Știri
Știri din categoria Externe
Tirurile dinspre Liban au declanșat lovituri israeliene chiar înainte de armistițiu, într-un episod care riscă să testeze aplicarea încetării focului anunțate pentru joi seară, potrivit Agerpres.
Armata israeliană a transmis că lovește lansatoarele de rachete ale Hezbollah din Liban, după ce acestea ar fi tras rachete către nordul Israelului cu puțin peste o oră înainte de intrarea în vigoare a armistițiului. Comunicatul militar a fost publicat la ora 22:56 (19:56 GMT).
În nordul Israelului, o persoană a fost grav rănită în urma tirurilor dinspre Liban, cu mai puțin de două ore înainte de momentul stabilit pentru încetarea focului, potrivit serviciilor de salvare din Israel.
Armistițiul, anunțat anterior de președintele american Donald Trump, urma să intre în vigoare la ora 21:00 GMT.
Recomandate
Condiționarea armistițiului de oprirea „asasinatelor” ridică riscul de reluare rapidă a luptelor , după ce Hezbollah a transmis că va respecta înțelegerea anunțată de președintele SUA doar dacă Israelul încetează complet atacurile asupra militanților, potrivit HotNews . Un deputat de frunte al Hezbollah, Ibrahim al-Moussawi, a declarat pentru AFP că gruparea șiită libaneză va respecta „cu prudență” armistițiul cu Israelul, cu condiția ca acesta să însemne „o încetare completă a ostilităților” și ca Israelul să nu-l folosească „pentru a comite asasinate”. Pentru CNN, Moussawi a reiterat că Hezbollah se va angaja să respecte armistițiul „atâta timp cât” Israelul își încetează „agresiunea” și nu îl încalcă. Tot el a spus că armistițiul ar trebui să includă „toate teritoriile libaneze”, să restricționeze mișcările trupelor israeliene și să fie un punct de plecare pentru retragerea israeliană din teritoriile libaneze. Ce a anunțat Donald Trump Donald Trump a anunțat pe Truth Social că un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban va intra în vigoare joi seară, menționând că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. În postare, Trump a indicat ora 05:00 P.M. Est (miezul nopții, ora României), fără să precizeze inițial ziua; Reuters notează că un oficial american a confirmat ulterior că este vorba despre joi. Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului armatei americane, Dan Caine, să lucreze cu cele două țări pentru „o pace de durată” și a anunțat intenția de a-i invita pe Netanyahu și Aoun la Casa Albă pentru „discuții substanțiale”. Contextul politic: rolul Iranului și tensiunile cu guvernul libanez Moussawi a mulțumit Iranului pentru presiunea „în favoarea Libanului” și a susținut că armistițiul nu ar fi avut loc dacă Iranul nu l-ar fi considerat echivalent cu „închiderea Strâmtorii Ormuz ”. În același timp, Iranul a cerut ca Israelul să înceteze atacurile asupra Libanului ca o condiție prealabilă pentru un acord de încetare a războiului cu Statele Unite, ceea ce a provocat reacția guvernului libanez, care a acuzat Iranul că îi încalcă suveranitatea și negociază „în numele său”. Guvernul libanez s-a angajat să dezarmeze Hezbollah și a purtat marți discuții la nivel înalt cu oficiali israelieni, insistând însă asupra unui armistițiu ca precondiție pentru continuarea negocierilor de pace. Hezbollah a afirmat anterior că se opune discuțiilor dintre Liban și Israel; Moussawi a spus pentru CNN că gruparea respinge „orice negocieri directe între cele două părți”. [...]
