Știri
Știri din categoria Externe
Inspecția AIEA la Cernobîl a confirmat că atacul cu dronă nu a produs contaminare radioactivă, un element esențial pentru riscul operațional al infrastructurii nucleare din Ucraina, potrivit Agerpres.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică seară că a inspectat locul unde o dronă a lovit instalația centrală de depozitare a combustibilului nuclear uzat din apropierea fostei centrale nucleare ucrainene de la Cernobîl. Concluzia comunicată de AIEA este că nivelurile radiațiilor în zonă sunt normale.
Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii suplimentare despre incident și despre constatările tehnice ale inspecției nu sunt accesibile din textul furnizat.
Recomandate
Rusia susține că a lovit o navă de marfă spre portul ucrainean Cernomorsk , într-un atac nocturn care, dacă se confirmă, menține presiunea operațională asupra rutelor de transport din Marea Neagră și asupra lanțurilor logistice ale Ucrainei, potrivit News . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că nava ar fi fost utilizată pentru aprovizionarea armatei ucrainene. Informația este relatată de Reuters , care precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile. Pe lângă ținta din Marea Neagră, Rusia afirmă că a lovit și mai multe obiective logistice în Harkov: un centru logistic; un centru de distribuție; un terminal logistic. Potrivit aceleiași surse, aceste locații ar fi fost folosite pentru depozitarea de echipamente „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară) destinate armatei ucrainene. În lipsa unei confirmări independente, amploarea pagubelor și impactul imediat asupra transportului maritim și a fluxurilor de aprovizionare rămân neclare. [...]
Elon Musk amenință cu oprirea Starlink pentru Ucraina , invocând încălcarea condițiilor de utilizare, într-un moment în care rețeaua de sateliți este descrisă ca esențială pentru comunicațiile de pe front, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: o eventuală întrerupere ar afecta direct conectivitatea armatei ucrainene, inclusiv în utilizarea dronelor. Într-un mesaj postat sâmbătă pe platforma X, Musk a susținut că regulile Starlink „au rămas coerente” și a avertizat că orice abatere poate duce la încetarea serviciului. „Condițiile de utilizare ale Starlink au rămas coerente: este un sistem civil, nu un mijloc de a ucide. Orice încălcare a acestor condiții va duce la încetarea serviciului.” Tot el a afirmat că Starlink rămâne „crucial pentru apărarea Ucrainei”, argumentând că ar fi singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, „cel puțin deocamdată”. Într-un alt mesaj, Musk a mers mai departe, susținând că dezactivarea Starlink ar avea efect imediat asupra frontului. „Dacă Starlink ar fi dezactivat, linia frontului ucrainean s-ar prăbuși imediat.” Limitarea de viteză și efectul asupra dronelor Contextul imediat este legat de o limitare de viteză reclamată de Ucraina în ultimele zile: terminalele Starlink ar fi fost restricționate la peste 160 km/h, ceea ce, în practică, ar duce la pierderea conexiunii pentru echipamente militare care depășesc această viteză, în special dronele. Potrivit materialului, Kievul folosește atât sistemul civil Starlink, cât și varianta sa de nivel militar, Starshield, pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești cu rachete și drone. Conexiunea „din nou stabilă”, spune ministrul Apărării Antena 3 relatează că ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Khmara, a transmis sâmbătă că legătura Starlink este din nou „stabilă” și că vitezele Starlink/Starshield depășesc 400 km/h. Oficialul a legat explicit acest rezultat de nevoile din teren. „Acest rezultat este important în primul rând pentru liniile noastre de front, pentru armata noastră, pentru operațiunile cu drone, pentru logistică și pentru comunicații.” Tensiuni politice și dispute privind responsabilitatea În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Washington că s-ar afla în spatele limitărilor și că nu ar fi avertizat Kievul, în repetate rânduri, despre apropierea rachetelor rusești înainte de lovituri. Casa Albă și Elon Musk au negat că ar fi responsabili pentru limitarea sistemului. Materialul mai notează că aceste limitări au apărut pe fondul creșterii tensiunilor dintre Zelenski și Donald Trump, după schimburi de critici în mass-media. Vineri, Trump a declarat că Musk a „relansat” rețeaua Starlink pentru Ucraina. Din perspectiva operațională, disputa arată cât de vulnerabile pot deveni comunicațiile de război atunci când depind de o infrastructură privată, iar condițiile de utilizare și deciziile de acces pot fi schimbate rapid, în funcție de contextul politic și comercial. [...]
