Știri
Știri din categoria Externe

Un incendiu la Universitatea Tehnologică de Stat „V.G. Șuhov” din Belgorod riscă să afecteze proiecte rusești de dezvoltare a sistemelor pentru drone, după ce focul a izbucnit în noaptea de duminică spre luni, pe fondul unui atac cu drone atribuit Ucrainei, potrivit Washington Post.
Instituția, situată în vestul Rusiei, ar fi fost implicată în dezvoltarea și testarea unor sisteme pentru drone, potrivit Ukrainska Pravda, care citează publicația rusă independentă ASTRA. În acest context, incidentul capătă relevanță operațională: un eventual impact asupra infrastructurii universitare poate întârzia sau perturba activități de cercetare și testare asociate acestor tehnologii.
Conform canalului oficial de Telegram al universității, instituția dezvoltase un sistem automatizat de control al dronelor bazat pe microprocesorul rusesc Milandr, un cip proiectat și produs în Rusia pentru aplicații electronice și sisteme integrate.
Universitatea a susținut că sistemul era destinat utilizărilor civile, precum:
În plus, în vara acestui an, universitatea a lansat un program pentru elevi, în care participanții învățau bazele proiectării sistemelor aeriene fără pilot.
Până la momentul relatării, autoritățile ruse nu au comunicat informații despre eventuale pagube sau victime. Sursele citate susțin că incendiul a izbucnit după un atac cu drone, însă autoritățile ruse nu au precizat dacă universitatea a fost lovită direct.
În aceeași noapte, autoritățile din regiunea Belgorod au emis în repetate rânduri alerte privind riscul unor atacuri cu drone, iar explozii au fost raportate și în mai multe zone din Crimeea ocupată de Rusia.
Recomandate

Atacul cu drone asupra complexului Gazprom Neftekhim Salavat ridică riscul de întreruperi în lanțul de aprovizionare cu combustibili și produse petrochimice ale Rusiei , după ce o lovitură atribuită Ucrainei a declanșat un incendiu major în Bașkortostan, potrivit Kyiv Post . În paralel, Moscova susține că a interceptat peste noapte un număr record de 1.441 de drone ucrainene, o cifră care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intensificare semnificativă a presiunii asupra infrastructurii din interiorul Rusiei. Atacul a vizat orașul industrial Salavat și capitala regională Ufa, conform comitetului pentru situații de urgență din Bașkortostan. Autoritățile ruse au afirmat că apărarea antiaeriană, echipele de securitate industrială și grupurile mobile de pompieri au doborât „peste 50” de drone. Imagini filmate de localnici și analizate de publicația independentă rusă Astra ar sugera că lovitura a atins complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Locuitorii au raportat explozii și un incendiu în zona industrială, iar strălucirea flăcărilor ar fi fost vizibilă din Sterlitamak, la aproximativ 17 kilometri. De ce contează: țintirea unui nod industrial cu legături militare Fondat în 1948, Gazprom Neftekhim Salavat operează instalații de rafinare și de chimie a gazelor și produce, între altele, benzină, motorină, combustibil de aviație, păcură, polietilenă, polistiren, amoniac, uree și alcooli butilici. Materialul notează că unitatea furnizează combustibil armatei ruse, iar o parte dintre produsele sale petrochimice sunt utilizate de industria de apărare a Rusiei. Kyiv Post amintește că Ucraina a mai lovit complexul pe 8 octombrie, când a fost raportat un incendiu în apropierea rafinăriei. Atacuri raportate și asupra unei substații și a Podului Crimeei Separat, forțele ucrainene ar fi lovit peste noapte substația electrică Sadovaya din regiunea Kursk, potrivit Astra. Substația ar alimenta cu electricitate circa 400.000 de locuitori și facilități industriale importante; autoritățile ruse nu au raportat oficial atacul și nici nu au confirmat pagube. Tot în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, Podul Crimeei ar fi fost din nou țintit, a doua oară în 24 de ore. Canalul de Telegram Crimean Wind a distribuit imagini care ar arăta prăbușirea uneia dintre cele două arcade ale podului în mare, însă informația nu a fost verificată independent. Moscova invocă un record de interceptări: 1.441 de drone Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat 1.441 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” în 21 de regiuni ale Rusiei, în Crimeea ocupată și deasupra apelor Mării Negre și Mării Azov. Printre zonele menționate se numără regiunile Moscova, Kursk, Rostov, Saratov, Tver și Ulianovsk, precum și Bașkortostan și Ținutul Krasnodar. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat că aproximativ 800 de drone ar fi zburat spre capitală între seara de 16 noiembrie și dimineața de 17 noiembrie, iar 321 ar fi fost interceptate pe direcțiile de apropiere. Dacă ar fi confirmată, cifra de 1.441 ar depăși recordul anterior invocat de Moscova cu o zi înainte, de 1.336 de drone, și ar marca cea mai mare operațiune de acest tip raportată de la începutul invaziei pe scară largă. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]