Un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel ar urma să intre în vigoare la miezul nopții, ora României , potrivit G4Media , care relatează un anunț făcut de președintele SUA, Donald Trump, pe platforma Truth Social. Miza imediată ține de stabilizarea operațională a zonei, cu efecte potențiale asupra riscului regional și a fluxurilor comerciale. Trump susține că președintele Libanului, Joseph Aoun , și prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, au ajuns la acord după discuții separate cu el. Conform informațiilor prezentate, încetarea focului ar urma să înceapă la ora 17:00 pe Coasta de Est a SUA, ceea ce corespunde miezului nopții în România. Ce urmează în implementare În aceeași comunicare, Trump afirmă că vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio , vor lucra cu cele două țări „pentru a ajunge la o PACE durabilă”, după perioada de 10 zile. Totodată, într-un „update” menționat de G4Media, Trump spune că i-a invitat pe Joseph Aoun și Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru „discuții constructive”. Contextul discuțiilor de la Washington Potrivit Sky News, citat de G4Media, ambasadorii israelian și libanez în SUA au avut discuții la Washington, marți, la invitația secretarului de stat Marco Rubio. În material nu sunt oferite detalii despre termenii armistițiului sau mecanismele de monitorizare, iar informația se bazează pe postările lui Trump pe Truth Social. [...]
Cel puțin 2.167 de persoane au fost ucise în Liban , iar peste 7.000 au fost rănite în urma atacurilor israeliene de la 2 martie, potrivit Ministerului Sănătății din Liban, relatează Al Jazeera . Bilanțul, publicat pe 16 aprilie 2026, indică o escaladare cu efecte directe asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscului geopolitic care influențează piețele. Datele citate de publicație provin dintr-o actualizare „live” și se referă la perioada începută la 2 martie. Informațiile nu includ detalii despre distribuția victimelor pe zone sau despre natura țintelor, iar Al Jazeera nu oferă în fragmentul disponibil o confirmare independentă a cifrelor. Pentru mediul de afaceri, un astfel de bilanț ridică probabilitatea unor perturbări logistice și a unor costuri mai mari de asigurare și transport în regiune, pe fondul incertitudinii legate de evoluția conflictului. În lipsa altor elemente în sursa citată, nu este clar ce măsuri ar urma să fie luate sau dacă există un calendar al unor inițiative diplomatice care să reducă tensiunile. [...]
Negocierile SUA–Iran pentru prelungirea armistițiului rămân fără calendar, iar incertitudinea menține presiunea pe rutele energetice și pe prețul petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Hormuz este un punct major de blocaj în discuții, potrivit Al Jazeera . Pakistanul, care mediază contactele, spune că părțile discută organizarea unei a doua întâlniri, dar „nu a fost stabilită o dată”. Armistițiul „fragil” anunțat pe 8 aprilie, după aproape șapte săptămâni de război, urmează să expire pe 22 aprilie. În paralel, blocadele navale și disputele politice nerezolvate complică reluarea negocierilor și cresc riscul unei reveniri la ostilități, cu efect direct asupra transportului maritim și a piețelor. Pakistanul: mediator, dar fără detalii despre formatul următoarei runde Ministerul de Externe pakistanez a confirmat că Washingtonul și Teheranul poartă discuții „prin Islamabad” pentru o a doua rundă, după întâlnirea din 12 aprilie, încheiată fără acord. Purtătorul de cuvânt Tahir Andrabi a spus că detalii precum componența delegațiilor țin de părți și a invocat confidențialitatea rolului de mediator. „Nu a existat nici un progres major, nici un eșec”, a declarat Andrabi despre prima rundă. El a confirmat că dosarul nuclear rămâne între subiectele-cheie, fără a intra în detalii. Armistițiul expiră pe 22 aprilie, iar blocadele rămân în vigoare Deși încetarea focului încă se menține, ea este descrisă ca fiind „sub presiune”. Al Jazeera notează că blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene este încă în vigoare, iar Comandamentul Central al SUA a afirmat că a întors din drum nouă nave până miercuri. Pe fondul acestor tensiuni, analiștii citați anticipează scenarii diferite: jurnalistul Kamran Yousuf spune că s-ar mira ca armistițiul să nu fie prelungit, invocând „apetit redus” de ambele părți pentru reluarea războiului; Muhammad Faisal (University of Technology Sydney) avertizează că, dacă nu se ajunge rapid la