Știri
Știri din categoria Externe
Potrivit Biziday, Marea Britanie a devenit un actor semnificativ în conflictul din Orientul Mijlociu, după ce premierul britanic Keir Starmer a autorizat lovituri defensive asupra facilităților de rachete iraniene. Această decizie vine în contextul escaladării tensiunilor dintre Israel și Iran, după ce armata israeliană a efectuat atacuri masive asupra infrastructurii militare iraniene.
Bombardierul american B-1 Lancer, capabil să transporte un arsenal semnificativ, a aterizat în Marea Britanie, sugerând o colaborare strânsă între cele două țări. Secretarul britanic de Externe a indicat că avioanele RAF ar putea lovi siturile de rachete iraniene care amenință interesele britanice în Orientul Mijlociu. Această mișcare reflectă o schimbare în politica externă a Marii Britanii, care a decis să adopte o poziție mai activă în conflict.
Implicarea Marii Britanii în conflictul din Orientul Mijlociu atrage atenția asupra riscurilor escaladării. Iranul a avertizat că țările europene, inclusiv Marea Britanie, ar putea deveni ținte legitime dacă sprijină SUA și Israelul. Viceministrul de Externe iranian a subliniat că orice acțiune împotriva integrității teritoriale a Iranului va fi răspunsă cu fermitate.
În paralel, Arabia Saudită a interceptat un atac cu drone asupra câmpului petrolier Shaybah, iar Emiratele Arabe Unite au suspendat zborurile din și către Dubai din cauza exploziilor raportate. Aceste evenimente subliniază instabilitatea din regiune și complexitatea conflictului în care Marea Britanie a ales să se implice.
Implicarea Marii Britanii în acest conflict ar putea avea consecințe semnificative pe termen lung, atât din punct de vedere diplomatic, cât și militar. Decizia de a permite lovituri asupra Iranului ar putea tensiona relațiile cu alte țări europene și ar putea complica eforturile diplomatice de a găsi o soluție pașnică la criza din Orientul Mijlociu.
Rămâne de văzut cum va evolua situația și ce impact va avea implicarea Marii Britanii asupra conflictului. Este clar că decizia de a interveni reflectă o schimbare strategică în politica externă a Marii Britanii, care ar putea influența dinamica regională și relațiile internaționale în anii următori.
Recomandate
Războiul dintre Iran și Israel a intrat în a opta zi, cu noi atacuri și extinderea tensiunilor în statele din Golf , în timp ce Statele Unite trimit încă un portavion în regiune pentru a sprijini operațiunile militare. Potrivit relatării publicate de Digi24 , explozii au fost raportate în Dubai și Bahrain, iar aeroportul din Dubai a fost închis temporar după interceptarea unei drone. Atacuri și tensiuni în statele din Golf În dimineața zilei de 7 martie, Emiratele Arabe Unite au raportat o explozie deasupra Aeroportului Internațional Dubai, unul dintre cele mai aglomerate huburi aeriene din lume. Incidentul a determinat suspendarea temporară a tuturor operațiunilor aeriene. Compania aeriană Emirates a anunțat că toate zborurile către și dinspre Dubai au fost suspendate , iar pasagerii au fost rugați să nu se prezinte la aeroport. Ulterior, autoritățile au reluat parțial operațiunile. În paralel, explozii au fost semnalate și în capitala Bahrainului, Manama, în timp ce autoritățile au cerut populației să se adăpostească în zone sigure. Iranul anunță atacuri asupra bazelor militare Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că a lansat un „atac masiv” asupra bazei aeriene al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite , unde sunt staționate forțe americane. Potrivit presei iraniene, țintele ar fi inclus: un centru de comunicații prin satelit al SUA radare de avertizare timpurie sisteme de control al focului În același timp, armata iraniană a declarat că va continua atacurile asupra bazelor americane și israeliene din regiune . Israelul răspunde cu raiduri aeriene Armata israeliană a anunțat că peste 80 de avioane de luptă au atacat obiective militare din Iran , inclusiv lansatoare de rachete și infrastructură militară din zona Teheranului. Potrivit Israelului, până acum au fost distruse peste 300 de lansatoare de rachete balistice , iar operațiunile continuă pentru a reduce capacitatea Iranului de a lovi teritoriul israelian. SUA își întăresc prezența militară Pentru a susține operațiunile din regiune, Statele Unite pregătesc desfășurarea unui al treilea portavion în apropierea Orientului Mijlociu. Nava USS George H.W. Bush urmează să se alăture portavioanelor: USS Gerald R. Ford , aflat în Marea Roșie USS Abraham Lincoln , deja desfășurat în zonă Casa Albă estimează că campania militară împotriva Iranului ar putea dura între patru și șase săptămâni . Amenințări legate de Strâmtoarea Ormuz Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă traficului maritim , însă a avertizat că orice navă americană sau israeliană care încearcă să tranziteze zona ar putea deveni țintă. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice. Declarații dure între lideri Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins cererea de capitulare formulată de președintele american Donald Trump , spunând că aceasta este „un vis pe care americanii îl vor duce cu ei în mormânt”. În același timp, Teheranul a avertizat că statele europene care se alătură operațiunilor militare împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” pentru represalii . [...]
