Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile Ucrainei asupra „flotei fantomă” rusești riscă să perturbe logistica de export a petrolului și traficul maritim în Marea Azov, după ce forțele ucrainene au atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică încă 10 petroliere și patru feriboturi, potrivit Agerpres, care citează Statul Major ucrainean (prin EFE).
Potrivit comunicării ucrainene, țintele au fost:
Din perspectivă economică, miza este dublă: pe de o parte, loviturile vizează capacitatea Rusiei de a-și menține fluxurile de export în pofida sancțiunilor; pe de altă parte, cresc riscurile operaționale pentru navigație într-o zonă-cheie de acces către Marea Azov.
Șeful Forțelor de drone ucrainene, Robert Brovdi („Magyar”), a afirmat că, de luni până duminică, numărul navelor din „flota fantomă” rusească avariate în Marea Azov ar fi ajuns la 90, incluzând petroliere, remorchere, feriboturi și nave-cargo.
Informația este prezentată ca bilanț al părții ucrainene; sursa nu oferă o confirmare independentă.
Presa a relatat sâmbătă că, după aceste atacuri, Rusia a suspendat temporar navigația pe canalul Don–Azov, care leagă râul Don de Marea Azov.
Brovdi a reacționat afirmând că „se pare” că traficul prin strâmtoarea Kerci a fost întrerupt, referindu-se la ruta maritimă ce separă Crimeea de Rusia și oferă acces la Marea Azov. Formularea indică o evaluare, nu o confirmare oficială în materialul citat.
Recomandate
Loviturile ucrainene asupra logisticii petroliere rusești par să înceapă să afecteze transportul maritim și prețurile la benzină în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza indică atât perturbări în Marea Azov , cât și scumpiri accelerate pentru consumatori, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu rază lungă asupra rafinăriilor și producătorilor de benzină. Marea Azov: trafic maritim redus și rute închise ISW notează că loviturile ucrainene recente, intensificate, împotriva tancurilor petroliere care transportă benzină pe mare în Marea Azov ar fi forțat Rusia să închidă unele rute maritime. În sprijinul acestei concluzii, datele Starboard Maritime Intelligence arată o posibilă scădere de 55% a numărului de nave cu transpondere AIS (sistem automat de identificare) active în Marea Azov, între 30 iunie și 11 iulie. Publicația precizează că schimbarea ar putea reflecta modificări de comportament ale navelor rusești, în mai multe variante compatibile cu datele Starboard și cu „anomalii” ale semnalului AIS. Efect economic: scumpiri la benzină pentru consumatorii ruși Pe lângă impactul operațional asupra rutelor maritime, ISW afirmă că prețurile de consum la benzină în Rusia „explodează”, în contextul campaniei ucrainene de lovituri la distanță împotriva rafinăriilor și producătorilor de benzină. Materialul nu oferă însă valori sau serii de prețuri, astfel că amploarea exactă a scumpirilor nu poate fi cuantificată din această sursă. Alte evoluții militare și de securitate menționate de ISW Evaluarea mai consemnează, fără detalii suplimentare în textul publicat de Kyiv Post, câteva puncte relevante pentru evoluția conflictului: Rusia ar fi desfășurat o operațiune de hacking care a vizat camere civile în țări NATO și în Ucraina. Președintele Volodîmîr Zelenski a autorizat, pe 10 iulie, crearea a două noi comenzi în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia a lansat peste noapte asupra Ucrainei: șase rachete balistice Iskander-M și S-400, patru rachete de croazieră ghidate Kh-59/69, două rachete antiradar Kh-31 și 121 de drone. ISW indică avansuri recente ale forțelor ruse în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka și avansuri ucrainene în direcția Novopavlivka. De ce contează Dacă tendințele descrise de ISW se confirmă, ele sugerează o presiune în creștere asupra lanțului rusesc de aprovizionare cu carburanți, cu efecte care se văd simultan în logistică (rute maritime, comportament al navelor) și în economie (prețuri la pompă). În lipsa unor date complete despre prețuri și volume, concluzia rămâne una de direcție: campania de lovituri asupra infrastructurii petroliere și a transportului pare să înceapă să producă fricțiuni măsurabile în activitatea maritimă din Marea Azov. [...]
