Știri
Știri din categoria Externe
Amenințările ministrului iranian de Externe ridică miza Memorandumului SUA–Iran, care interzice explicit amenințările și folosirea forței, într-un moment în care Israelul își reafirmă public linia dură privind programul nuclear iranian, potrivit The Jerusalem Post.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a scris pe X (fostul Twitter) că Iranul va „da lecții” Israelului dacă Statele Unite nu își respectă angajamentul de a „reduce la tăcere animalele de companie din Tel Aviv”, formulare pe care o leagă de Memorandumul de Înțelegere (MoU) recent semnat între SUA și Iran. Araghchi a susținut că termenii MoU sunt „clari” și „publici” și a avertizat că orice amenințări la adresa conducerii iraniene vor declanșa un „răspuns imediat și puternic”.
Declarația a venit ca reacție la o afirmație a ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, care ar fi spus într-un briefing militar cu ușile închise, luni, că liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a fost „marcat pentru moarte”. În același briefing, Katz a reafirmat că Israelul „nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare”.
Publicația notează că Israelul „nu are planuri” să îl lovească pe Khamenei, întrucât o astfel de acțiune ar afecta semnificativ MoU și negocierile SUA–Iran aflate în desfășurare.
Primul termen al MoU, prezentat ca parte a unui document în 14 puncte, ar impune ca, din momentul semnării, toți aliații SUA și ai Iranului să înceteze operațiunile militare legate de:
Același punct ar interzice inițierea „oricărui război sau a oricărei operațiuni militare” între părți și ar cere tuturor să se abțină de la „amenințarea sau folosirea forței” unii împotriva altora.
În acest context, schimbul de amenințări descris de The Jerusalem Post pune presiune pe aplicarea practică a MoU: documentul invocat ar urmări să oprească nu doar acțiunile militare, ci și escaladarea verbală care poate alimenta o criză.
Recomandate
Atacul nocturn asupra Kievului ridică riscul de întreruperi în energie și logistică , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei cu rachete balistice și drone, iar Moscova susține că a vizat inclusiv obiective din sectorul combustibil-energie. Informațiile sunt relatate de Meduza . Atacul a avut loc în noaptea de 2 iulie. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko , au murit 10 persoane. Ministrul ucrainean de Interne, Igor Klimenko, a raportat 11 morți și peste 30 de răniți, ceea ce indică diferențe între bilanțurile comunicate de autorități. Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko, a spus că există pagube și distrugeri în peste 30 de locații, în toate districtele orașului. Conform datelor sale, 56 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii. Pagube în clădiri rezidențiale și incendii în mai multe zone În Darnițki, un bloc de cinci etaje a fost parțial distrus, iar într-un bloc de nouă etaje au fost raportate distrugeri de la etajul 1 la 6. În Desnianski, un bloc de nouă etaje a suferit avarii, iar acolo ar fi persoane blocate. În Șevcenkivski, după căderea unor fragmente, a luat foc o piață. În Sviațoșinski, incendiul a izbucnit într-o casă privată. Poziția Moscovei: ținte din industria militară și sectorul energetic Ministerul Apărării din Rusia a declarat că a lovit Kievul cu „arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune”, ca răspuns la „atacuri teroriste” asupra infrastructurii civile. Instituția susține că au fost lovite întreprinderi ale industriei militare și obiective ale complexului combustibil-energie în Kiev și regiune, precum și infrastructura unor aerodromuri militare din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasî, Cernihiv și Kiev. În acest stadiu, informațiile disponibile în sursă nu oferă o evaluare a impactului efectiv asupra alimentării cu energie sau asupra funcționării infrastructurii, însă menționarea explicită a țintelor din sectorul energetic indică un risc operațional ridicat pentru capitală și zona din jur. [...]
