Știri
Știri din categoria Externe
Atacul Ucrainei asupra unui petrolier sancționat ridică presiunea pe exporturile de petrol ale Rusiei, vizând direct navele folosite pentru ocolirea restricțiilor occidentale, potrivit Agerpres.
Forțele armate ucrainene au anunțat că au atacat miercuri dimineață, în Marea Neagră, un petrolier din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, conform unui comunicat al Statului Major ucrainean publicat pe Facebook. Informația este relatată de agenția EFE.
Nava vizată a fost identificată drept FINA A. Statul Major ucrainean susține că petrolierul se află sub sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, Elveția, Regatul Unit, Canada și Ucraina, iar amploarea pagubelor este „în curs de evaluare”.
„Flota din umbră” este folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile prin care statele occidentale încearcă să-i perturbe exporturile de petrol. În acest context, atacurile asupra unor astfel de nave pot avea efecte operaționale asupra logisticii de export și pot amplifica riscurile pentru transportul maritim asociat acestor rute.
Ucraina a atacat mai multe nave din această categorie în Marea Neagră în ultimele luni, mai notează comunicatul citat.
Recomandate
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca Zelenski să fie înlocuit după război , un semnal că presiunea pentru o „resetare” politică la Kiev crește odată cu prelungirea conflictului și cu intrarea mandatului său într-o fază prelungită de excepție, potrivit Digi24 , care citează un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), preluat de Kyiv Independent . Procentul de 67% reprezintă o creștere puternică față de 2023, când doar 23% dintre respondenți anticipau o schimbare la vârful statului după încheierea războiului. În același timp, mai multe sondaje au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de încetarea ostilităților. Cererea de „reorganizare” depășește figura președintelui Întrebarea din sondaj a vizat o posibilă reorganizare a autorităților centrale după război, nu doar înlocuirea președintelui, ci și schimbări la nivelul guvernului și al parlamentului, în ideea „restabilirii” țării. Conform datelor citate, ponderea celor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a urcat la 88%, de la 73% în 2023. Pe componente, sprijinul pentru schimbări arată astfel: 83% susțin reorganizarea parlamentului după război (față de 69% anterior); 74% susțin reorganizarea guvernului (față de 47% în 2023). Încredere în Zelenski, dar nu „în alb” Sondajul indică și o nuanță importantă: așteptarea ca Zelenski să fie înlocuit există inclusiv în rândul celor care declară încredere în el. Potrivit KIIS: 33% dintre cei care au „încredere deplină” în Zelenski se așteaptă totuși să fie înlocuit după război; 68% dintre cei care „tind să aibă încredere” în el au aceeași așteptare; 97% dintre cei care nu au deloc încredere în el se așteaptă la înlocuire. În paralel, studiul arată că proporția ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului a scăzut la 52%, de la nivelul din 2022. Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a explicat că sprijinul pentru Zelenski rămâne legat de apărarea națională și de ideea că ar trebui să rămână în funcție până la finalul războiului, însă „nu este necondiționat”, ci reflectă o cerere mai largă de reînnoire a elitelor. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainienilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate.” Ce arată alte măsurători citate Materialul Digi24 mai menționează două repere din sondaje KIIS: 61% dintre ucraineni declară că au încredere în Zelenski, nivel descris ca stabil, în pofida „evoluțiilor recente” legate de cel mai mare scandal de corupție din mandatul său; un alt studiu din luna mai arată că 28% dintre respondenți vor ca Zelenski să rămână președinte după război, iar 16% cred că ar putea rămâne în politică într-un alt rol. Pentru mediul economic și pentru partenerii externi ai Ucrainei, aceste cifre conturează un risc politic post-conflict: chiar dacă alegerile sunt respinse pe durata războiului, așteptările publice pentru schimbări rapide după încetarea luptelor par să se consolideze, inclusiv la nivelul instituțiilor-cheie ale statului. [...]
