Știri
Știri din categoria Externe
Forțele SUA au lansat al treilea atac asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacific, iar bilanțul morților a ajuns la 150, potrivit Știrile ProTV, care citează AFP prin Agerpres. În cea mai recentă operațiune, trei persoane au fost ucise.
Acțiunea a fost coordonată de comandamentul militar american pentru America Latină și Caraibe. Ca și în intervențiile anterioare, armata SUA a publicat imagini video în care se vede ambarcațiunea lovită și distrusă în urma unei explozii surprinse din aer.
Campania a început în septembrie 2025 și vizează nave suspectate că ar transporta droguri către piața americană. Administrația de la Washington nu a prezentat până acum dovezi publice privind implicarea directă a navelor atacate în activități de trafic.
Legalitatea acestor operațiuni este contestată. Experți și oficiali ai ONU au calificat intervențiile drept „execuții extrajudiciare”, iar dezbaterea privind temeiul juridic al acțiunilor continuă atât în Statele Unite, cât și la nivel internațional.
Este al treilea atac raportat în ultimele săptămâni, după incidente similare în Caraibe și în Pacific, soldate de asemenea cu victime.
Recomandate
China a depășit SUA la aprobarea globală în 2025 , iar diferența indică o repoziționare a percepțiilor internaționale într-o lume tot mai multipolară, potrivit unei analize publicate de globaltimes.cn , care citează date dintr-un sondaj Gallup și alte cercetări internaționale. În sondajul Gallup publicat pe 3 aprilie, aprobarea mediană a conducerii Chinei a urcat la 36% în 2025 (de la 32% în 2024), în timp ce aprobarea conducerii SUA a coborât la 31% (de la 39%). Avantajul de 5 puncte procentuale este, potrivit Gallup, cel mai mare în favoarea Chinei din aproape 20 de ani. Cercetarea a fost realizată în 2025 în peste 130 de țări, cu aproximativ 1.000 de respondenți în fiecare țară; rezultatele nu includ evoluții de politică externă ale SUA de la începutul lui 2026. Ce spune Gallup despre realinierea internațională Datele indică o scădere accentuată a aprobării SUA în rândul aliaților: în 44 de țări, aprobarea conducerii americane a scăzut cu 10 puncte sau mai mult între 2024 și 2025, în timp ce creșteri similare au fost înregistrate doar în șapte țări. Germania a avut cea mai mare scădere (minus 39 de puncte), urmată de Portugalia (minus 38), iar Canada, Marea Britanie și Italia au înregistrat, de asemenea, scăderi „substanțiale”, potrivit materialului. Sondajul include și un indicator de „aliniere” a țărilor: 8% ar fi fost „puternic aliniate” cu China, față de 5% cu SUA; 30% nu ar avea o aliniere clară. Dintre aproximativ 40% „slab aliniate” către una dintre puteri, 32% ar înclina spre China și 8% spre SUA. În interpretarea Gallup, schimbarea percepțiilor din ultimele două decenii este asociată cu trecerea către o ordine mai multipolară, în care statele sunt mai deschise să își echilibreze relațiile între marile puteri. Tendința este confirmată și de alte sondaje Materialul trece în revistă și alte măsurători care ar susține aceeași direcție: un sondaj Pew Research Center (iulie 2025) arată creșterea ponderii celor cu o opinie favorabilă despre China în 15 din 25 de țări, față de 2024; Democracy Perception Index (Nira Data) ar indica faptul că, în 2025, 76 din 96 de țări chestionate au o percepție mai favorabilă despre China decât despre SUA; Morning Consult (sondaj în 41 de țări) arată că, spre finalul lui mai 2025, „favorabilitatea netă” a Chinei a ajuns la +8,8, în timp ce a SUA era la -1,5. De ce contează: spațiu mai mare de manevră pentru China, presiune pe SUA în rândul aliaților Din perspectiva impactului geopolitic și economic, o aprobare mai ridicată poate ușura extinderea relațiilor diplomatice și comerciale, mai ales în state care evită alinierea strictă la o singură putere. În același timp, scăderea în țări aliate sugerează o erodare a capitalului de încredere al SUA, cu potențiale efecte asupra cooperării în formate tradiționale. Experții citați în material avertizează însă că rezultatul nu ar trebui interpretat simplist ca un joc „câștig-pierdere” între China și SUA, ci ca o diferență de comportament și percepție în afacerile internaționale, într-un context de fragmentare și multipolaritate. „Experiențele reale” care alimentează percepția publică Pe lângă cifrele din sondaje, articolul leagă schimbarea de imagine de creșterea contactului direct cu China, inclusiv prin turism și conținut viral pe rețele sociale. Sunt menționate date ale Administrației Naționale pentru Imigrație: în vacanța de Qingming (trei zile), autoritățile de frontieră ar fi înregistrat 843.000 de călătorii transfrontaliere făcute de străini (plus 20,9% față de perioada similară din 2025), dintre care 319.000 de intrări sub politici de scutire de viză (plus 30,7% an/an). În aceeași logică, materialul descrie cum relatările despre siguranță, servicii medicale și viața de zi cu zi contribuie la o percepție „tangibilă” a Chinei, mai ales în rândul tinerilor occidentali, dincolo de etichetele de „superputere” sau „a doua economie a lumii”. [...]