o a doua rundă, rolul Pakistanului s-ar putea schimba din mediator în „manager de criză”. Strâmtoarea Hormuz, miza economică majoră din negocieri Un punct central rămâne Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial în timp de pace, potrivit sursei. Al Jazeera relatează că Iranul a blocat „efectiv” strâmtoarea de la începutul războiului, cu excepția navelor aparținând unor țări care au încheiat înțelegeri separate cu Teheranul. În plus, SUA au impus de luni o blocadă navală proprie, pentru a împiedica trecerea oricărei nave „legate de Iran”. Grace Wermenbol, fost oficial american pe securitate națională și visiting fellow la German Marshall Fund, spune că redeschiderea strâmtorii este „crucială” pentru reducerea presiunii de creștere asupra prețurilor petrolului și pentru încrederea piețelor, dar că nu există o soluție militară ușoară, iar ieșirea ar necesita un acord diplomatic. Dispute politice care blochează progresul: Libanul și dosarul nuclear Teheranul insistă ca Libanul să fie inclus în orice înțelegere, argumentând că loviturile israeliene de acolo nu pot fi separate de conflictul mai larg. Washingtonul respinge această legare a dosarelor și susține că un eventual acord privind Libanul trebuie să rămână separat de negocierile SUA–Iran. În acest context, SUA au organizat pe 14 aprilie o întâlnire trilaterală la Washington cu ambasadorii Israelului și Libanului, mediată de secretarul de stat Marco Rubio ; discuțiile au fost descrise drept „productive”, dar fără un armistițiu sau o întâlnire de follow-up agreată. Pakistanul s-a poziționat public mai aproape de perspectiva iraniană pe tema Libanului. Andrabi a spus că „pacea în Liban este esențială” pentru discuțiile SUA–Iran și a invocat „semne încurajatoare” recente pe frontul Israel–Liban. Ce urmează: diplomație intensă, dar fără garanții de calendar Pe teren, Islamabadul își intensifică efortul diplomatic: premierul Shehbaz Sharif este într-un tur regional (Jeddah, Doha, apoi Antalya), iar șeful forțelor de apărare Asim Munir a mers la Teheran. Iranul, prin ambasadorul său la Islamabad, a transmis că nu ia în calcul alt loc pentru discuții decât Pakistanul. Dinspre SUA și Iran, mesajele publice rămân prudent optimiste: Casa Albă a spus că noi discuții „foarte probabil” vor avea loc la Islamabad, iar Iranul afirmă că au fost schimbate mai multe mesaje prin Pakistan după 12 aprilie. Totuși, în lipsa unei date pentru runda a doua și cu armistițiul aproape de expirare, riscul de volatilitate rămâne ridicat, mai ales prin prisma blocajului din Hormuz și a disputelor legate de Liban și programul nuclear iranian. [...]
Rusia a lansat 324 de drone și trei rachete spre Ucraina , într-un nou val de lovituri nocturne, în timp ce Ucraina își intensifică atacurile la distanță asupra infrastructurii industriale de apărare a Rusiei, potrivit Kyiv Post , care publică sinteza Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din 15 aprilie 2026. Escaladare pe două direcții: lovituri aeriene masive și atacuri ucrainene în adâncime Evaluarea ISW indică faptul că forțele ruse au desfășurat „o serie amplă” de atacuri cu rachete și drone împotriva Ucrainei în noaptea de 14 spre 15 aprilie. În același timp, Ucraina a continuat campania de lovituri la distanță mare, vizând infrastructura industriei ruse de apărare — un tip de presiune cu potențial de impact asupra capacității de producție și reparații militare a Rusiei. Mișcări pe front: avansuri ucrainene în două direcții Pe teren, ISW notează că forțele ucrainene au avansat recent în direcțiile Sloviansk și Kostiantînivka, fără ca materialul publicat de Kyiv Post să includă detalii suplimentare despre amploarea sau localizarea exactă a acestor câștiguri. Sprijin occidental: livrări de capabilități militare continuă Sinteza mai menționează că aliații occidentali ai Ucrainei continuă să furnizeze capabilități militare pentru susținerea apărării ucrainene. Textul disponibil nu precizează ce tipuri de echipamente sau ce state sunt implicate în această actualizare. Ce se vede din această actualizare Din informațiile prezentate reiese o dinamică de uzură: Rusia menține presiunea prin atacuri aeriene de amploare, în timp ce Ucraina încearcă să afecteze „din spate” baza industrială care susține efortul militar rus, concomitent cu avansuri punctuale pe front. Materialul nu oferă, însă, o evaluare cantitativă a pagubelor sau a efectelor operaționale imediate ale loviturilor de ambele părți. [...]
