Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a intrat în alertă națională de rachete după ce a fost detectată decolarea unui avion rusesc MiG-31K, capabil să transporte racheta balistică Kinzhal, relatează Libertatea. Pentru autorități și populație, astfel de alerte sunt printre cele mai urgente, din cauza timpului foarte scurt de reacție în cazul unui atac cu rachete balistice.
Forțele Aeriene ucrainene au transmis un avertisment la nivel național, iar administrațiile militare regionale au confirmat activarea sistemelor de avertizare în toate regiunile. Potrivit Kyiv Post, mesajul a fost:
„Toată Ucraina – amenințare cu rachete! A fost detectată decolarea unui MiG-31K”.
Autoritățile ucrainene au îndemnat populația să se adăpostească și să evite zonele expuse, ferestrele și pereții exteriori, pe fondul riscului de atac cu rachete balistice. În acest context, MiG-31K este descris ca „principala platformă” de lansare pentru racheta Kh-47M2 Kinzhal, iar alertele asociate sunt tratate ca urgențe tocmai din cauza timpului limitat disponibil pentru protecția civilă.
În paralel cu alerta națională, Kievul și mai multe regiuni au fost plasate pentru scurt timp sub alertă de raid aerian, înainte ca situația să fie „parțial stabilizată” în cursul dimineții, potrivit informațiilor citate. Ulterior, alertele au fost ridicate în capitală și în alte zone.
În noaptea de joi spre vineri, un atac rusesc asupra orașului Zaporijia a provocat un incendiu și a rănit două persoane, potrivit Pravda. Șeful administrației militare regionale (OVA) din Zaporijia, Ivan Fedorov, a precizat:
„O femeie de 80 de ani și o femeie de 47 de ani au primit răni de șrapnel la față, picioare și piept. Acestea primesc deja asistență medicală”.
Separat, în aceeași noapte, o dronă rusească ce viza Ucraina s-a prăbușit peste un bloc cu zece etaje din Galați, iar două persoane au fost rănite și transportate la spital, mai notează publicația.
Recomandate
Ucraina își intensifică de câteva săptămâni loviturile cu drone asupra infrastructurii logistice ruse din teritoriile ocupate , într-o încercare de a perturba rutele de aprovizionare care susțin operațiunile Moscovei în estul și sudul țării, potrivit unei analize citate de Agerpres . Țintele ar include, conform experților, militarilor și localnicilor citați de AFP, infrastructura de transport din zonele ocupate, cu accent pe drumurile care leagă orașe mari, între care este menționat Mariupol . Ce se știe din informațiile publice disponibile Articolul Agerpres indică faptul că intensificarea atacurilor durează „de mai multe săptămâni” și că vizează „în special drumurile” folosite pentru legături între centre urbane importante din teritoriile ocupate. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile suplimentare din analiza AFP (de exemplu, amploarea exactă a atacurilor, tipurile de obiective lovite sau evaluări cantitative ale efectelor) nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Evaluarea ISW indică un risc de decizie greșită la Kremlin din cauza rapoartelor „cosmetizate” ale armatei ruse , care i-ar crea lui Vladimir Putin o imagine falsă despre succesul operațiunilor din Ucraina, potrivit Kyiv Post , care publică cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) din 28 mai 2026. ISW apreciază că Putin „probabil” și-a format această percepție pe baza unor hărți „puternic exagerate” furnizate de comanda militară rusă. Publicația notează că afirmațiile umflate privind zona Kupiansk, încă din a doua parte a verii 2025, ar ilustra un tipar mai larg: prezentarea denaturată a „geometriei câmpului