Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/SUA și Taiwan reduc taxele vamale la 15%...

SUA și Taiwan reduc taxele vamale la 15% – acord comercial cu impact major asupra schimburilor bilaterale

Două persoane strâng mâinile într-un context de acord comercial internațional.

Statele Unite și Taiwan au semnat un acord care reduce taxele vamale la maximum 15% pentru produsele taiwaneze, potrivit Economica.net, care citează AFP și Agerpres. Înțelegerea, oficializată joi, aduce tarifele aplicate mărfurilor din Taiwan la același nivel cu cele pentru produsele europene și japoneze.

Conform Biroului Reprezentantului pentru Comerț al Casei Albe (USTR), acordul prevede și măsuri asumate de Taipei pentru eliminarea practicilor comerciale considerate neloiale și pentru facilitarea accesului produselor americane pe piața taiwaneză. Astfel, Taiwanul se angajează să elimine sau să reducă 99% din barierele tarifare pentru bunurile din SUA și să diminueze obstacolele netarifare în domenii precum autovehiculele, produsele farmaceutice și dispozitivele medicale, inclusiv prin acceptarea standardelor americane.

Acordul include și angajamente privind respectarea proprietății intelectuale, îmbunătățirea condițiilor de muncă și consolidarea legislației de mediu. În paralel, Taiwanul va comanda produse energetice americane – gaze naturale lichefiate și petrol – în valoare de peste 44 de miliarde de dolari, precum și echipamente pentru rețele electrice de 25 de miliarde de dolari.

Pentru Washington, înțelegerea consolidează lanțurile de aprovizionare, în special în sectorul tehnologic. Totuși, politica tarifară promovată de președintele Donald Trump ar putea fi analizată de Curtea Supremă a SUA, care urmează să decidă dacă taxele generalizate au fost aplicate în conformitate cu Constituția.

Tag-uri:acord comercialcomert internationalproprietate intelectualasuasector tehnologictaxe vamaletaiwan
Claudia GheorgheAutorClaudia Gheorghe
Sursăeconomica.net
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Emmanuel Macron discutând despre tensiunile comerciale cu SUA la un eveniment internațional.
Externe10 feb. 2026

Tensiuni transatlantice în creștere – Trump ar putea sancționa UE pentru legislația digitală

Emmanuel Macron atrage atenția că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru noi taxe vamale impuse de administrația Trump în cazul în care fostul președinte american revine la Casa Albă. Avertismentul a fost transmis într-un interviu acordat mai multor publicații internaționale și reflectă îngrijorările tot mai mari privind tensiunile dintre Washington și Bruxelles. Conform Gândul , liderul francez a subliniat că SUA vor „ataca” UE în lunile următoare pe tema reglementărilor digitale, vizând în special legislația europeană care afectează marile companii de tehnologie americane. Printre reglementările invocate se numără Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) , un set de norme care impune platformelor digitale cerințe clare în ceea ce privește moderarea conținutului și protejarea utilizatorilor. Aplicarea acestor reguli a avut deja efecte: în decembrie 2025, platforma X (fosta Twitter) a fost amendată cu 120 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru încălcarea prevederilor privind conținutul online. Ca reacție, administrația Trump – în actuala campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2026 – a acuzat instituțiile europene de cenzură și de încălcarea libertății de exprimare a cetățenilor americani. Macron se arată convins că următorul pas va fi introducerea de tarife vamale punitive împotriva UE, o strategie deja cunoscută din timpul primului mandat al lui Donald Trump. Într-un interviu acordat mai multor jurnaliști, inclusiv celor de la Reuters și Financial Times , Macron a subliniat: „Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul. Cred că am încercat această strategie luni de zile. Nu funcționează” . El sugerează că Uniunea Europeană trebuie să renunțe la abordarea conciliantă și să se pregătească pentru un nou tip de confruntare economică. Pe fondul acestor declarații, se conturează o perspectivă tensionată pentru relațiile transatlantice în 2026. Posibilitatea revenirii lui Trump în funcție este tratată cu îngrijorare în mai multe capitale europene, în special în contextul în care fostul președinte american a criticat deschis UE, NATO și reglementările care afectează interesele economice ale Statelor Unite. Macron susține că miza actuală depășește conflictul punctual privind platformele digitale , fiind vorba despre autonomia Europei în fața unui partener devenit, în unele privințe, adversar. El nu exclude nici un conflict comercial de proporții dacă UE continuă să aplice DSA în mod riguros, în special asupra companiilor americane din Big Tech . În concluzie, liderul de la Elysee transmite un semnal clar: Europa nu mai poate conta pe o relație predictibilă cu SUA în domeniul digital sau comercial , iar următoarele luni ar putea aduce o escaladare rapidă a tensiunilor, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale americane. [...]