Ucraina spune că accesul la Starlink și Starshield a revenit la parametri normali, fără întreruperi , un element cu impact operațional direct asupra comunicațiilor militare și civile, potrivit unei evaluări publicate de Kyiv Post , care rezumă concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 24 octombrie 2026. Reluarea „accesului nerestricționat” la tehnologia de comunicații prin satelit pe orbită joasă a SpaceX este confirmată de oficiali ucraineni pentru data de 24 octombrie, notează analiza. În contextul războiului, astfel de servicii sunt folosite pentru conectivitate în zone afectate și pentru coordonare, iar orice degradare a capacității poate produce efecte imediate în teren. Contextul militar din evaluarea ISW Pe lângă subiectul comunicațiilor, evaluarea menționează că Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva infrastructurii militare, energetice și industriale rusești în noaptea de 23 spre 24 octombrie. Tot atunci, Rusia ar fi lansat 126 de drone asupra Ucrainei, conform aceleiași surse. Separat, analiza consemnează că loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate au provocat pene de curent în mai multe regiuni ocupate, inclusiv în Crimeea . Încetare a focului limitată, dar cu termeni încă neclari ISW mai arată că Ucraina a acceptat să respecte o încetare a focului limitată în Oleshky (regiunea Herson), care ar urma să înceapă pe 27 octombrie. Evaluarea sugerează o convergență între Rusia și Ucraina asupra datei de start, însă aria geografică și ceilalți termeni ai încetării focului rămân neprecizați. Mișcări pe front În plan tactic, raportul menționează că forțele ruse au avansat recent la sud-est de Dobropillia. ISW nu oferă, în extrasul publicat, detalii suplimentare despre amploarea sau consecințele acestui avans. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Atacurile cu drone asupra regiunii Belgorod cresc presiunea pe infrastructura locală , după ce un atac aerian ucrainean a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică orașul Belgorod, cu victime și pagube raportate de autoritățile ruse, potrivit Agerpres . Doi bărbați au fost uciși și 13 persoane au fost rănite în atacul descris drept „masiv”, desfășurat cu drone. În același interval de 24 de ore, în întreaga regiune de frontieră ar fi avut loc 154 de atacuri, iar Belgorod ar fi fost „deosebit de afectat”, potrivit guvernatorului interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaiev. Primarul orașului Belgorod, Valentin Demidov, a transmis pe rețelele de socializare că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone și a precizat că mai multe locuințe au suferit „pagube semnificative”. El a mai spus că au fost avariate și unele „facilități sociale și comerciale” și a publicat imagini din centrul orașului care arată clădiri de apartamente și vehicule în flăcări. Șuvaiev a adăugat că atacurile au vizat și alte zone din regiunea Belgorod în ultimele 24 de ore. Potrivit acestuia, alți doi bărbați au fost uciși în districtele Șebekino și Graivoron, iar alte cinci persoane au fost rănite în regiune, inclusiv un adolescent de 17 ani. Pe partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a declarat că atacurile aeriene rusești au ucis patru persoane în noaptea de sâmbătă în regiunea Dnipro și au rănit alte 22, inclusiv o fetiță de 11 ani. Duminică dimineață, la Viniția, șase persoane au fost rănite după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje, distrugând patru apartamente, iar un azil privat de bătrâni a fost avariat, potrivit guvernatorului regional Natalia Zabolotna. Forțele aeriene ucrainene au mai anunțat că Rusia a lansat 153 de drone din mai multe regiuni, dintre care cel puțin 119 ar fi fost „doborâte sau neutralizate”. Informațiile privind victimele și pagubele provin din declarațiile autorităților părților implicate și nu pot fi verificate independent din datele prezentate. [...]