Peste 80 de avioane israeliene au lansat un nou val de bombardamente asupra Iranului , vizând infrastructuri militare din Teheran și din centrul țării, într-una dintre cele mai ample operațiuni aeriene anunțate de Israel de la începutul conflictului regional din 28 februarie 2026. Potrivit Digi24 , armata israeliană a confirmat că raidurile au avut loc sâmbătă dimineață și au vizat obiective considerate esențiale pentru capacitatea militară a regimului de la Teheran. Într-un comunicat oficial, armata israeliană a precizat că avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au atacat infrastructuri aparținând regimului iranian , inclusiv poziții asociate Gărzilor Revoluționare. Operațiunea face parte din campania militară lansată după escaladarea conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Ce ținte au fost lovite Printre obiectivele vizate în timpul bombardamentelor s-au numărat mai multe instalații militare considerate strategice: o academie militară a Gărzilor Revoluționare iraniene , utilizată temporar ca instalație operațională un centru de comandament subteran un depozit de stocare a rachetelor platforme de lansare a rachetelor Armata israeliană susține că aceste obiective erau folosite pentru coordonarea și lansarea atacurilor asupra teritoriului israelian, motiv pentru care au fost considerate ținte militare legitime . Una dintre cele mai mari operațiuni aeriene ale Israelului Raidul se înscrie într-o serie de lovituri aeriene masive desfășurate de Israel în cadrul conflictului regional. La începutul campaniei militare, autoritățile israeliene anunțaseră că aproximativ 200 de avioane de vânătoare au participat la primele bombardamente asupra Iranului, operațiune descrisă drept cea mai amplă din istoria aviației militare israeliene . Noile atacuri au avut ca obiectiv principal reducerea capacității Iranului de a lansa rachete și drone către Israel , într-un context în care schimburile de lovituri dintre cele două state continuă să escaladeze. Conflictul izbucnit la finalul lunii februarie 2026 a dus la o creștere rapidă a tensiunilor în Orientul Mijlociu , cu atacuri aeriene, lovituri cu rachete și operațiuni cu drone desfășurate pe mai multe fronturi din regiune. [...]