SUA pregătesc transferul unui avion militar C-130 către Columbia , într-un gest cu impact operațional direct asupra capacității de transport a armatei columbiene, pe fondul unei vizite la Bogotá a secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Vizita are loc miercuri și include o întâlnire cu ministrul columbian al Apărării, Jorge Eduardo Mora, cu agenda centrată pe cooperarea militară și pe probleme de securitate comune celor două țări. Informația a fost anunțată marți de oficialul columbian, în timpul unei intervenții în Congres. Potrivit ministrului columbian, în cadrul vizitei, Pete Hegseth urmează să predea Columbiei un avion militar de transport de tip C-130 Hercules , o platformă folosită în mod uzual pentru transport logistic și operațiuni de sprijin. Ce înseamnă, concret, pentru cooperarea militară Dincolo de discuțiile politice, predarea aeronavei este elementul cu efect imediat: crește capacitatea de mobilitate și transport a Columbiei și indică o consolidare a cooperării militare bilaterale, într-un moment în care securitatea rămâne tema principală a întâlnirii, conform informațiilor prezentate. În material se precizează că întâlnirea dintre cei doi oficiali va avea ca teme principale cooperarea militară și securitatea dintre Statele Unite și Columbia. [...]

Vizita lui Trump în China riscă să fie dominată de îngrijorările privind reziliența tehnologică a SUA , după o serie de întreruperi tehnice în Statele Unite care au lovit infrastructuri și servicii sensibile, în timp ce președintele încearcă să proiecteze forță înaintea unor discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, relatează NPR . Donald Trump a aterizat miercuri la Shenzhen, hub tehnologic din sudul Chinei și gazdă a summitului APEC , cu obiectivul declarat de a consolida statutul SUA de lider global în tehnologie. Însă, acasă, o succesiune de „outage”-uri (întreruperi de funcționare) a amplificat temerile publice legate de accesul la e-mail, verificarea conturilor bancare și siguranța zborurilor. Pe fondul acestor probleme, administrația a fost împinsă în defensivă chiar înaintea unei întâlniri trilaterale programate joi, descrisă ca o premieră, între Trump, Xi și Putin. Inițial, Trump minimalizase situația, spunând marți, la Manila, că „e în regulă” și sugerând că este un efect secundar al faptului că SUA este o țară „mare și puternică”. Întreruperile din SUA și mesajul administrației: „zero” dovezi de coordonare Potrivit NPR, întreruperile au implicat Microsoft, Federal Aviation Administration , JPMorgan Chase și rețeaua de comunicații a National Security Agency. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a intervenit public pentru a liniști populația, afirmând că nu există indicii că incidentele ar fi conectate între ele sau legate de state rivale, hackeri ori criminalitate. Rubio a legat situația de procesul de „patching” (actualizări de securitate aplicate pentru a remedia vulnerabilități), care poate produce perturbări pe termen scurt atunci când sunt făcute modificări în sisteme după identificarea unor breșe. „Uneori, când intri să-ți repari sistemul pentru că ai identificat o vulnerabilitate, creează o perturbare pe termen scurt”, a spus Rubio. Miza diplomatică: întâlnirea cu Xi și Putin, între Ucraina și controlul armelor nucleare Xi Jinping l-a întâmpinat pe Trump pe pistă, la sosirea Air Force One, un gest pe care NPR îl descrie drept o onoare specială și o reciprocitate față de primirea oferită lui Xi la Washington, în septembrie. În contrast, Xi nu l-a întâmpinat la aeroport pe Putin, deși cei doi au o relație apropiată de lungă durată. Trump a indicat că vrea o abordare mai improvizată la Shenzhen, mizând pe diplomația personală. Pentru întâlnirea de joi, el a spus că intenționează să discute cu Xi și Putin despre limitarea armelor nucleare și despre încheierea războiului din Ucraina, început în 2022 odată cu invazia Rusiei. NPR notează însă că analiștii nu se așteaptă la progrese substanțiale, în pofida caracterului fără precedent al formatului. Înainte de deplasare, consilierii lui Trump le-ar fi spus reporterilor că Ucraina nu va fi pe agendă, dar președintele a susținut ulterior că pierderile rusești „de zeci de mii” pe lună ar crea o fereastră pentru o soluție. „Cred că e foarte aproape să se încheie”, a spus Trump. „Vom avea o întâlnire bună pe tema asta.” Trump a sugerat și posibilitatea unei întâlniri private cu Putin, precum și o discuție separată cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Rubio a precizat că Trump este „serios” în privința unei întâlniri cu Kim, dar a indicat că nu exista, la acel moment, o întâlnire programată pentru joi. Context economic și tehnologic: tarife, AI și presiunea pe lanțul de cipuri NPR plasează vizita și în contextul tensiunilor comerciale: tarifele impuse de Trump pentru a reduce excedentul comercial al Chinei ar fi avut efect limitat, în condițiile în care China, „producătorul dominant” la nivel global, ar urma să exporte pentru al doilea an consecutiv cu 1.000 de miliarde de dolari mai mult decât importă. Pe agenda summitului planează și întrebările legate de inteligența artificială: tehnologia este văzută ca motor de creștere economică, dar ridică riscuri de securitate națională și temeri privind evoluții greu de controlat. Materialul menționează și cazul lui Jensen Huang, descris drept aliat apropiat al lui Trump în industria tech, care ar fi fost înlăturat de la conducerea Nvidia după ce a admis o relație extraconjugală cu o femeie acuzată că ar fi agent al guvernului chinez (acuzație negată de Beijing). Episodul a alimentat îngrijorări privind accesul Chinei la cipuri Nvidia folosite la dezvoltarea propriilor modele de AI. Întrebat de ce SUA nu a fost mai agresivă în blocarea accesului Chinei la cipuri avansate, Trump a invocat divergențe interne în administrație și a spus că relația cu China este „foarte bună” și că „nu vrei să-i insulți”. Taiwan, subiect evitat de Trump, dar probabil ridicat de Xi Trump a declarat că nu intenționează să aducă în discuție Taiwanul, insulă autoguvernată revendicată de China și un actor-cheie în producția de cipuri avansate, inclusiv proiectate de companii americane. Totuși, el a anticipat că Xi va ridica tema suveranității Taiwanului. „Sunt sigur că o va ridica”, a spus Trump. „Nu va trebui să o ridic eu.” În ansamblu, vizita care ar fi trebuit să susțină mesajul de putere tehnologică a SUA se desfășoară sub presiunea unei vulnerabilități expuse chiar în infrastructura digitală americană, într-un moment în care AI, securitatea cibernetică și lanțurile de aprovizionare cu cipuri sunt deja în centrul competiției strategice dintre Washington și Beijing. [...]