Planul SUA pentru administrarea și reconstrucția Fâșiei Gaza este blocat de lipsa finanțării , după ce „Consiliul pentru pace” al președintelui Donald Trump a primit doar o mică parte din cele 17 miliarde de dolari promise, potrivit The Jerusalem Post . Surse citate în material spun că până acum au intrat sub 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), iar războiul cu Iranul „a afectat totul”, amplificând dificultățile de strângere a banilor. Miza este operațională: fără finanțare și în condiții de securitate precare, Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG) – o structură susținută de SUA, formată din tehnocrați palestinieni și gândită să preia controlul de la Hamas – nu poate intra în Gaza. Un oficial palestinian familiarizat cu discuțiile a declarat că reprezentanții consiliului au transmis facțiunilor palestiniene că „nu există bani disponibili” pentru ca NCAG să se deplaseze în teritoriu. Cine a plătit și cât s-a strâns Una dintre sursele cu acces direct la funcționarea consiliului afirmă că, dintre cele zece state care au făcut angajamente financiare, doar trei au contribuit efectiv până acum: Emiratele Arabe Unite Maroc Statele Unite Suma totală colectată este „sub 1 miliard de dolari”, fără alte detalii privind defalcarea contribuțiilor. De ce contează: fără bani, nu există tranziție de la Hamas Planul discutat la Washington, cu zece zile înainte ca atacurile SUA–Israel asupra Iranului să arunce regiunea într-un nou război, viza guvernanța și reconstrucția Gazei după: dezarmarea Hamas; retragerea trupelor israeliene; demararea unei reconstrucții pe scară largă. În absența finanțării, NCAG rămâne blocat, iar mecanismul de tranziție administrativă nu poate fi pus în mișcare. O sursă diplomatică citată spune că liderul NCAG, Ali Shaath (fost adjunct de ministru în cadrul Autorității Palestiniene), împreună cu cei 14 membri ai comitetului, se află într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor responsabili americani și egipteni. Context: costuri uriașe și negocieri în impas Reconstrucția Gazei, unde patru cincimi dintre clădiri au fost distruse în doi ani de bombardamente israeliene, este estimată de instituții globale la circa 70 de miliarde de dolari (aprox. 322 miliarde lei). Între timp, negocierile privind dezarmarea – găzduite de Egipt și conduse, potrivit materialului, de consiliul lui Trump – rămân în blocaj: Israel condiționează retragerea de depunerea armelor de către Hamas, iar Hamas cere garanții pentru retragerea Israelului și oprirea focului. Ce urmează, conform sursei: Egiptul a invitat Hamas la noi întâlniri sâmbătă, însă, fără finanțare disponibilă și cu riscuri de escaladare militară, planul de administrare și reconstrucție rămâne, deocamdată, suspendat. [...]
