Știri
Știri din categoria Externe
Kievul cere accelerarea sprijinului militar și politic după un nou val de atacuri aeriene rusești, în condițiile în care bombardamentul a produs inclusiv „daune minore” clădirii Ministerului ucrainean de Externe, un reper arhitectural din centrul capitalei, potrivit G4Media.
Mesajul a fost transmis de ministrul de externe Andrii Sîbiga, care le-a cerut aliaților „să insiste, nu să se retragă” în sprijinirea Ucrainei și să crească presiunea asupra regimului de la Moscova. El a enumerat, între priorități, capacități defensive suplimentare și protejarea spațiului aerian, investiții în industria de apărare, o presiune mai mare asupra Rusiei și „decizii politice ferme” privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Sîbiga a publicat pe platforma X imagini și videoclipuri cu efectele atacului, inclusiv pagubele de la sediul Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul a spus că este pentru prima dată când clădirea, construită în 1939 de Josef Langbard, este avariată de la cel de-al Doilea Război Mondial, și a susținut că atacul a vizat o zonă istorică din Kiev.
„Aliaților noștri, vreau să le spun următoarele: este timpul să insistăm, nu să ne retragem, asupra sprijinirii Ucrainei și a creșterii presiunii asupra regimului rus.”
Atacul a implicat peste 500 de drone și zeci de rachete, iar Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Rusia a folosit 690 de „sisteme de atac aerian”, între care drone și rachete de diferite tipuri. Potrivit aceluiași bilanț, 549 de drone au fost doborâte și 55 de rachete au fost interceptate, Kievul fiind ținta principală.
În acest context, solicitarea Kievului vizează direct întărirea apărării aeriene și creșterea capacității interne de producție militară, pe fondul intensificării atacurilor asupra capitalei și a infrastructurii urbane.
Recomandate
Rusia a lansat cel puțin 269 de drone asupra Ucrainei , într-un atac pe care președintele Volodîmîr Zelenski îl leagă de perturbări ale conexiunilor Starlink folosite de dronele ucrainene de interceptare, potrivit Kyiv Post . Miza operațională: dacă legătura prin satelit este instabilă sau restricționată, capacitatea Ucrainei de a contracara valurile de drone scade, iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește. Atacul a avut loc în noaptea și pe parcursul zilei de miercuri, 14 octombrie, și a provocat șase morți și 13 răniți în orașul Luțk, din vestul Ucrainei. Zelenski a descris asaltul drept unul dintre cele mai mari ca amploare. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a detaliat că Rusia a lansat 124 de drone peste noapte și încă 145 în timpul zilei, adăugând că la momentul declarației „mai mult de 40” de drone Shahed se aflau încă în spațiul aerian ucrainean. Țintele invocate includ infrastructura energetică, logistica și căile ferate. Legătura cu Starlink și efectul asupra apărării aeriene Zelenski a avertizat că Rusia „încearcă să profite” de problemele Starlink din Ucraina, întrucât dronele ucrainene de interceptare depind, între altele, de această conexiune. În articol se precizează că restricțiile care afectează sistemul Starshield (varianta „militară” a SpaceX) au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei, însă responsabilitatea pentru schimbări rămâne disputată. Deși apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat un număr semnificativ de drone, o parte a reușit să treacă și să lovească ținte, conform relatării. Sprijin britanic: accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene După discuții la Londra cu premierul britanic Andy Burnham, Zelenski a anunțat că Marea Britanie va accelera livrările de arme de apărare antiaeriană destinate interceptării dronelor Shahed mai rapide, cu propulsie de tip „jet”. „Astăzi s-a luat o decizie de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană fabricate în Marea Britanie către Ucraina pentru a contracara «shahed»-urile cu propulsie de tip jet.” Context: atacuri în pofida unui anunț privind un armistițiu energetic Atacurile au continuat în pofida anunțului recent al președintelui SUA, Donald Trump, privind un armistițiu pe zona energetică, notează publicația. Zelenski a cerut liderilor G7 și altor parteneri să crească presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni și asistență militară, susținând că Rusia trebuie „forțată să se oprească”, nu convinsă prin negocieri. [...]