Incidentele violente și acuzațiile de nereguli riscă să afecteze credibilitatea alegerilor parlamentare din Serbia , desfășurate duminică pe fondul unei tensiuni sociale și politice ridicate, potrivit Antena 3 . Cele mai grave episoade au inclus un atac în fața unei secții de votare din Panciova, unde persoane mascate au lovit cu bare metalice și au folosit torțe, în timp ce în alte zone au fost semnalate intervenții ale poliției și suspiciuni de cumpărare a voturilor. Într-o actualizare publicată la ora 17:30, Antena 3 relatează și despre un presupus incident la Belgrad în care ar fi fost agresată Angelina Vucici, mama fostului președinte sârb Aleksandar Vucici , informație atribuită TodayPress TV și semnalată de Partidul Progresist Sârb (SNS) , aflat la guvernare. Publicația precizează că relatarea nu a fost confirmată din surse independente. Violențe la Panciova și intervenții ale poliției în Novi Sad Cel mai grav incident menționat a avut loc la Panciova, în fața Școlii Agricole, unde funcționează o secție de votare. Potrivit relatărilor din presa sârbă citate de Antena 3, înregistrări video distribuite pe rețelele sociale arată un grup de tineri, unii cu glugi, șepci și măști, atacând un alt grup; într-una dintre filmări, un tânăr apare rănit, cu sânge pe față. Marinika Tepici a distribuit înregistrarea și a susținut că „băieții tocmai ieșiseră de la vot” când au fost atacați. Tot la Panciova, Masina.rs este citată cu informația că observatori ai „Listei Studenților” ar fi fost atacați cu dispozitive pirotehnice, iar mai multe persoane ar fi fost lovite în zona capului; poliția sârbă ar fi intervenit la fața locului. În Novi Sad, în cartierul Novo Naselje, o echipă mobilă de monitorizare a observat persoane care transportau saci și plicuri, iar poliția a fost chemată. Antena 3 notează, citând 021.rs, că la fața locului se aflau polițiști, bărbați, echipe mobile de monitorizare și studenți, iar unii cetățeni au susținut că au fost amenințați. Aceeași publicație este citată și cu informații despre intervenții ale poliției pe strada Temerinska (în jurul orei 13:00) și pe strada Lasla Gala (în jurul orei 10:00), unde existau suspiciuni de cumpărare a voturilor; în cazul din urmă, mai mulți bărbați au fost escortați afară dintr-o clădire, fără ca autoritățile să fi comunicat ce se afla în interior. Miza politică: cursă strânsă și presiune publică după proteste Scrutinul are loc într-un moment în care o mișcare politică nouă, „Lista Studenților”, este prezentată ca având șanse să pună în pericol dominația SNS și a lui Aleksandar Vucici, care a câștigat toate alegerile la care a participat din 2012 încoace. Antena 3 citează un sondaj New Serbian Political Thought, care plasează „Lista Studenților” ușor în fața SNS (44,5% față de 42,7%), dar menționează și un sondaj Ipsos din 22 octombrie, care arăta SNS în frunte (47% față de 40% pentru reformiștii conduși de studenți). Contextul este marcat de proteste ample declanșate după prăbușirea, în noiembrie 2024, a copertinei recent renovate a gării din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți, inclusiv doi copii. Antena 3 notează că manifestațiile au fost alimentate de acuzații privind corupția și de nemulțumiri legate de derapaje autoritare. Prezență ridicată la vot și cozi la secții Pe lângă incidente, ziua votului a fost caracterizată de cozi mari și o prezență ridicată la urne. Observatori electorali locali au declarat că prezența în primele trei ore a fost de peste două ori mai mare decât la alegerile parlamentare din 2023, potrivit relatării. Vucici a stat la coadă aproape două ore la Belgrad și a spus că speră ca alegerile să se desfășoare în liniște și că partidul său va respecta rezultatul. Ilija Srdanovici, medic și primul pe lista de 250 de candidați ai mișcării de tineret, a apreciat că cozile lungi indică o posibilă prezență record. În lipsa unor confirmări independente pentru toate episoadele semnalate, combinația dintre violențe, intervenții ale poliției și suspiciuni de nereguli ridică presiunea asupra autorităților de a gestiona transparent incidentele și de a proteja procesul electoral, într-o competiție descrisă ca fiind strânsă. [...]