de luptă” la nivelurile cele mai înalte ale armatei ruse. De ce contează: evaluarea ISW sugerează o ruptură între raportare și realitate pe front Miza, în lectura ISW, este că aceste exagerări l-ar putea determina pe Putin să creadă că forțele ruse își pot atinge obiectivele militare „în termen scurt spre mediu”, deși performanța Rusiei pe câmpul de luptă „a scăzut constant” în 2026. O astfel de discrepanță între raportare și realitate poate influența atât planificarea operațională, cât și deciziile politice privind continuarea sau escaladarea campaniei. Adaptări defensive în Rusia și acuzații privind protejarea logisticii Pe fondul intensificării campaniei ucrainene cu drone cu rază lungă de acțiune asupra zonelor din adâncimea teritoriului rus, forțele ruse își consolidează apărarea antiaeriană în Moscova, potrivit punctelor-cheie redate de Kyiv Post din analiza ISW. În același timp, Rusia ar continua să aibă dificultăți în a se apăra împotriva loviturilor ucrainene cu rază medie, iar ISW menționează că Moscova ar recurge „la crime de război” pentru a proteja vehicule militare rusești aflate în spatele frontului (materialul nu detaliază natura acestor acuzații). Sprijin militar pentru Ucraina: Suedia promite 36 de avioane Gripen În zona de sprijin extern, Suedia a anunțat pe 28 mai un pachet major de asistență militară care include un angajament total de 36 de avioane de luptă Gripen pentru Ucraina, potrivit evaluării ISW preluate de Kyiv Post. Volodîmîr Zelenski a declarat că Gripen-urile vor ajuta Ucraina să se apere împotriva bombelor ghidate planante ale Rusiei. Situația operativă: avansuri locale și atacuri aeriene pe scară largă ISW mai consemnează evoluții punctuale pe teren: forțele ucrainene ar fi avansat recent în nord, pe direcțiile Velykyi Burluk și Oleksandrivka; forțele ruse ar fi avansat recent în regiunea Sumî. În noaptea analizată, Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă aerobalistică Kinzhal și 147 de drone cu rază lungă de acțiune, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Rusia amenință cu represalii diplomatice după ce România a decis expulzarea consulului general Andrei Kostilin și închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța, potrivit Libertatea . Mesajul Moscovei vine pe fondul incidentului din Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe. Decizia României a fost anunțată de președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după incidentul de la Galați. Consulul a fost declarat „persona non grata” (diplomat indezirabil), iar consulatul urmează să fie închis. În reacția Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că „măsurile de răspuns nu vor întârzia să apară”. Incidentul din Galați, declanșatorul măsurilor Drona rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că l-a convocat din nou la MAE pe ambasadorul Rusiei la București, Valentin Lipaev, precizând că Ministerul Apărării Naționale a confirmat originea rusească a dronei. Mesajele Kremlinului și poziția NATO Întrebat dacă Vladimir Putin a fost informat despre incident, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns ironic: „Dar voi ce credeți? Că am ascuns asta?” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat vineri dimineață cu președintele Nicușor Dan despre situația de la Galați și l-a asigurat de „solidaritatea absolută a NATO”, exprimându-și compasiunea pentru răniți. În același context, articolul notează că Moscova a intensificat recent atacurile aeriene împotriva Ucrainei și că au existat incidente cu drone și în țările baltice, iar acum și în România. [...]