Volodimir Zelenski ar câștiga primul tur, dar cu un avantaj strâns în turul doi , potrivit unui sondaj citat de Mediafax . Datele indică o competiție mai echilibrată decât în urmă cu un an, într-un context în care Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială. Sondajul, realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană, îl creditează pe Zelenski cu 32% din intențiile de vot, nivel descris ca fiind constant. Pe locul al doilea apare Valerii Zalujnîi , fost șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador în Marea Britanie, cu 16% intenție de vot, în scădere cu 9% față de iulie 2025. Pe locul al treilea este Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, cu 11%. Turul doi: diferență de trei puncte între Zelenski și Zalujnîi Într-un scenariu de tur doi între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar obține 42%, iar Zalujnîi 39%, potrivit aceluiași sondaj. Materialul nu include date pentru un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Ca termen de comparație, în urmă cu un an, dacă alegerile ar fi avut loc, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi fost creditați cu 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur. De ce contează: sondajele se acumulează, dar alegerile rămân blocate de război Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2024, însă nu s-au organizat din cauza invaziei Rusiei și a legii marțiale, care interzice scrutinurile pe timp de război. În aceste condiții, mandatul lui Zelenski se prelungește până la organizarea unui nou scrutin. În paralel, Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida și i-a transmis lui Zelenski că este pregătit pentru un scrutin „dacă acesta va avea loc la toamnă”, potrivit informațiilor din articol. Sursa nu oferă însă un calendar oficial al alegerilor. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul măsuri suplimentare față de China după informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți în secret pe teritoriul chinez în tehnici de protecție radiologică, chimică și biologică, un subiect cu sensibilitate ridicată pentru securitatea europeană. Detaliile apar într-un material publicat de Antena 3 , care citează Reuters și documente consultate de agenție. Potrivit a doi oficiali europeni și unor documente văzute de Reuters, campania de instruire ar fi fost aprobată personal de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov , și ar fi implicat direct cel puțin patru generali ruși și chinezi. Oficialii europeni spun că nivelul de implicare indică importanța pe care Moscova și Beijingul o acordă cooperării militare legate de războiul din Ucraina, ceea ce a alimentat îngrijorări în Europa. Ce ar fi inclus instruirea și când ar fi avut loc Un document clasificat rusesc menționat în material indică o dispoziție internă emisă de Belousov în august 2025, pe baza căreia o delegație a forțelor armate ruse ar fi călătorit în China pentru exerciții organizate în baze ale Armatei Populare de Eliberare (denumirea oficială a armatei chineze). Raportul descrie, între altele, o sesiune de trei săptămâni organizată în noiembrie, la o bază militară din Beijing, axată pe protecția radiologică, chimică și biologică. Documentele citate ar include imagini cu militari ruși la cursuri susținute de un instructor chinez, inclusiv activități precum „recunoaștere chimică”, „recunoaștere radiologică” și măsuri de protejare a sistemelor de ventilație împotriva contaminării, precum și examinarea unui model de reactor nuclear. Unul dintre oficialii europeni citați de Reuters apreciază că includerea componentelor radiologice, biologice și chimice sugerează un caracter strategic al schimburilor, tocmai prin sensibilitatea acestor capabilități pentru armate. Reacții: Beijingul neagă, UE spune că verifică prin canale proprii Ministerul chinez de externe a transmis, potrivit materialului, că poziția Chinei privind războiul din Ucraina a rămas „consecventă” și că „acuzațiile relevante sunt complet nefondate”. China susține că este neutră și se prezintă drept mediator. În paralel, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a declarat pe 15 iunie că Uniunea confirmase prin propriile canale că instruirea ar fi avut loc și că evaluează implicațiile. China a respins declarațiile ei drept „nimic mai mult decât calomnii”, conform aceleiași surse. Kremlinul a refuzat să comenteze un reportaj Reuters anterior pe aceeași temă, dar a denunțat „informațiile false” publicate în Occident. De ce contează pentru UE: securitate vs. relația comercială cu China În interiorul UE, discuțiile se concentrează pe necesitatea unor măsuri suplimentare ca răspuns, în condițiile în care relația cu China este puternic influențată de priorități comerciale. China este un partener comercial important al blocului și a doua cea mai mare economie a lumii, notează materialul. UE a impus deja sancțiuni unor companii chineze despre care afirmă că sprijină efortul de război al Rusiei. Un oficial de la Bruxelles citat de Reuters susține că UE ar trebui să nu mai privească China „în primul rând din perspectivă economică” și să se concentreze pe rolul descris de Kallas drept „sprijin decisiv” pentru războiul Rusiei. Detalii operaționale din documente și disputele din jurul lor Oficiali europeni anonimi citați de Reuters indică drept semnatari ai unui acord din 2 iulie (care ar fi stat la baza instruirii) pe general-maiorul rus Rustam Husainov și pe colonelul superior chinez Sun Dayun. Documentele ruse interne consultate de Reuters ar consemna și evaluări ale instruirii: un raport despre antrenamentele din Nanjing ar fi apreciat nivelul echipamentelor și folosirea simulatoarelor, dar ar fi remarcat explicit lipsa experienței de luptă a Chinei. Separat, Andrei Kartapolov, deputat rus și șef al comisiei pentru apărare, a declarat pentru postul RTVI că reportajul despre instruire este „o prostie completă” și că armata rusă nu are nimic de învățat de la China. În lipsa unor confirmări publice independente ale documentelor menționate, informațiile rămân, în esență, la nivelul relatărilor Reuters bazate pe documente consultate și pe declarații ale unor oficiali europeni. [...]