Amenințările publice la adresa unor lideri occidentali ridică riscul de escaladare și sporesc incertitudinea de securitate în regiune , după ce un cotidian iranian a publicat o listă de „ținte” invocată ca răzbunare pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit Agerpres . Publicația iraniană Hamshahri , descrisă ca un cotidian ultraconservator al municipalității Teheranului, a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea lui Ali Khamenei. Pe listă apar, între alții, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează France Presse, citată de Agerpres. Mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei și „lista” de 13 persoane Actualul ghid suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voința națiunii noastre și ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorința unei morți liniștite în patul lor.” Hamshahri a publicat online, sâmbătă seara, o infografie care reia aceste cuvinte, însă materialul nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia prezintă fotografiile a 13 personalități și face trimitere la „lista” evocată, fără să menționeze explicit nume, conform relatării. Cine apare în infografie și ce semnal transmite către Europa În infografie, portretele președintelui american Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu apar cu ținte marcate pe cap. Pe aceeași listă figurează și secretarul de stat american Marco Rubio, precum și mai mulți lideri europeni, între care: Emmanuel Macron, președintele Franței; Giorgia Meloni, șefa guvernului italian; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, premierul britanic demisionar. Iranul a reproșat statelor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile împotriva teritoriului său și că ar participa indirect, prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor detalii despre statutul oficial al infografiei și despre eventuale măsuri concrete asociate, informația rămâne la nivelul unui semnal public cu potențial de amplificare a tensiunilor diplomatice și de securitate. [...]
Atacul revendicat de IRGC asupra unei baze din Iordania ridică riscul de extindere a conflictului și de noi perturbări pe ruta energetică din Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Teheranul leagă explicit acțiunea de lovituri americane asupra Iranului, potrivit news.ro . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au declarat că au lansat „atacuri de represalii” asupra bazei aeriene „Prințul Hassan” din Iordania, relatarea fiind atribuită presei de stat iraniene, citată de CNN. Într-o declarație publicată de IRIB, IRGC susține că a distrus un centru de comandă și control și hangare de depozitare a dronelor din cadrul bazei, folosind „mai multe rachete balistice”. Baza este operată de forțele aeriene iordaniene. Legătura directă cu loviturile SUA și avertismentul de escaladare IRGC afirmă că atacul ar fi fost o reacție imediată la atacurile aeriene ale armatei americane „împotriva mai multor baze de coastă și turnuri de telecomunicații de-a lungul litoralului sudic al Iranului”. Declarația publicată de IRIB avertizează că orice alte atacuri ale SUA vor fi întâmpinate cu „reacții mai puternice”. Strâmtoarea Ormuz: închidere anunțată și incidente maritime În noaptea de sâmbătă spre duminică, Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care ar fi urmat o „rută neautorizată”, potrivit AFP și Reuters. La scurt timp, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. CENTCOM a mai precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, este o navă portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer despre care s-a raportat că a suferit avarii în apropierea Strâmtorii Ormuz duminică dimineața au fost nevoiți să abandoneze nava. De ce contează Succesiunea de acțiuni revendicate de IRGC — atacul asupra unei baze din Iordania și anunțul de închidere a Strâmtorii Ormuz — indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de afectare a traficului maritim și a fluxurilor energetice, pe fondul intensificării schimburilor de lovituri între SUA și Iran. Informațiile despre efectele atacului asupra bazei „Prințul Hassan” provin din declarațiile IRGC preluate de presa de stat iraniană. [...]