Poziționarea externă a lui Pedro Sánchez ridică profilul Spaniei, dar riscă fricțiuni cu aliați-cheie din UE potrivit news.ro , care preia o analiză AFP despre felul în care premierul socialist a devenit o figură de referință a stângii globale, inclusiv prin confruntări publice cu Donald Trump. Sánchez urmează să-și consolideze acest statut prin găzduirea, vineri, la Barcelona, a summitului „ Global Progressive Mobilisation ”, o reuniune de două zile a progresiștilor din întreaga lume. Potrivit organizatorilor, întâlnirea vizează mobilizarea împotriva ascensiunii extremei drepte, iar pe lista participanților sunt menționați președinții brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, sud-african Cyril Ramaphosa și mexican Claudia Sheinbaum. De ce contează: câștig de influență, cu potențial cost diplomatic Analiza indică faptul că pozițiile asumate de Sánchez — de la schimburile de replici cu Trump la criticile dure la adresa Israelului și o politică deschisă față de imigrație — îl fac o excepție într-o Europă care „se înclină de ani de zile spre dreapta”. Un episod recent invocat este opoziția sa față de războiul împotriva Iranului, în pofida amenințării cu represalii comerciale din partea lui Trump, după ce Spania ar fi refuzat americanilor utilizarea bazelor militare de pe teritoriul său. În paralel, Sánchez este prezentat drept unul dintre puținii lideri occidentali de prim rang care au calificat drept „genocid” războiul dus de Israel în Gaza după ofensiva Hamas din octombrie 2023. „Mai multă pondere” pentru Madrid, inclusiv prin apartenența la NATO și UE Ignacio Molina, cercetător la Institutul Real Elcano din Madrid, spune că, prin aceste poziții, Spania „a câștigat în leadership, influență și vizibilitate” în mai multe regiuni, inclusiv în lumea arabă și în America Latină. El argumentează că, spre deosebire de alte state care se opun Israelului și Statelor Unite, Spania are o greutate mai mare tocmai pentru că este membră NATO și a Uniunii Europene — mai mare, de exemplu, decât Irlanda sau Norvegia, ambele menționate în contextul recunoașterii statului palestinian, alături de Madrid, în mai 2024. Joan Botella, profesor de științe politice la Universitatea Autonomă din Barcelona, confirmă ideea că „Spania are o pondere mai mare printre marile țări ale Uniunii Europene decât înainte”. Costul intern și riscul extern: diviziuni acasă, rezerve în Europa În timp ce își extinde vizibilitatea internațională — inclusiv prin articole de opinie semnate în The New York Times și Le Monde diplomatique, potrivit textului — Sánchez rămâne o figură polarizantă în Spania. Materialul notează că nu a avut niciodată majoritate parlamentară de la venirea la putere, în 2018, iar mai mulți apropiați, aliați politici și membri ai familiei sale sunt în centrul unor anchete și procese pentru corupție. Botella apreciază că Sánchez „mizează puternic pe politica externă”, inclusiv pentru că o parte importantă a opiniei publice îi este favorabilă. Este citat și un sondaj publicat în martie în El Pais, potrivit căruia peste 68% dintre spanioli se opuneau războiului împotriva Iranului, inclusiv în rândul alegătorilor Partidului Popular (PP). PP îl acuză însă că folosește politica externă pentru a recâștiga votanți și a distrage atenția de la scandaluri. În același timp, Juan Tovar Ruiz, profesor de relații internaționale la Universitatea din Burgos, avertizează că strategia poate avea „consecințe la nivel european”, prin pierderea sprijinului unor aliați tradiționali conduși de dreapta, precum Germania și Italia — deși Molina consideră că, per total, Spania „are mai mult de câștigat decât de pierdut”. [...]