Președintele sirian Ahmad al-Sharaa își consolidează controlul asupra tranziției prin finalizarea componenței primului Parlament post-Assad, după ce a numit direct o treime dintre membri, potrivit News . Mișcarea întărește arhitectura instituțională a noii puteri, dar amplifică și criticile privind concentrarea deciziei politice într-un sistem fără premier. Noul Parlament are 210 membri, un mandat de doi ani și jumătate și urmează să redacteze o nouă Constituție, într-o țară care iese dintr-un război civil îndelungat. Prima ședință este programată pentru 6 iulie, la Damasc , conform anunțului făcut de președintele Înaltei Comisii Electorale, Mohammad Taha al-Ahmad. Cum a fost alcătuit Parlamentul și ce rol are președintele Al-Sharaa a numit miercuri 70 de deputați, completând astfel componența legislativului, după ce celelalte două treimi au fost desemnate de Comitete Electorale. Contextul este unul de tranziție politică: după preluarea puterii la sfârșitul lui 2024, în fruntea unei coaliții islamiste care l-a răsturnat pe Bashar al-Assad, noul președinte a dizolvat Adunarea Poporului, descrisă ca o instituție care a validat decizii ale puterii timp de decenii. În martie, al-Sharaa a proclamat o Declarație Constituțională care stabilește o perioadă de tranziție de cinci ani, la finalul căreia ar urma să aibă loc alegeri. Reprezentare: femei, foști deținuți și figuri ale opoziției Dintre cei 70 de deputați numiți miercuri, 15 sunt femei, inclusiv Rouzaina Lazkani (actriță) și Aisha al-Debs, prezentată drept prima femeie numită într-o funcție publică după venirea la putere a coaliției islamiste. Pe listă se regăsesc și: Anas al-Abde, fost șef al opoziției în exil; 13 foști deținuți ai închisorilor lui Bashar al-Assad, inclusiv Hassan Soufan, un fost islamist care a petrecut 12 ani în închisoarea de la Saydnaya. Un cercetător politic citat de AFP, Maher Tamran, apreciază că formarea Parlamentului marchează trecerea de la „gestionarea crizei” la „reabilitarea instituțiilor”, dar avertizează că acesta este începutul „adevăratului test” al tranziției. Proces contestat și zone care nu au participat Organizații ale societății civile au criticat mecanismul de desemnare și au acuzat o concentrare excesivă a puterii în mâinile lui al-Sharaa, care deține puterea executivă în lipsa unui premier. Acestea au semnalat și o reprezentare considerată insuficientă a componentelor etnice și religioase, precum și a femeilor. Procesul a început în octombrie 2025, prin Comitete Locale înființate de o Înaltă Comisie numită de președinte. În octombrie au fost anunțate numele a 119 membri ai noii Adunări Constituante. Regiunile kurde din nord-est și provincia druză Suwayda (sud) nu au participat la proces din „motive de securitate”. Kurzii și-au desemnat în mai reprezentanții, după un acord privind integrarea lor în instituțiile de la Damasc, însă partide kurde au denunțat un „proces de numire” care nu ar reflecta „voința liberă a kurzilor” și o reprezentare „insuficientă”. Suwayda nu și-a desemnat încă membrii, dar președintele a numit două persoane din această regiune, unde, în iulie, violențele s-au soldat cu peste 2.000 de morți, majoritatea druzi, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR). Una dintre persoanele numite este Laith al-Balaous, apropiat de autorități și contestat de grupări armate locale care se opun regimului lui al-Sharaa. Președintele Înaltei Comisii Electorale a declarat că alegeri în provincie vor fi organizate „când condițiile vor fi favorabile”. [...]