O tânără votează într-o secție electorală din Bangladesh.
Externe12 feb. 2026

SUA încearcă să contracareze China în Bangladesh - Washingtonul oferă alternative militare înainte de alegeri

SUA vor să limiteze influența Chinei în Bangladesh și oferă alternative militare americane , înaintea alegerilor legislative din 13 februarie, potrivit unei analize publicate de Reuters . Într-un interviu acordat agenției, ambasadorul american la Dhaka, Brent T. Christensen, a declarat că Washingtonul este îngrijorat de extinderea prezenței chineze în Asia de Sud și intenționează să propună viitorului guvern din Bangladesh sisteme de apărare americane și ale aliaților , ca alternativă la echipamentele chineze. Contextul este unul sensibil: China a semnat recent un acord pentru construirea unei fabrici de drone în apropierea graniței cu India, iar Dhaka negociază cu Pakistan achiziția avioanelor de luptă JF-17 Thunder, dezvoltate împreună cu Beijingul. După fuga fostului premier Sheikh Hasina în India, în august 2024, relațiile dintre Dhaka și New Delhi s-au deteriorat, creând un spațiu de manevră pentru Beijing. Ambasadorul american a precizat că administrația președintelui Donald Trump dorește relații bune între Bangladesh și India, considerate esențiale pentru stabilitatea regională. În paralel, Washingtonul transmite că va colabora cu „orice guvern ales de poporul bangladeșean”, competiția fiind dominată de Partidul Naționalist din Bangladesh și Jamaat-e-Islami. Pe lângă componenta militară, SUA pun accent pe diplomația comercială . Oficialul american a arătat că investitori americani analizează oportunități în statul cu 175 de milioane de locuitori, dar așteaptă semnale clare că noul executiv va facilita mediul de afaceri, în contextul în care taxele ridicate și dificultățile de repatriere a profiturilor au descurajat până acum companiile. Un alt punct sensibil rămâne criza refugiaților rohingya. SUA sunt principalul contributor la asistența umanitară pentru cei aproximativ 1,2 milioane de refugiați din Bangladesh, însă Washingtonul avertizează că nu poate susține singur efortul și solicită un sprijin mai mare din partea comunității internaționale. Mesajul transmis înainte de scrutin este clar: competiția strategică dintre SUA și China se mută tot mai vizibil în Asia de Sud, iar Bangladesh devine o piesă importantă în acest joc de influență. [...]

Serghei Lavrov exprimând îngrijorări legate de negocierile de pace în Donbas.
Externe11 feb. 2026

Rusia consideră „nerealist” noul cadru de pace – condițiile din Donbas, miezul conflictului

Rusia respinge cadrul de pace SUA–Ucraina propus pentru negocieri, afirmând că acesta contrazice propunerea inițială primită de la Washington – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , pe 11 februarie, în contextul în care discuțiile diplomatice trilaterale ar putea fi reluate în această săptămână. Aflăm detaliile prin intermediul TVR Info . Lavrov susține că Moscova a primit anterior, înainte de summitul planificat pentru august în Alaska, un document neoficial din partea SUA prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, care conținea puncte considerate „realiste” și adaptate la „realitățile de pe teren”. Acest plan, spune el, oferea o posibilă bază de negociere. În schimb, versiunea actuală – un document în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni la finalul anului 2025 – ar fi fost ignorată de Rusia, deoarece „nu a fost transmis nici oficial, nici neoficial” . Planul actual vine după un proiect inițial, mai amplu, în 28 de puncte, considerat de Kiev drept inacceptabil, deoarece părea să impună o capitulare tacită. Între timp, noul cadru revizuit urma să fie discutat de cele trei părți – SUA, Ucraina și Rusia – și a fost transmis indirect la Kremlin prin intermediul lui Kirill Dmitriev , omul de legătură al Moscovei, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump . Ce spune Lavrov despre procesul de pace: Criticile sale fac parte dintr-o serie de declarații dure lansate în ultimele trei zile Acuză administrația Trump că nu ar fi respectat înțelegerile din 2025, care ar fi prevăzut retragerea Ucrainei din Donbas fără conflict Neagă orice entuziasm nejustificat și avertizează că „negocierile sunt departe de a fi finalizate” Poziția SUA și a Ucrainei: În timp ce Lavrov atacă direcția negocierilor, președintele Donald Trump a transmis un mesaj mult mai optimist, afirmând că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de o înțelegere . De asemenea, președintele ucrainean a indicat că Washingtonul încearcă să încheie conflictul până în vara acestui an. Obstacole majore: Chestiunea teritorială rămâne principalul punct de blocaj. Rusia cere retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas. Ucraina refuză categoric această variantă, dar sugerează posibilitatea unor soluții alternative, precum o zonă demilitarizată. În concluzie, deși contactele diplomatice s-au intensificat, lipsa unei perspective comune asupra pașilor următori și a unei baze clare de negociere arată că acordul de pace este încă departe. Marginalizarea lui Lavrov din procesul direct și implicarea lui Dmitriev sugerează o mutare a centrului de greutate în cadrul delegației ruse, posibil spre o abordare mai pragmatică, dar încă neasumată public de Kremlin. [...]