Egiptul a refuzat accesul în portul Alexandria unei croaziere LGBTQ+ cu circa 2.000 de pasageri, după ce nava fusese deja respinsă în Turcia, un semnal de înăsprire a practicilor de control asupra turismului în regiune, potrivit The Jerusalem Post . Nava Scarlet Lady , organizată și închiriată de Atlantis Events , urma un traseu din Atena spre Veneția. Prima perturbare a apărut săptămâna trecută, când autoritățile turce au blocat acostarea în Kușadası, după ce au publicat online un mesaj în care invocau faptul că voiajul era închiriat „de grupuri cunoscute pentru comportamente care nu se aliniază cu structura societății și valorile noastre morale”, conform CNN, citat de publicație. Refuzul Egiptului, fără o explicație oficială După blocajul din Turcia, nava a fost redirecționată către portul de rezervă din Alexandria, Egipt. Joi dimineață, pasagerii au fost informați că se caută urgent alte porturi, iar ulterior CEO-ul Atlantis Events, Rich Campbell, a transmis că nava a fost „refuzată la intrarea în apele egiptene”, ceea ce a făcut imposibilă oprirea în Alexandria. The Guardian, citat în articol, notează că autoritățile egiptene nu au oferit un motiv oficial pentru decizie, însă formularea „nealinierii valorilor morale” a fost asociată cu refuzul de acces. Ce spune operatorul și de ce contează pentru turism Campbell a spus că itinerariul fusese parcurs „fără probleme” și anul trecut, ceea ce sugerează o schimbare de abordare față de astfel de grupuri turistice. În declarațiile citate, el a criticat ideea că o țară poate „alege” ce turiști sunt acceptați, indicând un risc operațional pentru operatorii de croaziere: rute schimbate din scurt, porturi alternative și incertitudine pentru planificarea sezonului. În același context, articolul amintește că, deși relațiile între persoane de același sex sunt „tehnic legale” în Turcia și Egipt, persoanele LGBT se confruntă cu discriminare și cu o „criminalizare” în creștere în baza legislației locale. [...]
Președintele Poloniei cere interzicerea unui simbol ucrainean, riscând să adâncească ruptura politică dintre Varșovia și Kiev , într-un moment în care cooperarea regională rămâne esențială pe fondul războiului din Ucraina, potrivit G4Media . Karol Nawrocki a solicitat sâmbătă parlamentului de la Varșovia să interzică arborarea steagului roșu-negru asociat cu Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), în cadrul unei ceremonii de comemorare a victimelor masacrului din Volînia, organizată la Radruż, localitate aflată lângă granița cu Ucraina. Informația este atribuită de publicație Deutsche Welle, citată în material. În discurs, Nawrocki a legat simbolul UPA de ideologia naționaliștilor ucraineni responsabili, potrivit poziției poloneze, pentru uciderea a zeci de mii de civili polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a comparat simbolistica steagului cu sloganul nazist „Blut und Boden” („Sânge și Pământ”). „Sub acest steag roșu-negru, pe care nu vrem să-l vedem în Polonia și pentru a cărui interzicere voi face tot ce îmi stă în putință, s-a ascuns și continuă să se ascundă ideologia naționaliștilor ucraineni care au ucis femei și copii polonezi”, a declarat președintele polonez, potrivit presei locale. Nawrocki a precizat că Polonia nu consideră poporul ucrainean responsabil pentru crimele istorice, dar a insistat că glorificarea sau minimalizarea acestora este „inacceptabilă”. „Glorificarea genocidului sau ignorarea lui reprezintă o invitație la repetarea unor asemenea tragedii”, a afirmat liderul de la Varșovia. Contextul care alimentează tensiunile Masacrul din Volînia rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte în relația Polonia–Ucraina. Între 1943 și 1945, peste 100.000 de polonezi au fost uciși în atacuri atribuite UPA, în regiuni aflate astăzi pe teritoriul Ucrainei. Varșovia califică aceste crime drept genocid, în timp ce autoritățile de la Kiev contestă această interpretare, potrivit materialului. Disputa s-a reaprins în ultimele luni după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat unei unități militare titlul onorific de „Eroii UPA”, gest care a provocat reacții la Varșovia. În acest context, Nawrocki ar fi decis ulterior retragerea Ordinului Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată lui Zelenski în 2023. Ce urmează: presiune politică internă și semnal extern Tot sâmbătă, premierul polonez Donald Tusk a anunțat construirea unui „Zid al Comemorării”, cu numele victimelor poloneze ale masacrului din Volînia, proiect care ar urma să includă și o flacără eternă. În plan politic, solicitarea de interzicere a steagului roșu-negru mută disputa din zona simbolică în cea a deciziei legislative, cu potențial de a complica și mai mult dialogul cu Kievul pe un subiect deja disputat. [...]