Cel puțin 600 de mii de ucraineni au rămas fără electricitate după atacuri rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Kiev și Harkov, potrivit Biziday . Loviturile pun din nou presiune pe funcționarea economiei și a serviciilor publice, în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski spune că au vizat infrastructură „critică”, deși SUA anunțaseră anterior existența unui „armistițiu energetic”. Zelenski a declarat că Rusia a lansat 39 de rachete balistice și peste 120 de drone. În Kiev, autoritățile ucrainene au raportat cel puțin patru morți și 25 de răniți; printre victime se află și un copil de opt ani. Ținte energetice și costuri operaționale imediate Atacurile au lovit obiective din capitală și regiunea Kiev, precum și orașul Harkov din nord-est. În practică, amploarea întreruperilor de curent (sute de mii de persoane afectate) indică un impact direct asupra consumatorilor și asupra activității companiilor, prin opriri de producție, perturbarea lanțurilor logistice și creșterea dependenței de generatoare și alte soluții de rezervă. Rusia a susținut că atacurile „masive” au vizat instalații de comunicații și energetice folosite de armata ucraineană. Probleme suplimentare pentru apărare: restricții la Starlink Pe lângă presiunea asupra rețelei energetice, eforturile de apărare ale Ucrainei sunt afectate și de restricționarea accesului armatei ucrainene la rețeaua de internet Starlink, potrivit informațiilor citate de Biziday din Politico și BBC . Un consilier prezidențial a spus că decizia a venit fără avertisment, iar dronele ar începe să-și piardă conexiunea sau să devină greu de manevrat când depășesc anumite viteze. Un oficial familiarizat cu situația, citat de Politico, a afirmat că armata ucraineană încearcă să rezolve problema „pe cale militară cu SUA” și caută alternative, adăugând că situația afectează nu doar viteza, ci și încrederea în SpaceX. Lipsa avertizărilor timpurii Consilierul prezidențial Dmytro Lytvyn a declarat că, pentru a doua zi consecutivă, Kievul nu a primit avertizări prealabile din partea aliaților, iar Forțele Aeriene ucrainene au spus că nu au primit alertă privind prima serie de atacuri balistice din timpul nopții. [...]
Ucraina reclamă o breșă operațională în apărarea antiaeriană după ce, potrivit Mediafax , nu ar fi primit avertismentele obișnuite de la aliați înaintea unui atac rusesc cu rachete balistice asupra Kievului, într-un moment în care Washingtonul ar fi amenințat cu limitarea schimbului de informații militare. Explozii puternice au fost raportate în capitala Ucrainei la scurt timp după declanșarea alertei aeriene. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că un bloc de locuințe cu nouă etaje din districtul Desnianski a fost lovit și a luat foc. Alerta aeriană a fost activată și în mai multe regiuni din vestul Ucrainei, inclusiv Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk. Lipsa avertismentelor, miza imediată: timp mai scurt de reacție Forțele Aeriene ucrainene au confirmat folosirea de către Rusia a rachetelor balistice împotriva Kievului, dar au semnalat o situație „neobișnuită”: absența informațiilor transmise de partenerii externi despre lansări. Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat că Ucraina nu a beneficiat de avertizarea anticipată primită, de regulă, în cazul lansărilor de rachete rusești. Potrivit Forțelor Aeriene, nu au fost transmise informații de la parteneri despre lansări nici în ziua atacului, nici în ziua precedentă. Președintele Volodimir Zelenski a spus că cinci rachete balistice au lovit infrastructura civilă din Kiev și a subliniat că avertizările furnizate de serviciile de informații occidentale sunt esențiale pentru salvarea de vieți, în condițiile în care rachetele balistice au viteze foarte mari, iar fereastra dintre lansare și impact poate fi foarte scurtă. Publicația notează că nu este clar dacă lipsa avertismentelor ține de o decizie politică americană, de o problemă tehnică sau de alți factori. Contextul politic: presiuni legate de atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești