Relatarea ministrului de Externe Abbas Araghchi sugerează breșe grave în securitatea internă a Iranului, după ce acesta a descris cum a scăpat la limită dintr-o lovitură israeliană în primele ore ale războiului Israel–Iran, potrivit The Jerusalem Post.

Într-un interviu de peste 90 de minute acordat jurnalistului iranian Javad Moghouei, Araghchi a spus că se afla într-un complex asociat cu liderul suprem de atunci, ayatollahul Ali Khamenei, când a avut loc atacul, în jurul orei 9:30 dimineața. El a descris haosul de după explozie și a vorbit despre ceea ce a numit „eșecuri severe” de securitate în Republica Islamică.

„Apa picura din tavan și totul era într-o stare de ruină.”

Indiciul central: informații „din interior”, nu doar supraveghere tehnologică

Din relatarea lui Araghchi, elementul cu cea mai mare încărcătură operațională este suspiciunea că Israelul ar fi avut informații extrem de precise despre mișcările conducerii iraniene, dincolo de mijloace tehnice.

„Nu mai atribui asta tehnologiei sau factorilor artificiali. Chiar nu știu ce să cred.”

Ministrul a spus că autoritățile iraniene investighează posibilitatea unei infiltrări umane în aparatul de securitate și a mers mai departe, afirmând că vulnerabilitățile nu se limitează la furt de date, ci pot influența inclusiv „orientarea deciziilor” și „mediul psihologic”.

Evacuare improvizată și lipsa unui „loc sigur”

Araghchi a afirmat că a fost evacuat imediat de personalul de securitate, care i-ar fi spus că atacurile ar putea continua. A descris apoi o plecare grăbită într-o mașină civilă obișnuită, condusă de un tânăr agent, către Ministerul de Externe.

Totodată, el a spus că, după atacuri, conducerea nu a mai lucrat din birourile obișnuite și că au fost pregătite locații alternative în apropierea ministerului, dar a adăugat că, în esență, „nu exista niciun loc sigur”, cu excepția tunelurilor. Chiar și acestea ar fi avut limitări: odată intrat, ar fi trebuit să rămână acolo câteva zile, ceea ce ar fi făcut dificilă continuarea activității în exterior.

Măsuri de urgență și discuții sensibile despre succesiune

Araghchi a mai spus că existau proceduri de urgență stabilite din timp, inclusiv un cod de activare – „Cod 110” – sugerând că scenarii de continuitate a conducerii sau aranjamente de criză fuseseră luate în calcul, dar erau atât de sensibile încât erau rareori discutate deschis.

Eforturi diplomatice pentru a evita deschiderea altor fronturi

În timpul conflictului, Araghchi a descris apeluri către lideri regionali pentru a preveni folosirea teritoriilor kurde din Irak ca platformă pentru atacuri împotriva Iranului. El a menționat discuții cu:

• Nechirvan Barzani (președintele Regiunii Kurdistan din Irak);
• Bafel Talabani (lider al Uniunii Patriotice din Kurdistan);
• Hakan Fidan (ministrul de Externe al Turciei);
• Mohammed Shia al-Sudani (prim-ministrul Irakului).

Araghchi a spus că a primit asigurări că nu va fi permis un astfel de scenariu și a indicat că Turcia „a jucat un rol semnificativ”.

Dezvăluiri despre cercul de putere și o critică rară privind armistițiul

Într-o altă afirmație notabilă, Araghchi a declarat că nu l-a întâlnit niciodată pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, despre care spune că este considerat pe scară largă ca având un rol central în conducerea Iranului după război.

El a oferit și o evaluare neobișnuit de directă despre armistițiu, sugerând că, dacă ar fi fost implementat cu 10 zile mai devreme, „realizările” Iranului ar fi rămas valabile. În final, Araghchi a susținut că „realizările strategice” ale Iranului s-au produs în primele două săptămâni și că Israelul „nu și-a atins obiectivele”.

În ansamblu, interviul conturează o imagine a unui aparat de securitate sub presiune, în care conducerea iraniană ar fi fost forțată să opereze în condiții de vulnerabilitate și improvizație, în timp ce investighează posibilitatea unor breșe interne.