Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Al treilea atac american asupra unei nave...

Al treilea atac american asupra unei nave suspectate de trafic în Pacific - 150 de morți de la debutul campaniei

Ambarcațiune distrusă în urma unui atac militar în Pacific.

Forțele SUA au lansat al treilea atac asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacific, iar bilanțul morților a ajuns la 150, potrivit Știrile ProTV, care citează AFP prin Agerpres. În cea mai recentă operațiune, trei persoane au fost ucise.

Acțiunea a fost coordonată de comandamentul militar american pentru America Latină și Caraibe. Ca și în intervențiile anterioare, armata SUA a publicat imagini video în care se vede ambarcațiunea lovită și distrusă în urma unei explozii surprinse din aer.

Campania a început în septembrie 2025 și vizează nave suspectate că ar transporta droguri către piața americană. Administrația de la Washington nu a prezentat până acum dovezi publice privind implicarea directă a navelor atacate în activități de trafic.

Legalitatea acestor operațiuni este contestată. Experți și oficiali ai ONU au calificat intervențiile drept „execuții extrajudiciare”, iar dezbaterea privind temeiul juridic al acțiunilor continuă atât în Statele Unite, cât și la nivel internațional.

Este al treilea atac raportat în ultimele săptămâni, după incidente similare în Caraibe și în Pacific, soldate de asemenea cu victime.

Tag-uri:statele uniteoceanul pacificarmata suaoperatiuni militaredezbatere juridicatrafic de droguricaraibe
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăstirileprotv.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Masoud Pezeshkian exprimându-și determinarea în fața presiunilor externe.
Externe21 feb. 2026

Tensiuni în creștere pe dosarul nuclear iranian - Pezeshkian respinge presiunile, iar Europa își avertizează cetățenii să părăsească Iranul

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu va ceda presiunilor externe , în plin context al negocierilor nucleare cu Statele Unite și al amenințărilor privind posibile lovituri militare americane, potrivit Reuters . „Marile puteri se aliniază pentru a ne forța să plecăm capul… însă nu vom face acest lucru”, a afirmat Pezeshkian într-un discurs transmis de televiziunea de stat iraniană. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a spus că ia în calcul o lovitură militară limitată pentru a determina Iranul să accepte un acord. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat că un proiect de acord nuclear ar putea fi finalizat în „două sau trei zile” și prezentat părții americane, inclusiv emisarului Steve Witkoff și lui Jared Kushner . Tensiunile au determinat reacții și în Europa. Serbia și Suedia și-au îndemnat sâmbătă cetățenii să părăsească Iranul, invocând riscul deteriorării situației de securitate și posibilitatea unor atacuri aeriene americane. Belgradul făcuse deja o recomandare similară în ianuarie. Pe fondul negocierilor, Iranul este acuzat că își consolidează infrastructura nucleară, iar Washingtonul insistă asupra unor concesii suplimentare. Retorica dură a ambelor părți sugerează că discuțiile se află într-un moment critic, cu riscul escaladării militare în cazul unui eșec diplomatic. [...]

Ambasadorul SUA discută despre drepturile Israelului în Orientul Mijlociu.
Externe21 feb. 2026

Ambasadorul SUA în Israel invocă un „drept biblic” asupra teritoriului dintre Egipt și Eufrat - declarațiile din podcastul cu Tucker Carlson provoacă reacții în SUA și Israel

Ambasadorul SUA în Israel afirmă că Israelul ar avea un „drept biblic” asupra regiunii , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat de Mike Huckabee jurnalistului Tucker Carlson . Declarațiile, făcute în cadrul unui podcast realizat în Israel, au stârnit reacții în spațiul public american și israelian. În dialogul cu Carlson, Huckabee a susținut că Israelul ar avea un temei biblic pentru a controla o zonă extinsă din Orientul Mijlociu, făcând referire la un pasaj din Vechiul Testament care evocă un teritoriu „de la râul Egiptului până la fluviul Eufrat”. Întrebat explicit dacă Israelul ar avea dreptul să preia întregul teritoriu, ambasadorul a răspuns: „Ar fi în regulă dacă l-ar lua pe tot” . Zona evocată în discuție ar include, în interpretarea geografică actuală menționată în podcast, state precum: Israel Iordania Siria Liban părți din Arabia Saudită și Irak Huckabee , fost guvernator al statului Arkansas și numit ambasador de administrația Trump, este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pro-Israel. Interviul vine într-un moment tensionat în regiune, pe fondul dezbaterilor privind sprijinul SUA pentru Israel și al criticilor venite din interiorul curentului politic conservator american. Vizita lui Tucker Carlson în Israel a generat, la rândul ei, controverse. Acesta a susținut că ar fi fost supus unui tratament „bizar” pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, afirmație respinsă de autoritățile israeliene. Autoritatea Aeroportuară din Israel a precizat că jurnalistul „nu a fost reținut, întârziat sau interogat”, iar fostul premier Naftali Bennett l-a criticat public pe Carlson pentru declarațiile sale. Declarațiile ambasadorului american au reaprins dezbaterea privind raportarea la argumente religioase în politica externă și la granițele recunoscute internațional în Orientul Mijlociu . [...]