Loviturile SUA–Israel au destabilizat conducerea militară a Iranului după moartea lui Ali Khamenei , iar mai multe unități ale armatei au rămas fără coordonare clară. Potrivit Rudaw , oficiali iranieni au recunoscut că o parte dintre forțele armate „au pierdut controlul” asupra unor unități care operează doar pe baza unor ordine generale emise anterior, după ce atacurile aeriene au eliminat numeroși lideri militari ai regimului. Loviturile aeriene din 28 februarie 2026 au provocat moartea a cel puțin 40 de oficiali de rang înalt ai aparatului militar iranian. Printre aceștia se numără comandantul Gărzilor Revoluționare, Mohammad Pakpour , ministrul apărării Aziz Nasirzadeh și șeful Statului Major al armatei, Abdolrahim Mousavi , potrivit informațiilor citate de presa internațională și de agenții precum Associated Press . În același val de atacuri a fost ucis și liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei , eveniment care a provocat un vid major de putere la vârful regimului de la Teheran. Structură militară afectată Surse citate de Rudaw afirmă că mai mulți comandanți din vestul Iranului și-au părăsit bazele militare și s-au mutat în zone civile pentru a evita atacurile. În unele cazuri, unități militare ar fi fost relocate în clădiri precum: școli săli de sport centre medicale Potrivit acelorași informații, bazele militare ar fi rămas ocupate în principal de soldați de rang inferior , fără o comandă clară. Noi atacuri asupra infrastructurii militare În paralel, SUA și Israelul continuă operațiunile aeriene împotriva infrastructurii militare iraniene. În provincia Lorestan , o bază a Gărzilor Revoluționare și un sediu de informații din orașul Pol-e Dokhtar au fost lovite, iar exploziile au fost surprinse în imagini distribuite pe rețelele sociale. Autoritățile iraniene au raportat 66 de încălcări ale spațiului aerian în regiune în ultimele cinci zile , iar proiectul de analiză militară Critical Threats Project a indicat distrugerea unei instalații la baza de rachete din Khorramabad . Israelul susține că a atacat peste 400 de ținte militare în Iran , inclusiv un comandant important al regimului la Teheran. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul ar accepta doar „capitularea necondiționată” a Republicii Islamice. Autoritate fragmentată Experți citați de firma de consultanță în securitate The Chertoff Group avertizează că eliminarea simultană a mai multor lideri militari a fragmentat lanțul de comandă al Iranului. În aceste condiții, autoritatea militară ar putea fi împărțită între instituții diferite, uneori cu interese concurente. Pentru unitățile rămase pe teren, mai ales pentru conscrișii din provinciile vestice, situația este incertă: nu este clar cine mai emite ordinele într-un sistem militar care și-a pierdut o mare parte din conducere într-un interval foarte scurt . [...]
Președintele Iranului spune că nu va mai ataca vecinii, decât dacă Iranul este atacat , potrivit BBC , într-un mesaj televizat difuzat pe fondul escaladării militare din regiune și al unor explozii raportate în zona aeroportului Mehrabad din Teheran. În intervenția transmisă de televiziunea de stat, președintele Masoud Pezeshkian a afirmat că își cere scuze statelor vecine afectate de lovituri și a susținut că Teheranul nu urmărește extinderea conflictului peste granițe. El a cerut, totodată, cooperare regională pentru „pace și calm” și a prezentat o linie de acțiune pentru forțele armate iraniene. „Consider necesar să îmi cer scuze țărilor vecine care au fost atacate”, a spus Pezeshkian. „De acum înainte, nu atacați țările vecine decât dacă suntem atacați mai întâi.” Mesajul a venit în timp ce situația de securitate rămâne volatilă în Golf. Ministerul Apărării din Qatar a anunțat că forțele sale armate au „interceptat” un atac cu rachete, într-o informare publicată pe X cu puțin înainte de ora 11:00 locală (08:00 GMT), la scurt timp după difuzarea declarațiilor președintelui iranian. În paralel, tensiunile au afectat și traficul aerian. Aeroportul Internațional Dubai a comunicat că a „reluat parțial operațiunile” după o suspendare temporară, avertizând pasagerii să nu se deplaseze la aeroport fără confirmarea companiei aeriene, în condițiile în care orarele se schimbă rapid. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au vorbit despre un nou atac iranian interceptat și despre un „incident minor” provocat de resturi căzute, fără victime, negând informațiile apărute pe rețelele sociale că aeroportul ar fi fost lovit. Pe fundalul acestor evoluții, BBC relatează că în Iran au continuat bombardamentele, iar armata israeliană a anunțat finalizarea unei noi „serii de lovituri” asupra unor ținte pe care le descrie drept infrastructură a regimului iranian. În acest context, declarația lui Pezeshkian încearcă să transmită un semnal de limitare a țintelor către statele vecine, însă evenimentele din teren și alertele de securitate din regiune indică faptul că riscul de noi episoade rămâne ridicat. [...]
