Știri
Știri din categoria Educație
Peste 1.200 de elevi au intrat în programul Solve for Tomorrow, iar 152 de proiecte au vizat direct protecția mediului, un indiciu că sustenabilitatea începe să se traducă în soluții tehnice încă din școală, potrivit Samsung News. La ediția recentă a competiției organizate de Samsung în România au fost înscrise 419 proiecte, dintre care o treime au avut ca temă mediul.
În termeni operaționali, programul funcționează ca un „laborator” de proiecte: elevii primesc mentorat, resurse și etape de lucru care îi trec prin analiză, validare și rafinare, apropiind procesul de modul în care se construiesc inițiativele în mediul real. Samsung arată că reprezentanți ai companiei au fost implicați pe parcursul competiției în calitate de inițiatori și organizatori, susținând dezvoltarea ideilor.
Datele din ediția menționată indică o orientare consistentă către teme de mediu:
Publicația le interpretează ca semnal al interesului generațiilor tinere pentru sustenabilitate și al utilizării tehnologiei ca instrument de aplicare a ideilor în practică.
Un proiect evidențiat este cel al echipei WaveMotion, clasată pe locul al treilea. Elevi de clasa a X-a de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” și Colegiul Național „I.L. Caragiale”, coordonați de un profesor de la „Mihai Viteazul”, au propus conceptul unui robot subacvatic modular inteligent.
Conform descrierii, robotul ar putea:
Miza practică, așa cum este prezentată, ține de cercetare, protecția mediului și intervenții în zone afectate, pe fondul problemelor de poluare a apelor și degradare a ecosistemelor marine.
Mesajul central al materialului este că investiția în educație, prin programe de tip competiție cu mentorat și resurse, poate accelera formarea de competențe aplicate și orientarea către soluții cu impact. În contextul Zilei Planetei, Samsung News plasează aceste proiecte ca indicator al felului în care elevii își asumă teme de interes public și încearcă să le abordeze tehnologic, cu accent pe utilizarea responsabilă a tehnologiei.
Recomandate
Programul educațional Solve for Tomorrow a ajuns la 419 proiecte înscrise în ediția 2025–2026 , iar această creștere – peste obiectivul inițial – este unul dintre indicatorii care au susținut premierea Samsung cu distincția Silver la DI_PLOMA AWARDS 2026, potrivit Samsung News . Recunoașterea vine într-o competiție dedicată proiectelor de diversitate și incluziune (D&I), organizată de Asociația OPEN MINDS , și vizează categoria Corporate: Proiecte Externe D&I. Solve for Tomorrow, aflat la a cincea ediție locală, este un program educațional de tip CSR (responsabilitate socială corporativă) care încurajează elevii de liceu să identifice probleme din comunitățile lor și să propună soluții bazate pe tehnologie, cu impact social. În ediția 2025–2026, programul a introdus pentru prima dată tema „Schimbare socială prin sport și tehnologie”, mizând pe sport ca element de apropiere față de interesele cotidiene ale tinerilor, în timp ce tehnologia a rămas instrumentul de transformare a ideilor în soluții. Ce arată datele ediției 2025–2026 despre tracțiunea programului Publicația indică o accelerare a participării și o extindere a ecosistemului de parteneri și mentori: 419 proiecte înscrise , cu 19,8% peste obiectivul inițial ; 120 de proiecte depuse în primele patru săptămâni , față de 38 în ediția anterioară, pe fondul „activării timpurii a profesorilor” și al unei tombole dedicate acestora; 25 de echipe finaliste , coordonate de 10 mentori Samsung ; 130 de participanți la finala organizată la EVA VR Arena (27 martie 2026). Pe zona de comunicare, campania a generat 156 de apariții media (cu 17,3% peste ediția precedentă), o acoperire totală de peste 9 milioane de persoane (de 5,2 ori mai mare decât anul anterior) și 1,39 milioane de vizualizări video . Cum a fost construită ediția: cercetare, calendar și parteneri Strategia ediției a fost fundamentată pe o cercetare calitativă privind modul în care elevii de liceu descoperă și decid să participe la programe educaționale extracurriculare, completată de analiza unor studii despre generația Z, educație, wellbeing și interes pentru STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Concluzia menționată: tinerii caută experiențe educaționale mai clare, mai practice și adaptate modului în care consumă informația. Ediția a debutat pe 25 septembrie 2025 la Samsung Experience Store din Promenada Mall și a inclus înscrieri, selecția echipelor finaliste, mentorat și workshop-uri, Demo Day, Engage Day la Academia de Studii Economice din București și finala din 27 martie 2026 . Numărul partenerilor implicați a crescut de la 4 la 12 , fiind menționați, între alții: Junior Achievement România, Google România, 5 to Go, ASE, Impact Hub, Startarium, Consiliul Național al Elevilor, RoboHub, Asociația Școlilor Private din România, Radio România Actualități, HotNews și Revista Biz. Componenta operațională: măsuri de sustenabilitate la finală Organizatorii au integrat și o componentă de sustenabilitate în evenimentul final, prin măsuri precum jurizare complet digitală, reducerea plasticului de unică folosință (sticle și veselă reutilizabile), ecrane e-paper în locul materialelor tipărite, transport partajat și trofee realizate din bioplastic și materiale reciclabile. Ce urmează Samsung anunță continuarea programului în România cu a șasea ediție , a cărei lansare este programată pentru septembrie 2026 . [...]