Rusia a câștigat teren în iunie, dar ritmul rămâne printre cele mai scăzute din ultimul an , potrivit datelor platformei ucrainene de analiză militară DeepState , citate de Euronews . Armata rusă ar fi preluat controlul asupra a încă 84 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, iar avansul este pus pe seama progreselor din mai multe puncte ale frontului. DeepState indică drept principale zone de înaintare: în apropiere de Kostiantinivka (regiunea Donețk), în zonele de graniță ale Ucrainei cu Rusia și în Huliaipole, în sud-est. Platforma își calculează bilanțul lunar ca diferență între kilometrii pătrați câștigați și cei pierduți de Rusia pe front. Comparativ cu luna mai, avansul a crescut, dar rămâne departe de vârfurile din 2024 În luna mai, Rusia ar fi preluat controlul asupra a 14 kilometri pătrați, un „record negativ” pentru forțele Kremlinului din octombrie 2023, potrivit aceleiași surse. Chiar și cu creșterea din iunie, cifra de 84 de kilometri pătrați este a doua cea mai scăzută din seria prezentată de DeepState (care începe în iunie 2024) și mult sub maximul de 725 de kilometri pătrați atins în noiembrie 2024. Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și logistice ruse În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a continuat atacurile asupra infrastructurii militare ruse, potrivit președintelui Volodimir Zelenski . Acesta a spus că forțele ucrainene au lovit cu drone Institutul de Electromecanică din Penza, unitate care dezvoltă și produce componente pentru rachete; autoritățile regionale ruse au confirmat atacul, fără a oferi detalii despre pagube. Zelenski a mai anunțat un atac asupra rafinăriei din Ufa, la aproximativ 1.300 de kilometri de granița cu Ucraina. În plus, Kievul a revendicat atacuri asupra unui centru de comunicații prin satelit din Dubna (lângă Moscova) și asupra unei fabrici de rachete din Voronej. Separat, armata ucraineană a anunțat distrugerea unui pod de pe ruta rutieră principală dintre Donețk și Mariupol, vizând podul peste râul Malîi Kalcik, lângă localitatea Hranitne (Donețk). Ucraina susține și atacuri asupra unui pod feroviar din regiunea ocupată Luhansk și asupra unui alt punct de trecere strategic din Donețk, în încercarea de a perturba logistica armatei ruse. [...]
Rusia transmite că reluarea dialogului cu NATO rămâne blocată , un semnal care prelungește incertitudinea de securitate în Europa și menține presiunea asupra planificării militare și bugetelor de apărare ale statelor membre. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , potrivit Agerpres , care citează EFE. Zaharova a spus că „în prezent, nu există perspective” nici pentru reluarea dialogului, nici pentru „normalizarea relațiilor” cu Alianța Nord-Atlantică, iar discuția despre o revenire la relații funcționale ar fi „de neconceput” în condițiile actuale. Mesaj înainte de summitul NATO de la Ankara Declarațiile vin cu câteva zile înaintea summitului NATO de la Ankara. În acest context, Zaharova a susținut că Moscova nu are „planuri agresive” față de NATO. „Președintele rus Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov au subliniat în mod repetat că Rusia nu are planuri agresive împotriva membrilor NATO sau ai Uniunii Europene.” Acuzații de „escaladare” și condiții pentru o eventuală detensionare În același timp, purtătoarea de cuvânt a acuzat NATO că „continuă să avanseze spre o escaladare mai mare” și a afirmat că Occidentul ar trebui să „își reconsidere abordările ostile” față de Rusia. Potrivit acesteia, fără o schimbare a acestor abordări, „nu se poate vorbi în mod serios” despre normalizarea relațiilor dintre Rusia și NATO. [...]