Emisarul lui Vladimir Putin a ajuns la Washington pentru discuții despre Ucraina , potrivit stirileprotv.ro , pe fondul semnalelor Moscovei că vrea reluarea contactelor cu administrația Trump și că se simte „lăsată pe dinafară” în agenda americană. Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus, se află în Statele Unite și se întâlnește cu membri ai administrației președintelui american Donald Trump pentru a discuta un posibil acord de pace în Ucraina și cooperarea economică dintre SUA și Rusia, au declarat pentru Reuters surse la curent cu vizita, notează publicația. Deplasarea are loc înainte ca SUA să decidă dacă prelungesc o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, care expiră pe 11 aprilie; subiectul ar putea fi, de asemenea, pe agendă, conform informațiilor prezentate în articol. În paralel, Kremlinul transmite că se așteaptă ca Washingtonul să revină la discuțiile de pace în format trilateral (Rusia–Ucraina–SUA), după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu, ceea ce ar elibera timp pentru dosarul ucrainean. „Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp şi mai multe oportunităţi pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA. Pe scurt, miza vizitei și a mesajelor publice de la Moscova se leagă de: reluarea canalelor de negociere cu Washingtonul pe tema războiului din Ucraina; posibile discuții despre cooperarea economică SUA–Rusia; decizia iminentă a SUA privind prelungirea derogării de la sancțiunile care vizează petrolul rusesc (termen: 11 aprilie); repoziționarea priorităților americane după evoluțiile din Orientul Mijlociu, despre care Kremlinul sugerează că au „consumat” atenția administrației Trump. Articolul este atribuit Agerpres, iar informațiile despre vizită sunt prezentate ca provenind din surse citate de Reuters, fără a fi indicate public detalii despre un calendar al negocierilor sau despre eventuale rezultate imediate. [...]
Turcia spune că NATO nu are obligația să intervină militar la Ormuz , pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministrul turc al Comerțului, Ömer Bolat, într-un interviu acordat Euronews, în contextul presiunilor venite de la Washington pentru reluarea traficului maritim prin strâmtoare. Poziția Ankarei vine după ce președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților din NATO să găsească rapid o soluție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice la nivel global. Conform relatării, Trump i-ar fi transmis un ultimatum secretarului general al NATO, Mark Rutte, cerând identificarea unei soluții „în câteva zile”, în timp ce Rutte se află la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. În acest moment, doar un număr limitat de nave reușește să traverseze strâmtoarea, deși a fost anunțat un armistițiu fragil care ar trebui să permită reluarea traficului. În acest cadru, Ömer Bolat a insistat asupra naturii defensive a alianței și a limitelor mandatului său. „NATO are în principal rolul de a descuraja conflictele și de a menține pacea și securitatea pe continentul european, dar și la nivel global”, a spus oficialul turc. Întrebat dacă statele membre pot să îi amintească lui Trump că NATO nu a fost implicată în planificarea conflictului cu Iranul, Bolat a răspuns afirmativ. Articolul menționează că mai multe state NATO au respins deja solicitările inițiale ale SUA de a susține campania militară împotriva Iranului, invocând lipsa consultărilor înaintea loviturilor și caracterul defensiv al alianței. În paralel, aproximativ 40 de state, majoritatea membre NATO, alături de Japonia, Coreea de Sud și Australia, analizează o strategie pentru securizarea Strâmtorii Ormuz după încetarea ostilităților. Miza este economică și energetică: Strâmtoarea Ormuz este o rută-cheie pentru transportul petrolului, iar orice blocaj sau restricție se transmite rapid în piețele globale, inclusiv în prețul petrolului. În consecință, presiunea diplomatică pentru redeschiderea completă crește, însă, potrivit pozițiilor descrise, o intervenție militară colectivă sub umbrela NATO rămâne incertă. [...]