Parlamentul European condiționează orice apropiere de UE de reforme democratice în Georgia și Turcia, semnalând că, în forma actuală, relația cu Bruxelles-ul nu poate avansa fără progrese verificabile privind statul de drept și drepturile fundamentale, potrivit Mediafax . Mesajul are un impact direct de reglementare: eurodeputații cer ca pașii următori în relația cu cele două state să fie condiționați strict de respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a standardelor democratice, pe fondul acuzațiilor de „regres democratic” în ambele țări. Georgia: angajamentul UE, legat de pași „concreți și verificabili” În cazul Georgiei, Parlamentul European critică guvernarea partidului Georgian Dream și susține că nu au existat măsuri pentru a inversa o direcție descrisă drept „anti-europeană”. Rezoluția a fost adoptată miercuri cu 436 de voturi pentru, 145 împotrivă și 47 de abțineri, iar documentul cere ca orice angajament viitor al UE cu autoritățile de la Tbilisi să depindă de pași „concreți și verificabili” pentru oprirea regresului democratic. Eurodeputații afirmă, totodată, solidaritatea cu cetățenii georgieni care susțin o Georgie democratică și europeană, dar mențin poziția de nerecunoaștere a legitimității actualului parlament georgian și a președintelui desemnat de acesta. Raportoarea Rasa Juknevičienė a cerut sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor considerați responsabili de represiune și „capturarea statului”, acuzând, între altele, presiuni asupra presei independente și existența unui număr ridicat de prizonieri politici. Turcia: aderarea rămâne blocată, cu avertisment privind deriva autoritară Pentru Turcia, Parlamentul European constată că procesul de aderare rămâne blocat, în pofida reafirmării periodice de către Ankara a obiectivului de integrare. Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 107 împotrivă și 171 de abțineri, iar eurodeputații indică drept probleme majore nerezolvate statul de drept, drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice. Parlamentul cere guvernului turc să respecte dreptul internațional, relațiile de bună vecinătate și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special Grecia și Cipru, și critică reacția considerată limitată a altor instituții europene și a multor state membre față de derapajele democratice din Turcia. Raportorul Nacho Sánchez Amor a avertizat că Turcia se îndreaptă rapid către „un model pe deplin autoritar”, invocând presiunile asupra principalului partid de opoziție, CHP, și folosirea justiției în scop politic. El a acuzat Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre de o reacție prea slabă, cu efecte asupra credibilității UE și asupra segmentelor pro-europene din societatea turcă. Negocierile de aderare ale Turciei sunt blocate din 2018, însă Parlamentul European subliniază că țara rămâne importantă strategic și geopolitic pentru UE și este aliat în NATO. [...]
Așteptările de schimbare politică după război cresc în Ucraina , iar asta poate redesena calendarul deciziilor economice și al reconstrucției, pe fondul unei presiuni publice mai mari pentru reînnoirea instituțiilor, potrivit Mediafax . Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) , în perioada 7 mai – 3 iunie, arată că 88% dintre respondenți se așteaptă la o schimbare a conducerii Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, procent în creștere față de acum trei ani (73%). Cea mai mare schimbare de percepție vizează funcția de președinte: dacă în 2023 doar 23% dintre cei chestionați credeau că Ucraina va avea un alt lider după război, acum ponderea a urcat la 67%. Presiune pentru reînnoirea instituțiilor, nu pentru alegeri în timpul războiului Pe lângă președinție, sondajul indică așteptări ridicate și pentru celelalte centre de putere: 83% dintre ucraineni se așteaptă la o schimbare a Parlamentului (față de 69% în urmă cu trei ani); 74% cred că și Guvernul ar trebui reînnoit (față de 47% anterior). KIIS avertizează însă că aceste rezultate nu trebuie citite ca un sprijin pentru organizarea imediată a alegerilor. Directorul executiv al institutului, Anton Hrușetki, spune că majoritatea ucrainenilor îl consideră în continuare legitim pe Volodimir Zelenski și se opun alegerilor până la finalul războiului. „Președintele Zelenski rămâne un șef de stat legitim în ochii majorității ucrainenilor, iar majoritatea cetățenilor continuă să se opună alegerilor până la sfârșitul războiului.” Cum se împarte opinia în funcție de încrederea în Zelenski Datele sondajului detaliază și relația dintre nivelul de încredere în actualul președinte și dorința de schimbare după război: dintre cei care au încredere deplină în Zelenski, 33% cred că ar trebui înlocuit după război; în rândul celor care spun că ar „prefera să aibă încredere” în el, procentul urcă la 68%; aproape toți respondenții care declară că nu au încredere în Zelenski consideră că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte după încheierea conflictului. Metodologie Sondajul a fost realizat telefonic, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de adulți din zonele Ucrainei aflate sub controlul guvernului. KIIS indică o marjă maximă de eroare de 4,1%. [...]
Declarațiile și gesturile lui Donald Trump la G7 au pus din nou în prim-plan riscul de impredictibilitate în coordonarea deciziilor comune , într-un moment în care liderii celor mai dezvoltate economii discută despre sancțiuni și sprijin militar pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . La summitul G7 din Franța, Trump le-a spus celorlalți lideri, după ce a ajuns ultimul la masă: „Eu sunt șeful”, remarcă ce a stârnit râsete, relatează AFP, citată de Agerpres. Președintele american i-a strâns din mers mâna lui Emmanuel Macron și s-a oprit pentru scurt timp în capul mesei înainte să se așeze. În același cadru, Trump s-a plâns că este prea cald în sală, notează materialul, într-un episod care a completat seria de momente informale din jurul reuniunii. De ce contează: semnale despre disponibilitatea SUA de a susține decizii comune Dincolo de episodul de la masă, AFP apreciază că, de la sosirea la Evian, Trump a avut o atitudine „mai degrabă conciliantă”. Publicația amintește că liderul de la Casa Albă nu agreează, în general, reuniunile multilaterale și comunicatele comune, însă de această dată a semnat inclusiv un text privind Ucraina adoptat de participanți și, ulterior, nu l-a contrazis, cum s-a întâmplat în Canada, în timpul primului său mandat. Ce au convenit liderii G7 privind Rusia și Ucraina Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, SUA și Regatul Unit s-au angajat la summit să crească „presiunile asupra economiei de război a Rusiei”, prin sancțiuni care să vizeze în special exporturile de energie din Rusia. Totodată, au convenit să furnizeze Ucrainei mai multe capacități de apărare antiaeriană, sisteme de interceptare și arme cu rază lungă de acțiune. Declarația comună salută și acordul dintre SUA și Iran, „obținut sub conducerea fermă a președintelui Donald Trump”, o formulare despre care AFP notează că ar fi fost pe placul acestuia. Trump a acceptat, de asemenea, să își prelungească vizita în Franța pentru a participa, miercuri seara, ca oaspete al lui Macron, la un dineu la Versailles. [...]