Închiderea Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” ridică un risc imediat pentru transportul maritim și fluxurile energetice din Golf , după ce SUA au lansat o a treia rundă de atacuri aeriene asupra Iranului, relatează Economedia , citând informații transmise de CNBC și declarații ale Comandamentului Central al SUA (Centcom) și ale Gărzii Revoluționare iraniene. Atacurile americane au fost ordonate sâmbătă de președintele Donald Trump, ca răspuns la un atac iranian asupra unei nave comerciale care tranzita Strâmtoarea Ormuz, potrivit Centcom. Garda Revoluționară Islamică a anunțat, prin agenția de stat PressTV, că a închis strâmtoarea pentru tot traficul naval. Ce a declanșat escaladarea Centcom afirmă că nava M/V GFS Galaxy, un portcontainer sub pavilion cipriot, nu își mai poate continua călătoria după ce atacul iranian a provocat un incendiu la bord și „daune semnificative” la sala mașinilor. Un membru al echipajului civil este dat dispărut. În comunicările publice citate, Centcom a justificat loviturile ca parte a unui efort de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale. Secretarul apărării Pete Hegseth a transmis, la rândul său, că „Iranul a făcut o alegere proastă. Acum plătește”. Miza operațională: blocarea traficului naval Garda Revoluționară a susținut că: „Niciunei nave nu i se va permite să tranziteze strâmtoarea” În paralel, textul indică faptul că Iranul a atacat nave care foloseau o rută sudică de-a lungul coastei Omanului, rută descrisă ca fiind protejată de armata americană, iar Teheranul ar cere navelor să utilizeze o rută nordică prin apele sale teritoriale. De ce contează pentru economie: incertitudine asupra fluxului de energie Publicația notează că SUA și Iranul au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru redeschiderea strâmtorii, însă cele două părți sunt acum în dezacord privind condițiile de redeschidere. Acordul prevedea că Iranul va depune eforturi pentru trecerea în siguranță și că nu va percepe taxă de trecere timp de 60 de zile, dar nu definea rutele precise de tranzit. David Goldwyn, fost trimis special al Departamentului de Stat al SUA pentru afaceri energetice internaționale, a pus blocajul pe lipsa unui consens privind gestionarea traficului naval, afirmând că problema a fost „amânată”. Separat, secretarul american pentru energie, Chris Wright, a declarat luna trecută că armata SUA va „asigura fluxul de energie din Golf, cu sau fără un acord cu Iranul”, susținând totodată că Iranul „nu va mai avea capacitatea de a închide Strâmtoarea Hormuz în viitor”. Ce urmează: încercări de mediere, dar fără garanții Sâmbătă dimineață, agenția iraniană Tasnim a relatat că ministrul de externe Abbas Araghchi a sosit în Oman pentru discuții cu omologul său, Sayyid Badr bin Hamad Al Busaidi. Omanul este menționat ca mediator-cheie în eforturile de a pune capăt războiului dintre SUA și Iran, însă, pe baza informațiilor din sursă, nu există încă un calendar sau o soluție convenită pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