Reuniune internațională pentru reconstrucția Gazei și dezarmarea Hamas.
Externe21 feb. 2026

Fondul pentru Gaza ajunge la 17 mld. dolari - dezarmarea Hamas și retragerea Israelului, test-cheie

Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la reconstrucția Gazei , conform anunțului făcut de președintele Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, informează Radio Europa Liberă . Această sumă se adaugă celor 7 miliarde de dolari deja strânși de alte națiuni pentru același scop. Evenimentul, desfășurat la Washington pe 19 februarie 2026, a avut ca obiectiv principal coordonarea eforturilor de reconstrucție a regiunii Gaza, afectată de conflictele recente. Contribuția Statelor Unite Donald Trump a subliniat importanța contribuției financiare a Statelor Unite, menționând că fondurile vor fi utilizate pentru dezarmarea Hamas și pentru retragerea trupelor israeliene. De asemenea, a anunțat că FIFA va contribui cu 75 de milioane de dolari pentru proiecte de fotbal în Gaza, iar Națiunile Unite vor oferi 2 miliarde de dolari pentru asistență umanitară. „Vom consolida Națiunile Unite. Ne vom asigura că facilitățile sale sunt bune. Au nevoie de ajutor, îi vom ajuta financiar și ne vom asigura că Organizația Națiunilor Unite este viabilă”, a declarat Trump. România, prezentă în calitate de observator România a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan , care a participat ca observator la reuniune. Acesta a subliniat că România este pregătită să sprijine activitatea Consiliului pentru Pace, oferind asistență umanitară și expertiză în diverse domenii. Printre propunerile sale se numără creșterea numărului de zboruri pentru evacuarea copiilor bolnavi din Gaza și tratarea lor în spitalele românești, extinderea programelor de burse pentru studenții palestinieni și contribuția la reconstruirea instituțiilor locale. Reacții internaționale și planuri de viitor Consiliul pentru Pace, care include Israelul dar nu și reprezentanți palestinieni, a generat îngrijorări cu privire la posibila subminare a rolului ONU în soluționarea conflictelor globale. Cu toate acestea, Trump a asigurat că SUA vor continua să susțină ONU financiar pentru a-i asigura viabilitatea. În cadrul reuniunii, a fost anunțată și formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care va include trupe din cinci țări: Indonezia, Maroc, Kazahstan, Kosovo și Albania. Această forță va avea rolul de a menține pacea în Gaza, în timp ce comitetul palestinian susținut de SUA începe recrutarea de polițiști locali. Provocările Consiliului pentru Pace În pofida eforturilor internaționale, dezarmarea Hamas și gestionarea fluxului de ajutor umanitar rămân provocări majore pentru Consiliul pentru Pace . Hamas a exprimat reticență în a preda armele, iar purtătorul de cuvânt al organizației a subliniat necesitatea unei forțe internaționale care să monitorizeze încetarea focului și să prevină agresiunile israeliene. În concluzie, inițiativa Consiliului pentru Pace reprezintă un pas important în direcția reconstrucției și stabilizării regiunii Gaza, însă succesul său va depinde de cooperarea internațională și de capacitatea de a depăși obstacolele politice și militare existente. [...]

Netanyahu avertizează despre un răspuns drastic la amenințările din Iran.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu avertizează Iranul cu un răspuns „de neimaginat” – Israel invocă coordonarea cu SUA

Netanyahu a avertizat că Israelul va răspunde „de neimaginat” dacă Iranul atacă , pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu și al semnalelor că Washingtonul ia în calcul o decizie rapidă privind Teheranul. Declarația a fost făcută joi, 19 februarie 2026, la ceremonia de absolvire a unor ofițeri ai armatei israeliene, potrivit The Times of Israel . Premierul israelian a spus că Israelul „operează cot la cot” cu Statele Unite și că este „pregătit pentru orice scenariu”, într-un moment în care tensiunile au crescut odată cu blocarea negocierilor nucleare SUA–Iran și cu intensificarea mișcărilor militare în regiune. Presiune americană și calendar strâns În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că o decizie privind Iranul ar putea veni „în următoarele 10 zile”, declarație făcută în timpul unei reuniuni a inițiativei Board of Peace. Mesajul se suprapune peste informațiile apărute în presa americană despre repoziționarea de forțe în Orientul Mijlociu, inclusiv pregătiri pentru eventuale lovituri, deși nu a fost anunțată o decizie finală publică. Israel, sceptic față de negocieri Potrivit The Times of Israel, oficiali israelieni rămân rezervați în privința eficienței discuțiilor dintre SUA și Iran. Netanyahu a afirmat că i-a transmis lui Trump „poziția Israelului” privind principiile care ar trebui să stea la baza oricăror negocieri cu Teheranul, după vizita sa recentă la Washington. La aceeași ceremonie, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment către adversarii Israelului, iar șeful Statului Major, Eyal Zamir, a susținut că armata este într-un nivel ridicat de alertă. De ce contează declarația Avertismentul public al lui Netanyahu vine într-un moment în care piețele și diplomația urmăresc atent orice escaladare între Israel, SUA și Iran, pe fondul riscului de extindere regională a conflictului și a impactului asupra securității energetice, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Hormuz. [...]