Uniunea Europeană a deschis negocieri cu Canada pentru asocierea la Erasmus+ , un pas care ar putea extinde accesul la mobilități educaționale și proiecte comune dincolo de spațiul european, cu efect direct asupra universităților și tinerilor care folosesc programul, inclusiv din România, potrivit Mediafax . Discuțiile au fost anunțate la Montreal, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul canadian Mark Carney au comunicat începerea negocierilor. Vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu a transmis că va reprezenta UE în dialogul cu partea canadiană. „Aștept cu interes să reprezint Uniunea Europeană în negocierile cu partenerii canadieni.” „Odată încheiate cu succes negocierile și finalizate procedurile necesare, Canada ar deveni primul stat din afara Europei asociat programului.” Ce ar însemna asocierea Canadei la Erasmus+ Conform vicepreședintei Comisiei Europene, asocierea ar deschide „noi oportunități de studiu, formare și colaborare”, inclusiv pentru tinerii din România. În practică, miza este lărgirea cadrului de cooperare pentru mobilități și proiecte educaționale între instituții din UE și Canada, însă materialul nu oferă detalii despre calendar, bugete sau condiții concrete. Context politic: negocieri pe fondul unor divergențe în UE Negocierile au loc în paralel cu discuții mai ample despre apropierea Canadei de UE. Mediafax notează că există divergențe între statele membre: potrivit POLITICO, mai multe țări ar fi refuzat să aprobe o declarație care prevedea explicit acordarea statutului de „membru asociat” Canadei, cu 48 de ore înaintea summitului de la Montreal. La summit participă și președintele Consiliului European, Antonio Costa, iar liderii europeni și premierul canadian urmează să lanseze „Alianța pentru viitor”. În acest stadiu, asocierea la Erasmus+ rămâne condiționată de finalizarea negocierilor și de „procedurile necesare”, fără ca sursa să precizeze pașii următori sau un termen-limită. [...]
Tăierile din Educație au fost legate de presiunea pe deficit și riscul de „junk”, susține fostul ministru Daniel David , care afirmă că ministerul nu a primit de la Finanțe aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, potrivit Adevărul . În aceste condiții, spune el, schimbările la burse și alte măsuri de austeritate au fost calibrate pentru a limita impactul asupra elevilor și studenților, dar și pentru a transmite un semnal de „schimbări structurale” către agențiile de rating și instituțiile europene. Daniel David a explicat, într-un interviu în emisiunea „Trends” de la Adevărul, că includerea Educației în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare a ținut și de calendar: deciziile trebuiau aplicate înainte de începutul anului școlar, în septembrie. În opinia sa, amânarea ar fi putut fi interpretată negativ de piețe și instituții, cu efecte în lanț, inclusiv asupra fondurilor europene. „Dacă intrai în junk sau dacă Ecofinul avea o evaluare negativă, aveai o problemă, inclusiv cu blocarea fondurilor europene.” Bursele: între ținte bugetare și redefinirea „meritului” Pe bursele studenților, fostul ministru spune că programul de guvernare prevedea ca fondul alocat în a doua jumătate a anului 2025 să revină la nivelul din 2023, ceea ce ar fi însemnat o reducere abruptă. El afirmă că, după discuții cu premierul de atunci, a reușit să mențină bugetul burselor la un nivel apropiat de cel din 2024. În interviu sunt indicate următoarele repere pentru fondul de burse al studenților: 2023: „puțin sub un miliard de lei”; 2024: „aproximativ 1,5 miliarde de lei”; 2025 (așteptări): „1,7 miliarde de lei”. În privința burselor de merit, Daniel David își asumă modificările și susține că acestea ar trebui să recompenseze performanța școlară de excepție, criticând situațiile în care, în anii anteriori, elevi cu media 5 primeau burse de merit sau în care 70–80% dintre elevii unei clase beneficiau de acest sprijin. Totodată, el afirmă că bursele sociale au fost „protejate”: a fost păstrat criteriul economic, iar suplimentar a fost introdusă condiția notei 10 la purtare. Școlile din rural: comasare și „campusuri rurale”, cu stimulente bugetare Pe zona de echitate și rezultate școlare, fostul ministru indică fragmentarea rețelei școlare din sate drept una dintre problemele majore și susține continuarea comasării unităților de învățământ, inclusiv prin dezvoltarea unor campusuri rurale, în contextul rezultatelor testelor PISA. El amintește și de un ordin de ministru care permite majorarea cu 25% a bugetului școlilor implicate în parteneriate între unități performante și școli cu rezultate mai slabe (exemplele menționate: Apusenii și Delta Dunării). Scopul: profesori calificați să poată susține cursuri online în comunități cu deficit de personal didactic. „Nu am primit banii de la Finanțe”: două miliarde de lei lipsă, invocate ca motiv-cheie Daniel David afirmă că, dacă ar fi primit fondurile solicitate de la Ministerul Finanțelor, nu ar fi fost necesare modificările. Potrivit declarațiilor sale, ministerul nu a mai primit aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, iar ulterior i s-a comunicat că suma nu poate fi alocată până la finalul anului. „Nu am primit acei bani și mi s-a spus că nu îi pot primi până la sfârșitul anului. Acesta este răspunsul cinstit.” În același context, el spune că a încercat să limiteze efectele măsurilor, menționând că a reușit menținerea fondului de burse aproape de nivelul din 2024 și o creștere cu 40% a bugetului programului „Masă sănătoasă”. [...]