Vicepreședintele JD Vance salută în timpul unei vizite oficiale.
Externe11 feb. 2026

Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă protejăm Groenlanda, ar trebui să obținem și un beneficiu” – negocieri sensibile în desfășurare

Statele Unite ar trebui să obțină „un anumit beneficiu” din partea Groenlandei dacă vor continua să investească masiv în securitatea arctică și apărarea teritoriului, a declarat vicepreședintele american JD Vance , citat de Fox News . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, pe aeroportul internațional Zvartnots din Armenia, unde Vance se afla într-o escală în drum spre Azerbaidjan. Oficialul american a subliniat că discuțiile despre Groenlanda sunt încă într-o fază incipientă , dar că SUA au lucrat „intens” la acest dosar în ultimele săptămâni. „Groenlanda este extrem de importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi resurse și vom fi responsabili cu protejarea acestui teritoriu imens, este rezonabil ca SUA să obțină ceva în schimb”, a spus JD Vance . Declarațiile vin în contextul intenției exprimate public de președintele Donald Trump de a obține un acord asupra Groenlandei , fie printr-o achiziție, fie printr-un parteneriat strategic consolidat. Trump susține că Groenlanda este vitală pentru apărarea regiunii arctice și pentru proiectul american „Golden Dome”, afirmând că „dacă noi nu acționăm, Rusia sau China o vor face – și asta nu trebuie să se întâmple”. Administrația Trump a anunțat deja, la finalul lunii ianuarie, că a conturat împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , un cadru preliminar pentru un acord privind Groenlanda și regiunea arctică . Cu toate acestea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis ferm că „suveranitatea nu este negociabilă” și că orice discuție cu NATO sau SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului danez. „Putem negocia pe teme precum securitate, investiții sau economie. Dar suveranitatea nu este pe masă”, a spus Frederiksen într-un comunicat. Pe teren, Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, și-a exprimat deschiderea către dialog. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că se caută „o soluție diplomatică” și că speră să se ajungă la „un teren comun care să respecte liniile roșii ale Groenlandei”. Pe fondul tensiunilor tot mai mari în regiunea arctică, unde Rusia și China își extind amprenta militară și economică, poziția strategică a Groenlandei devine tot mai relevantă. Armata daneză a intensificat exercițiile în zonă, iar proteste față de intenția SUA de a „cumpăra” Groenlanda au avut loc recent la Nuuk. [...]

Donald Trump discutând despre extinderea arsenalului nuclear al SUA.
Externe11 feb. 2026

SUA ar putea relua testele nucleare după 30 de ani – Trump ia în calcul extinderea arsenalului atomic, pe fondul prăbușirii ultimului tratat cu Rusia

La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane , informează The New York Times . Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China. Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START , care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992. Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate. Jill Hruby , fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară ( NNSA ), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”. Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală. [...]

Conferința de Securitate de la München reunește lideri pe teme globale.
Externe13 feb. 2026

Sprijinul NATO pentru Ucraina continuă și se intensifică la München - accent pe producția comună de drone și securitate europeană

Conferința de Securitate de la Munchen, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale pe probleme de securitate, se desfășoară între 13 și 15 februarie 2026 , la Hotel Bayerischer Hof din Munchen, informează Digi24 . Sub conducerea ambasadorului Wolfgang Ischinger, conferința reunește lideri politici și experți care abordează probleme actuale de securitate globală. În cadrul conferinței, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat importanța securității comune pentru Ucraina și Europa, menționând inițiative precum prima întreprindere comună ucraineano-germană de producție de drone . Zelenski a subliniat necesitatea unei producții comune mai mari și a unei coordonări mai eficiente pentru a asigura securitatea în Europa. Mark Rutte , liderul NATO, a evidențiat o schimbare de mentalitate în rândul liderilor occidentali, remarcând o convergență de viziuni și unitate în cadrul NATO . El a ironizat propaganda rusă, afirmând că Rusia este percepută ca un urs puternic, dar acționează ca un melc de grădină în Ucraina. Conferința abordează teme esențiale precum apărarea, ordinea globală, securitatea umană și tehnologia. Raportul conferinței, intitulat „Sub Distrugere”, analizează situația internațională actuală și subliniază creșterea forțelor politice care favorizează distrugerea în locul reformei. Pe lângă discuțiile oficiale, evenimentul include și Forumul European Defense Townhall, care reunește cetățeni, media și lideri decizionali pentru a discuta viitorul Europei. De asemenea, „Seria Securitate și Literatură” explorează teme precum viitorul Ucrainei și securitatea în context apocaliptic. Conferința de Securitate de la Munchen , inițiată în 1963, continuă să fie o platformă importantă pentru dialogul global pe teme de securitate internațională, facilitând cooperarea și discuțiile strategice între liderii mondiali. [...]