Casa Albă a evitat un discurs televizat al lui Donald Trump despre încetarea focului cu Iranul, pe fondul incertitudinilor din acord , potrivit reuters.com . Decizia indică o prudență de comunicare într-un moment în care administrația americană încearcă să proiecteze încredere în înțelegere, deși detaliile rămân neclare, iar miza economică este majoră: Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu efecte severe asupra aprovizionării globale cu energie. Oficiali americani citați de Reuters spun că unii consilieri s-au temut că un mesaj în prime-time ar fi „vândut” prea mult un acord încă fragil. În paralel, Casa Albă a transmis într-un comunicat că discuțiile „nu au ajuns la nivelul” președintelui și a calificat informația drept „știri false”, susținând că subiectul nu a fost discutat cu Trump. De ce contează: riscul de piață rămâne, deși loviturile aeriene s-au oprit Încetarea focului a oprit loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, însă nu a pus capăt blocadei Strâmtorii Hormuz, descrisă în material ca provocând „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale cu energie. Pentru piețe, mesajul este că reducerea tensiunilor militare nu s-a tradus încă într-o normalizare a fluxurilor energetice, iar pârghia Teheranului asupra rutei rămâne intactă. Reuters notează că, vineri, strâmtoarea era în continuare închisă, iar Israelul a schimbat focuri cu Hezbollah în Liban, un conflict paralel pe care SUA și Iranul l-au descris, fiecare, drept încălcări ale acordului, chiar înaintea primelor discuții de pace. Ce se știe despre decizia de comunicare și ce urmează Potrivit sursei, Trump a anunțat încetarea focului printr-o postare pe rețele sociale, cu doar câteva ore înainte de un termen-limită de marți seara, după ce amenințase că va „distruge întreaga civilizație” a Iranului. Reuters descrie schimbarea de poziție drept una dintre cele mai bruște răsturnări de situație din timpul unui război făcute de un președinte american. În weekend urmează negocieri la nivel înalt în Islamabad, programate să înceapă sâmbătă, delegația SUA fiind condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a spus vineri că SUA sunt dispuse să negocieze cu bună-credință, dar a avertizat că, dacă partea iraniană „încearcă să ne joace”, echipa americană nu va fi receptivă. Context: lipsa de încredere și pârghia Hormuz complică o pace durabilă Analiști citați în material avertizează că există puțină încredere între părți, iar retorica dură a lui Trump ar putea îngreuna diplomația. În plus, Reuters consemnează evaluări potrivit cărora Iranul, deși slăbit militar, ar putea rămâne o problemă pe termen lung pentru Washington, inclusiv prin capacitatea demonstrată de a închide Strâmtoarea Hormuz — un instrument cu impact direct asupra piețelor energetice globale și rivalilor din Golf. [...]
Hezbollah încearcă să blocheze negocieri directe Liban–Israel , cerând guvernului de la Beirut să se abțină de la discuții „sub tirul armelor”, pe fondul escaladării violențelor și al presiunilor politice interne, potrivit news.ro . Mișcarea proiraniană a făcut apelul după moartea a 13 membri ai forțelor de securitate libaneze la Nabatiyeh, vineri. Într-un comunicat publicat pe Telegram, Hezbollah a cerut autorităților libaneze să „recunoască pericolul” concesiilor și să revină „alături de poporul său și de rezistența sa”. Presiune politică înaintea unor discuții anunțate de Israel Apelul Hezbollah vine după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Libanul ar fi transmis „solicitări repetate” pentru negocieri. Netanyahu a spus că a instruit cabinetul să înceapă discuții „directe” cu Libanul, cu obiective explicite: dezarmarea Hezbollah și stabilirea unor relații pașnice „cât mai curând posibil”. În paralel, un oficial libanez a declarat pentru CNN că „nu vor avea loc negocieri sub tirul armelor” și că autoritățile libaneze nu au fost informate oficial despre vreo rundă de discuții. Contextul de securitate: bilanț ridicat al victimelor În același timp, situația de pe teren rămâne tensionată. Primele zile ale armistițiului cu Iranul au fost, potrivit Ministerului Sănătății din Liban, cele mai sângeroase din țară din septembrie 2024: cel puțin 357 de morți și cel puțin 1.223 de răniți în urma atacurilor israeliene. Pentru Beirut, miza imediată este dacă poate intra într-un format de negocieri fără a-și asuma costuri politice interne majore și fără a valida, în ochii Hezbollah, o „cale a concesiilor” în plin conflict. [...]