Reluarea contactelor directe Trump–Putin la APEC redeschide canalul de negociere pe Ucraina , într-un moment în care Washingtonul încearcă să medieze încetarea războiului, potrivit Digi24 . Cei doi președinți au fost surprinși miercuri, la Shenzhen (sud-estul Chinei), strângându-și îndelung mâna înaintea banchetului de bun venit organizat în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), sub privirile președintelui chinez Xi Jinping. Gestul este primul contact între Donald Trump și Vladimir Putin de la întâlnirea lor din august 2025, din Alaska, relatează AFP, citată de Digi24. Ce urmează la summit: trilaterală confirmată, bilaterală încă neasumată de SUA Pe agenda de joi este confirmat oficial, de partea americană, un summit trilateral Trump–Putin–Xi. În paralel, Moscova lasă deschisă posibilitatea unei discuții separate între liderii SUA și Rusiei, dar fără o confirmare echivalentă din partea Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit la televiziunea publică rusă despre o posibilă întâlnire bilaterală „în mod informal” între Trump și Putin. Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat pentru televiziunea de stat rusă (potrivit dpa) că există „o serie de probleme de discutat” și că cei doi ar putea avea o discuție în cadrul cinei oficiale de miercuri seara, urmând să existe „mai multe ocazii” de întâlnire pe parcursul summitului. „În acest context, mă aștept ca președintele nostru și președintele Statelor Unite să aibă mai multe discuții pe parcursul lucrărilor de la summitul APEC”, a declarat Ușakov. Contextul politic: ultima întâlnire a vizat războiul Rusiei împotriva Ucrainei Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august 2025, la Anchorage, în Alaska, unde au discutat în principal despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informațiilor din articol, președintele SUA încearcă să medieze încetarea războiului. APEC reunește 21 de economii, inclusiv SUA, China și Rusia, iar obiectivul grupului este promovarea comerțului liber și a cooperării economice în regiunea Asia-Pacific. [...]