Președintele Iranului Masoud Pezeshkian a discutat telefonic cu Vladimir Putin , într-un moment de tensiune maximă în Orientul Mijlociu, la scurt timp după informațiile potrivit cărora Rusia ar furniza Teheranului date pentru a lovi forțele americane din regiune. Informația a fost relatată de Mediafax . Potrivit Kremlinului, cei doi lideri au convenit să mențină contactul prin diferite canale diplomatice pe fondul conflictului militar în desfășurare dintre Iran, Statele Unite și Israel. În timpul convorbirii, Vladimir Putin a transmis condoleanțe pentru moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei și pentru victimele civile rezultate în urma atacurilor militare comune ale SUA și Israelului. Discuția vine după dezvăluiri privind sprijinul Rusiei Apelul telefonic are loc la câteva ore după ce The Washington Post a relatat, citând oficiali sub protecția anonimatului, că Rusia ar furniza Iranului informații de țintire menite să ajute armata iraniană să atace active militare americane din Orientul Mijlociu. Potrivit surselor citate, Moscova ar fi transmis încă de la începutul războiului date despre locațiile unor nave de război și aeronave americane , ceea ce ar reprezenta primul indiciu că un alt adversar major al Statelor Unite se implică, chiar și indirect, în conflict. Rusia cere oprirea ostilităților În timpul convorbirii cu liderul iranian, Vladimir Putin a reiterat poziția oficială a Rusiei, solicitând încetarea ostilităților și revenirea la negocieri diplomatice pentru rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu. La rândul său, președintele iranian Masoud Pezeshkian i-a prezentat liderului de la Kremlin o evaluare a evoluției conflictului și a situației militare din ultimele zile. Războiul din regiune a izbucnit în urmă cu aproximativ o săptămână, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte din Iran. De atunci, conflictul s-a extins rapid, cu atacuri cu rachete și drone în mai multe state din Orientul Mijlociu și cu riscul implicării altor puteri regionale sau globale. Pe fondul escaladării militare, implicarea indirectă a Rusiei în sprijinul Iranului ar putea complica și mai mult situația geopolitică, amplificând tensiunile dintre Moscova și Washington. [...]
Donald Trump condiționează orice înțelegere cu Iranul de „capitularea necondiționată” , potrivit Biziday , într-o postare pe Truth Social care mută accentul de pe diplomație pe presiune politică și pe ideea unei schimbări de regim la Teheran. În mesaj, președintele american exclude explicit o soluție negociată în termenii clasici ai diplomației. > „Nu va exista niciun acord cu Iranul, cu excepția capitulării sale necondiționate!” Formularea sugerează o poziție maximalistă, în care Washingtonul nu urmărește un compromis, ci o cedare totală a părții iraniene. Dincolo de această linie, Trump leagă direct viitorul relației cu Iranul de o schimbare a conducerii de la Teheran și indică o implicare americană în alegerea unui nou lider suprem, ceea ce echivalează cu o susținere deschisă a schimbării regimului. El afirmă că, „după selectarea unui lider (sau a unor lideri) măreți și acceptabili”, SUA și aliații ar urma să „lucreze fără încetare” pentru a „readuce Iranul de la marginea distrugerii”, promițând inclusiv o relansare economică. În același registru, Trump adaptează sloganul său politic, vorbind despre „MAKE IRAN GREAT AGAIN (MIGA)”. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian transmite că „mai multe țări” ar fi început eforturi de mediere pentru a pune capăt războiului, fără a le numi, și susține că Iranul „rămâne angajat pentru pace în regiune, dar nu va ezita să își apere demnitatea și suveranitatea”. El adaugă că orice mediere ar trebui să se adreseze celor care au declanșat conflictul. Biziday notează că Qatar, Turcia, Egipt și Oman s-au oferit să medieze discuțiile. Pe fundalul acestor poziționări, Biziday relatează că armata israeliană (IDF) a confirmat bombardarea, sâmbătă, a unui buncăr din Teheran asociat cu ayatollahul ucis Ali Khamenei, publicând și un videoclip al atacului. Potrivit IDF, ar fi fost implicate aproximativ 50 de avioane de vânătoare, iar autoritățile israeliene susțin că complexul subteran ar continua să fie folosit de oficiali iranieni de rang înalt. O sursă alternativă menționată în material este The Guardian . [...]