România expulzează consulul rus de la Constanța în 72 de ore , după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar autoritățile tratează cazul ca pe un răspuns diplomatic de urgență, potrivit Adevărul . Decizia vine după convocarea, vineri, 29 mai, a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe . Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a calificat incidentul drept „de o gravitate fără precedent” și a spus că ambasadorului îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic. „Incidentul este de o gravitate fără precedent. Am convocat ambasadorul Federației Ruse la sediul Ministerului Afacerilor Externe astăzi după-amiază. Îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic, ca răspuns la acest incident.” Ce a transmis MAE și ce măsură concretă a anunțat Potrivit ministrului, există „claritate” din partea echipelor din teren privind apartenența dronei: ar fi fost o dronă a Federației Ruse și ar fi avut explozibil. Țoiu a afirmat că ambasadorul nu a confirmat acest lucru, dar a susținut că negarea responsabilității nu poate avea succes, invocând reacții similare în trecut, inclusiv în țările baltice și în alte state de pe flancul estic. Măsura anunțată explicit este expulzarea consulului rus de la Constanța, care are 72 de ore să părăsească teritoriul României. Context operațional: informarea NATO și UE și deciziile care urmează Șefa diplomației a precizat că România și-a informat încă din timpul nopții partenerii din NATO și Uniunea Europeană despre situația de la Galați și că au venit rapid reacții de solidaritate. Totodată, a spus că autoritățile discută „în permanență” cu președintele și premierul despre pașii următori, iar președintele urmează să anunțe deciziile privind măsurile ce vor fi luate. Incidentul de la Galați: ce spun autoritățile Conform autorităților, drona cu încărcătură explozibilă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe acoperișul unui bloc din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite și transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că întreaga încărcătură explozivă a unei drone de tip Geran-2, de proveniență rusească, a detonat la impact. În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a descris cazul drept „cel mai grav incident” care a afectat teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Germania ridică miza diplomatică în NATO după incidentul cu drona din Galați , condamnând public Rusia și legând episodul de „securitatea colectivă”, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la ministrul german de Externe, Johann Wadephul , care a criticat „comportamentul iresponsabil” al Moscovei după prăbușirea unei drone pe o clădire de locuințe din România — primul astfel de incident pe teritoriul unui stat membru UE și NATO de la începutul războiului din Ucraina, conform informațiilor prezentate de publicație. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful diplomației germane a încadrat incidentul ca risc direct pentru securitatea comună și a transmis sprijin pentru România. „Rusia continuă să amenințe securitatea noastră colectivă. Răspunsul nostru este unitatea. Suntem solidari cu România.” Wadephul a mai afirmat că Germania va continua să consolideze apărarea Ucrainei și a Europei în cadrul NATO, indicând că Berlinul tratează episodul nu ca un accident izolat, ci ca un element cu potențial de escaladare și cu implicații pentru postura de apărare a Alianței. [...]
Reacția Kremlinului după incidentul cu drona de la Galați mută discuția în zona riscului de escaladare și a răspunsului NATO , într-un moment în care România a raportat că o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Potrivit Știrile Pro TV , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că președintele Vladimir Putin este la curent cu incidentul și a răspuns ironic la întrebarea dacă liderul rus a fost informat. „Dar voi ce credeţi? Că am ascuns asta?” Ce a transmis Moscova și în ce context Peskov a făcut declarațiile vineri, la Astana (Kazahstan), unde Putin participa la Forumul Economic Eurasiatic și la reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, conform relatării citate de Știrile Pro TV din TASS. În paralel, NATO a acuzat Moscova de „comportament iresponsabil” și a reiterat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, după ce România a anunțat prăbușirea dronei pe un bloc, în timpul unui atac asupra Ucrainei, amintește Reuters. Incidentul de la Galați și reacția operațională a României Conform informațiilor prezentate, o dronă de tip Geran 2, de proveniență rusească, s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, iar incidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Bilanțul menționat în articol: două persoane rănite (o femeie și fiul ei de 14 ani), transportate la spital; alte două persoane au făcut atacuri de panică; a fost emis un mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. În timpul alertei, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza de la Fetești și au fost sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a precizat că piloții au avut autorizație de angajare a țintelor pe toată durata alertei. De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe deciziile politice Dincolo de mesajul public al Moscovei, incidentul are relevanță directă pentru postura de apărare pe flancul estic al NATO, în condițiile în care un stat aliat a raportat un impact pe teritoriul său în contextul atacurilor asupra Ucrainei. În același material este menționat că Ministerul Apărării a transmis că, de la începutul războiului din Ucraina, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, dintre care 12 doar în acest an. Tot vineri, președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința CSAT, că consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, iar Consulatul General al Federației Ruse la Constanța urmează să se închidă. [...]