Episodul vine după informații despre presiuni ale administrației Trump asupra conducerii de la Kiev. Potrivit The Kyiv Independent , care citează doi oficiali ucraineni, reprezentanți ai administrației americane ar fi avertizat că SUA ar putea întrerupe schimbul de informații și mecanismul de furnizare a armamentului american dacă Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii petroliere a Rusiei. Unul dintre oficialii ucraineni a declarat pentru publicație: „I-au sunat pe toți oficialii militari de rang înalt și i-au amenințat. Le spun tuturor că vor opri atât schimbul de informații, cât și PURL”. Mediafax explică faptul că PURL (Prioritised Ukraine Requirements List) este mecanismul prin care state europene membre NATO finanțează achiziționarea de armament american pentru Ucraina, inclusiv echipamente considerate esențiale pentru apărare. Financial Times a relatat, la rândul său, despre presiunile americane, citând oficiali europeni care ar fi primit apeluri din partea Washingtonului. În același context, Donald Trump ar fi anunțat un acord cu Vladimir Putin privind introducerea motorinei rusești pe piețele internaționale, pe fondul creșterii prețurilor combustibililor, și ulterior, pe 11 octombrie, existența unui presupus „armistițiu energetic” Rusia–Ucraina. Anunțul a generat confuzie, după ce autoritățile ucrainene au spus că nu fuseseră informate în prealabil despre termenii unui asemenea acord. Zelenski a transmis că Ucraina ar respecta un armistițiu energetic reciproc doar dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În pofida anunțului lui Trump, Moscova ar fi continuat bombardamentele asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurii civile și energetice. [...]
O posibilă plecare anticipată a Christinei Lagarde de la conducerea BCE ar deschide o succesiune accelerată la Frankfurt , cu efecte directe asupra echilibrului de putere din zona euro și asupra calendarului numirilor în instituție, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Conform unor surse citate de Reuters, Forumul Economic Mondial (WEF) ar putea să o numească pe Lagarde în funcția de președinte chiar din luna noiembrie, după o reuniune a consiliului director programată pe 2 noiembrie. Decizia nu este însă finală, iar sursele vorbesc despre posibilitatea ca Lagarde să fie prezentată drept „președinte desemnat” la reuniunea anuală de la Davos. Miza pentru Uniunea Europeană ar fi una de calendar și influență: dacă Lagarde ar pleca înainte de finalul mandatului de opt ani, care expiră în octombrie 2027, liderii UE ar putea numi un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din primăvara anului viitor din Franța. În același timp, sursele indică faptul că numirea din noiembrie ar fi legată și de dorința de a-i oferi președintelui Emmanuel Macron un cuvânt de spus în privința succesorului. Reorganizare mai amplă la BCE: trei numiri în discuție O eventuală plecare a lui Lagarde ar veni într-un moment în care BCE se confruntă deja cu schimbări la vârf. În material se arată că: Isabel Schnabel , reprezentanta Germaniei în Comitetul Executiv al BCE, va demisiona pentru a prelua o funcție la FMI începând cu 4 ianuarie 2027; economistul-șef al BCE, Philip Lane, urmează să se retragă în mai; oficiali ai UE au spus că trei numiri ar putea fi convenite în urma unui acord între statele membre. Reprezentanții BCE și ai WEF nu au comentat informațiile, potrivit sursei. Cine este menționat pentru șefia BCE În discuțiile privind succesiunea, Reuters notează că favoriți pentru funcția de președinte al BCE sunt foștii guvernatori ai băncilor centrale din Țările de Jos și Spania, Klaas Knot și Pablo Hernandez de Cos. În paralel, Franța ar viza postul de economist-șef, iar Germania ar dori să promoveze un candidat în locul lui Schnabel, potrivit surselor citate. WEF are sediul la Geneva, iar consiliul său director este condus în prezent de Larry Fink (BlackRock) și Andre Hoffmann (Roche). Lagarde este membră a consiliului, iar sursele susțin că ar avea sprijinul celor 27 de membri ai acestuia. [...]