Irlanda preia la 1 iulie președinția Consiliului UE cu o fereastră scurtă pentru decizii majore , înainte ca politica internă din Franța să blocheze dosare sensibile precum extinderea și bugetul multianual, potrivit Politico . Dublin mizează pe șase luni în care să împingă înainte negocieri rămase în impas, dar oficialii irlandezi admit că apropierea alegerilor prezidențiale franceze din aprilie 2027 va reduce rapid apetitul Parisului pentru decizii controversate. Ministrul irlandez pentru Europa, Thomas Byrne , spune că guvernul de la Dublin își calculează calendarul în funcție de ciclurile electorale, conștient că, pe măsură ce campania din Franța se intensifică, autoritățile franceze vor evita subiecte care ar putea alimenta extrema dreaptă, în special Rassemblement National, care conduce în sondaje. Extinderea UE: accelerare posibilă, dar cu miză diferită pentru Balcani și Ucraina Irlanda pune extinderea UE în fruntea priorităților. În cazul Muntenegrului — considerat, în general, cel mai avansat candidat din Balcanii de Vest — ambasadorul țării la UE, Petar Markovic, afirmă că se așteaptă la „pași istorici” pe criterii de merit în timpul președinției irlandeze și că Podgorița va rămâne „în prim-plan”. Pentru Ucraina, miza este mai mare și mai complicată: aderarea ar avea implicații economice și bugetare mult mai importante pentru UE și necesită unanimitatea celor 27 de state membre, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei. Ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, spune că, după anunțul UE din 15 iunie privind deschiderea primului „cluster” de negociere (un pachet tematic ce grupează mai multe capitole de politici), Kievul vrea deschiderea celorlalte cinci clustere în iulie, pentru a menține ritmul reformelor din parlamentul ucrainean (Rada). Un diplomat UE dintr-o țară care susține aderarea Ucrainei avertizează însă că alegerile din Franța sunt o „amenințare semnificativă” pentru viteza negocierilor, deoarece o accelerare a dosarului ucrainean ar putea deveni muniție electorală pentru extrema dreaptă. Bugetul UE pentru 2028: Irlanda, între „frugali” și cererile de cheltuieli mai mari Al doilea dosar major este negocierea următorului buget multianual al UE (Cadrul Financiar Multianual) , care ar urma să intre în vigoare în 2028. Președintele Consiliului European, António Costa, vrea un acord politic până la finalul lui 2026. Negocierile opun două tabere: „prietenii coeziunii”, în principal state care primesc mai mult din bugetul UE decât contribuie, și care cer mai mulți bani pentru priorități precum apărarea, competitivitatea, extinderea și sprijinul pentru Ucraina; statele „frugale”, care insistă pentru limitarea cheltuielilor. Byrne spune că diferențele de poziție sunt deja vizibile, iar Irlanda încearcă să se poziționeze ca „broker onest”. În acest sens, el afirmă că a evitat inclusiv o reuniune informală a miniștrilor din țările frugale, pentru a nu compromite neutralitatea Dublinului înainte de preluarea mandatului. Presiunea calendarului francez revine și aici: un diplomat din afara UE descrie luna noiembrie drept începutul „sezonului prostiilor” în campania electorală, moment după care președintele Emmanuel Macron ar avea și mai puțin apetit pentru asumarea unor riscuri politice pe teme europene. În plus, o eventuală împingere a unui buget mai mare înainte de alegeri ar putea fi folosită în campanie împotriva „Bruxelles-ului risipitor”, complicând poziția Parisului. De ce contează: o președinție cu risc de „blocaj” dacă nu prinde momentul Pentru companii și investitori, miza este una de reglementare și de predictibilitate: ritmul extinderii (mai ales Ucraina) și direcția bugetului UE pentru 2028 vor influența prioritățile de finanțare și echilibrul politic al Uniunii. Politico notează că echipa lui Costa vrea ca guvernele să contureze din timp un cadru suficient de ambițios, astfel încât eventualele ajustări ulterioare la nivel de lideri să nu pară o răsturnare politică. În esență, Irlanda are de gestionat o ecuație strânsă: să obțină progrese rapide pe dosare grele, înainte ca dinamica electorală din Franța să reducă spațiul de compromis la nivel european. [...]