Kirill Dmitriev discută despre colaborarea economică dintre SUA și Rusia.
Externe19 feb. 2026

Emisarul economic al Kremlinului vorbește despre proiecte SUA–Rusia de 14.000 de miliarde de dolari - ridicarea sancțiunilor și un acord de pace în Ucraina sunt condițiile-cheie

Emisarul economic al Kremlinului susține că proiecte comune SUA–Rusia ar putea ajunge la 14.000 de miliarde de dolari , dacă se încheie un acord de pace în Ucraina și sunt ridicate sancțiunile occidentale. Potrivit The Moscow Times , Kirill Dmitriev , directorul Fondului Rus de Investiții Directe și consilier economic al președintelui Vladimir Putin, a prezentat această estimare într-o postare publică. Valoarea avansată depășește cu 2.000 de miliarde de dolari cifra de 12.000 de miliarde invocată anterior de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a descris propunerile drept „pachetul Dmitriev”. Dmitriev a respins acea evaluare, afirmând că suma reală ar fi mai mare. Kremlinul a confirmat că Moscova „oferă cooperare” economică Statelor Unite, însă a subliniat că orice progres depinde de un acord de pace cu Ucraina. Printre ideile vehiculate, potrivit unor analize citate în articol, se numără: exploatarea mineralelor rare; dezvoltarea proiectelor petroliere și de gaze în Arctica; restabilirea accesului Rusiei la sistemele de decontare în dolari; chiar și un proiect de tunel care ar lega Alaska de Rusia. Publicația The Economist a calificat cifrele drept exagerate, notând că suma propusă depășește de mai multe ori produsul intern brut anual al Rusiei, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari în ultimii ani. Casa Albă nu a comentat oficial propunerile. Dmitriev susține că ridicarea sancțiunilor ar aduce beneficii și companiilor americane, afirmând că acestea ar fi pierdut peste 300 de miliarde de dolari din cauza restricțiilor. Propunerea intervine într-un context geopolitic tensionat, în care perspectivele unui acord de pace rămân incerte, iar sancțiunile occidentale continuă să limiteze cooperarea economică dintre cele două state. [...]

Viktor Orbán și Péter Magyar la o întâlnire electorală în Ungaria.
Externe21 feb. 2026

Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria a început - Fidesz și Tisza într-o cursă strânsă

Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria a început oficial, în perspectiva scrutinului din 12 aprilie , potrivit Euronews . Candidații au la dispoziție două săptămâni pentru a strânge semnăturile necesare înscrierii pe buletinul de vot. Pentru a candida într-o circumscripție, fiecare aspirant trebuie să adune cel puțin 500 de semnături valide și să își depună dosarul până la 6 martie. În paralel, partidele și organizațiile minorităților pot înregistra liste naționale pentru scrutin. Sondajele indică cea mai strânsă competiție din ultimii 20 de ani între partidul de guvernământ Fidesz, condus de premierul Viktor Orbán , și formațiunea Tisza, condusă de Péter Magyar . Institute apropiate guvernului arată un avans pentru Fidesz, în timp ce sondajele independente plasează Tisza în față, cu diferențe de până la 10 puncte procentuale în rândul alegătorilor siguri. Sistemul electoral ungar ar putea însă influența rezultatul final. Experții susțin că delimitarea circumscripțiilor avantajează Fidesz cu 2-3% la nivel de listă, astfel încât este posibil ca Tisza să obțină mai multe voturi, dar Fidesz să câștige mai multe mandate și să formeze guvernul. În plus, voturile maghiarilor din afara granițelor, neincluse în sondaje, tind să favorizeze actuala putere. Campania este deja intensă. Viktor Orbán participă la mitinguri anti-război organizate de susținători ai Fidesz , în timp ce Péter Magyar a lansat un turneu național de 55 de zile, fiind desemnat oficial candidat la funcția de prim-ministru din partea Tisza . O noutate majoră a campaniei este utilizarea extinsă a conținutului generat de inteligența artificială. Atât tabăra guvernamentală, cât și opoziția folosesc videoclipuri și materiale manipulate digital, unele dintre ele stârnind controverse și fiind percepute de mulți alegători ca autentice. Rezultatul rămâne dificil de anticipat, într-un context marcat de polarizare puternică și de o mobilizare intensă în ultimele 50 de zile până la vot. [...]