Atacurile ucrainene asupra centrelor de date din Rusia riscă să lovească direct economia digitală , prin întreruperi ale serviciilor de tip cloud (infrastructură de calcul și stocare la distanță) folosite de companii și populație, arată Antena 3 , care citează o analiză Politico. Dincolo de efectul militar urmărit de Kiev, miza devine una operațională și economică: serverele ajung ținte de război, iar blocajele se propagă rapid în servicii esențiale. Potrivit materialului, drone ucrainene au lovit trei centre de date Yandex din Sasovo, Kaluga și Vladimir, ceea ce a generat întârzieri și întreruperi pentru „mii de companii și civili” care depind de infrastructura cloud a grupului. Sunt menționate explicit platforme de comerț electronic, servicii de plăți digitale și aplicații de livrare de mâncare și transport. În paralel, un centru de date al Sberbank din regiunea Saratov a fost, de asemenea, țintit, însă un director al băncii a susținut că atacul nu a afectat funcționarea serviciilor. Costuri și vulnerabilități: de ce e greu de reparat Analiza citată de Antena 3 notează că refacerea centrelor de date ar putea fi deosebit de costisitoare, pentru că presupune echipamente greu de procurat și, în mare parte, de import. Oleg Șakirov, cercetător în politici de securitate cibernetică și securitate internațională, spune că înlocuirea echipamentelor distruse ar fi complicată atât de cererea globală ridicată, cât și de sancțiunile impuse Rusiei. Tot el avertizează că amploarea pagubelor rămâne neclară, dar indică faptul că două centre de date sunt încă nefuncționale, ceea ce sugerează avarii „considerabile”. Un precedent cu efect dincolo de Rusia Politico, citat de Antena 3, plasează aceste atacuri într-un trend mai larg: centrele de date au fost lovite și în alte conflicte recente. Este dat exemplul atacurilor cu drone care ar fi vizat trei centre Amazon Web Services (AWS) din Emiratele Arabe Unite și Bahrain, în timpul conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran de la începutul anului. Consecința practică, subliniată în material, este că pe măsură ce centrele de date devin infrastructură critică pentru economiile naționale, atacurile asupra lor pot produce efecte tot mai grave, inclusiv asupra populației civile și a companiilor care depind de servicii digitale. Zona gri juridică și riscul de escaladare Un alt element cu impact pentru mediul economic este incertitudinea juridică: pentru că multe centre de date deservesc simultan utilizări civile și militare, stabilirea legalității unui atac este „departe de a fi simplă”, potrivit expertului în drept internațional umanitar Kubo Macak, citat în articol. Joseph Jarnecki, cercetător principal la Royal United Services Institute, avertizează că normalizarea atacurilor asupra centrelor de date ar putea avea consecințe periculoase și că astfel de lovituri „încalcă probabil dreptul internațional umanitar”, într-un moment în care dependența de servicii digitale crește la nivel global. Ce înseamnă pentru NATO și pentru economiile conectate Un oficial NATO de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, afirmă că centrele de date sunt deja luate în calcul ca posibile ținte militare, iar Alianța include vulnerabilitatea lor în planificarea operațiunilor. În același timp, oficialul admite riscul de reciprocitate: „Într-un război, și noi ne-am confrunta cu asemenea atacuri”. În esență, mesajul economic al analizei este că lovirea infrastructurii digitale poate produce efecte comparabile cu atacarea infrastructurii energetice: slăbește capacitatea de funcționare a statului și a economiei, dar poate paraliza și activități cotidiene, de la plăți la livrări și transport. [...]
Groenlanda pregătește o interdicție a mineritului și explorării în ape adânci până în 2029 , după ce parlamentul local a cerut guvernului să elaboreze o lege în acest sens, potrivit Agerpres . Decizia conturează un posibil cadru de reglementare mai strict pentru activitățile extractive offshore, cu efect direct asupra perspectivelor de investiții în astfel de proiecte în teritoriu. Propunerea a fost adoptată joi, în unanimitate, iar mandatul dat executivului este să pregătească legislația care să interzică atât mineritul, cât și explorarea în ape adânci până la sfârșitul anului 2029. Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. În materialul disponibil public nu apar detalii suplimentare despre conținutul viitoarei legi, calendarul intermediar sau eventuale excepții, astfel că rămâne de văzut cum va fi definită concret interdicția și ce activități va acoperi. [...]
