aprovizionarea globală cu energie și a amplificat temerile privind o creștere a inflației la nivel mondial. Obstacole de reglementare: poziția agenției ONU pentru transport maritim Agenția ONU pentru transport maritim a anunțat că se opune oricăror taxe pentru strâmtorile utilizate în navigația internațională și că „nu există niciun temei juridic” pentru tarife obligatorii la tranzitul prin strâmtori. Această poziție subliniază riscul ca o taxă generală să fi deschis un front juridic și diplomatic, pe lângă cel militar. Escaladare militară și presiune politică internă în SUA Separat, Politico relatează că Trump a notificat Congresul că SUA sunt „din nou în război cu Iranul”, ceea ce oferă administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară fără aprobarea Congresului. În scrisoarea datată 10 iulie, Trump a susținut că atacurile începute pe 7 iulie sunt o acțiune militară în cadrul responsabilității sale de a proteja cetățenii și interesele SUA. HotNews mai consemnează că Iranul a ripostat atacând o bază americană din Iordania cu rachete balistice, iar Bahrainul a declarat că a respins un atac aerian iranian; Iordania a transmis că a doborât patru rachete, iar în Manama s-au auzit explozii. Pe plan intern, conflictul complică eforturile Congresului de a limita puterile de război ale președintelui: Senatul a votat anterior în favoarea încetării ostilităților (50 la 48), iar Camera Reprezentanților a avut un vot similar, însă impactul juridic a fost limitat, iar orice restricții s-ar putea lovi de un veto prezidențial. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate, pivotul de la o taxă generală la o „blocadă” orientată către navele asociate Iranului reduce riscul unui cost uniform pentru comerțul global, dar menține presiunea asupra fluxurilor energetice printr-o măsură cu potențial operațional și militar. Dimensiunea și calendarul „acordurilor de investiții” invocate de Trump nu sunt detaliate în informațiile citate, astfel că impactul lor economic rămâne, deocamdată, necuantificat. [...]
Escaladarea din Hormuz împinge petrolul Brent spre 85 de dolari/baril , după ce Iranul a lovit două petroliere în apele Omanului, iar SUA au bombardat instalații militare iraniene, potrivit Biziday . Comandamentul militar american (CENTCOM) anunță că a încheiat marți dimineață un nou val de atacuri, desfășurat pe parcursul a aproximativ cinci ore, asupra unor instalații militare din Bandar Abbas, Bushehr, Chabahar, Jask, Konarak și insula Abu Musa. Țintele ar fi inclus sisteme de apărare de coastă, poziții de lansare pentru rachete și drone și alte obiective maritime, cu scopul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca nave comerciale. La scurt timp după începerea atacurilor americane, Emiratele Arabe Unite au anunțat că două petroliere sub pavilionul EAU au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în timp ce navigau prin apele teritoriale ale Omanului, în zona Strâmtorii Hormuz. Un marinar indian a murit, iar alte opt persoane au fost rănite (șase cetățeni indieni și doi ucraineni). Incendiile de la bord au fost stinse ulterior. Garda Revoluționară iraniană a confirmat lovirea a două petroliere „care au încălcat regulile”, fără să precizeze dacă este vorba despre aceleași nave. Reacția pieței: risc de aprovizionare și scumpire imediată Tensiunile au alimentat temerile privind aprovizionarea cu petrol, iar cotația Brent a urcat cu încă aproximativ 2%, până la aproape 85 de dolari pe baril (aprox. 390 lei), după ce în ziua precedentă consemnase cea mai mare creștere zilnică din ultimii șase ani. Nivelul este cel mai ridicat din ultima lună. Miza de reglementare: „taxă” pentru tranzit, contestată de IMO În paralel, președintele Donald Trump a anunțat reluarea blocadei navelor care se îndreaptă spre sau ies din porturile iraniene și a susținut că Strâmtoarea Hormuz va rămâne deschisă „cu sau fără Iran”. Totodată, a afirmat că Washingtonul ar intenționa să perceapă o taxă de 20% pentru navele care tranzitează strâmtoarea, ca acoperire a costurilor operațiunilor de securitate. Organizația Maritimă Internațională a reacționat, precizând că, potrivit dreptului internațional, tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână liber și nu poate fi supus unor taxe. Iranul a respins declarațiile lui Trump, iar ministrul de Externe Abbas Araqchi a spus că Teheranul va rămâne „pentru totdeauna” garantul securității strâmtorii. Extinderea confruntării: acuzații privind lovituri în Bahrain și drone navale americane Teheranul susține că a răspuns atacurilor americane prin lovituri cu rachete și drone asupra unor obiective militare americane din Bahrain, inclusiv sisteme radar, depozite de combustibil și facilități ale Flotei a Cincea a SUA. Autoritățile din Bahrain au confirmat doar activarea sirenelor de alertă și interceptarea unor atacuri aeriene, fără să confirme pagube sau victime. Înaintea acestui nou val de bombardamente, SUA au folosit pentru prima dată în luptă drone maritime de atac: trei drone autonome de suprafață Corsair, de aproximativ 7 metri lungime, au lovit duminică o instalație de întreținere a submarinelor și navelor militare din portul Bandar Abbas. CENTCOM a publicat imagini cu atacul pe platforma X, în postarea din 13 iulie 2026 . [...]
Uniunea Europeană avertizează că retorica pro-„epurare etnică” poate bloca parcursul european al Serbiei , după declarațiile ministrului sârb al administrației, Snezana Paunovic , potrivit Agerpres . Reacția Bruxelles-ului pune presiune politică suplimentară pe Belgrad într-un dosar deja sensibil, cel al relației cu Kosovo, și readuce în prim-plan condiționalitatea legată de valori în relația UE–Serbia. Paunovic a declarat la postul de televiziune Kurir, la sfârșitul săptămânii trecute, că dacă ar fi fost la putere în timpul conflictului din anii 1990 „ar fi făcut o epurare etnică” a Kosovo în 1998. Ea a adăugat că s-ar fi asigurat că „oricine nu se simte pe deplin cetățean (...) pleacă și se întoarce în patria sa”. Reacția UE: „Nu își are locul în Europa” Întrebată despre aceste afirmații, purtătoarea de cuvânt a UE, Anitta Hipper , a spus că o astfel de retorică „nu își are locul în Europa”. „O retorică care justifică și pledează pentru epurarea etnică nu își are locul în Europa.” Hipper a mai afirmat că astfel de declarații contravin „valorilor demnității umane, reconcilierii și responsabilității”. Contextul Kosovo și sensibilitatea politică Declarațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Serbia și Kosovo. De la sfârșitul războiului din Kosovo, în care „circa 13.000 de persoane au murit, mai ales civili albanezi”, Belgradul a refuzat să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Kosovo a făcut parte din Serbia până în 2008 și are o populație majoritar albaneză, cu o minoritate sârbă în nordul teritoriului. Reacții în Kosovo Afirmațiile ministrului sârb au stârnit indignare și la Priștina. Ministrul muncii din Kosovo, Andin Hoti, le-a catalogat drept „o dovadă că Serbia nu este încă liberă de ideologia de genocid a lui Milosevic”. În același context, Agerpres amintește că Slobodan Milosevic a fost acuzat de crime împotriva umanității, genocid și crime de război, dar a murit înainte de finalizarea procesului la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. [...]