Guvernul pregătește un plan național de siguranță în școli, cu responsabilități și sancțiuni ferme , după incidentele violente din Bistrița și Pitești , potrivit Mediafax . Premierul Luca Niculescu a spus că documentul ar urma să includă măsuri de prevenție, intervenție rapidă și pedepse pentru actele de violență. Niculescu a anunțat vineri, la începutul ședinței de Guvern, că va avea o ședință de lucru cu miniștrii și instituțiile responsabile imediat după reuniunea Executivului, pentru a contura planul. El a precizat că mai mulți miniștri au venit deja cu propuneri, însă nu a prezentat măsuri concrete și nici un calendar de aplicare. „Trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a preveni astfel de incidente și astfel de tragedii.” Ce ar urma să conțină planul și de ce contează Conform declarațiilor premierului, planul ar urma să stabilească „responsabilități clare” și să acopere întregul lanț de reacție al autorităților și al școlilor, de la prevenție la sancționare. Miza operațională este definirea unor proceduri și obligații explicite, în condițiile în care violențele recente au readus în prim-plan capacitatea școlilor și a instituțiilor de a interveni rapid. Premierul a descris violențele din școli drept „profund îngrijorătoare” și a spus că elevii trebuie să se simtă în siguranță în unitățile de învățământ. Totodată, a transmis un mesaj de solidaritate copiilor și profesoarei răniți și le-a urat însănătoșire grabnică. Context: incidentele din Bistrița și Pitești Măsurile anunțate vin după două cazuri de violență în școli, petrecute în mai puțin de o săptămână: Bistrița : un elev de clasa a VII-a a atacat cu un cuțit un profesor și un coleg; elevul a fost imobilizat, dus la spital și transferat ulterior la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca. Pitești : un elev de 15 ani, din clasa a IX-a, a atacat doi colegi cu o macetă într-un liceu; unul dintre elevi a fost rănit și transportat la spital. Deocamdată, Guvernul nu a detaliat ce măsuri vor fi adoptate și când ar urma să intre în vigoare planul de siguranță. [...]
Faptul că agresorul are 13 ani mută cazul din zona penală în cea de protecție a copilului , cu consecințe directe pentru modul în care școala și autoritățile pot interveni după atacul cu cuțitul de la o școală gimnazială din Bistrița, potrivit G4Media , care citează declarațiile prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, Adrian Briciu, preluate de Agerpres. Potrivit prim-procurorului, elevul ar fi acționat premeditat și „cel mai probabil din motive rasiale”, vizând un elev de 12 ani pe care îl considera „indian”, deși nu ar fi existat conflicte anterioare între ei. Procurorul a spus că minorul a venit pregătit de acasă cu un cuțit tip briceag, o cagulă, o cască tip militar și mănuși, s-a echipat în baia școlii și apoi s-a îndreptat spre clasa elevului vizat. În desfășurarea atacului, profesoara de matematică ar fi fost lovită de mai multe ori cu cuțitul, pe holul școlii, în zona capului și toracelui, după ce a ieșit din clasă. Ulterior, agresorul ar fi intrat în sala de clasă și ar fi început să îl caute pe elevul vizat; un coleg care a intervenit ar fi fost lovit în zona capului, iar elevul vizat ar fi fost atins în zona spatelui, cu o leziune superficială, conform aceleiași surse. Imobilizarea atacatorului a fost făcută de paznicul școlii și un profesor de sport, care l-au deposedat de cuțit. În baia în care minorul s-a echipat, anchetatorii au găsit mesaje în limba engleză și „însemne legionar-extremiste, de extremă dreaptă”, potrivit declarațiilor procurorului. Ce urmează procedural: fără răspundere penală, cu măsuri sociale Procurorul a precizat că, având 13 ani, minorul „nu poate fi tras la răspundere penală”, iar măsurile ulterioare pot fi luate doar de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului . În paralel, procurorii au deschis cercetări pentru infracțiunea de tentativă de omor. DIICOT a analizat dacă speța intră în competența sa, însă s-a stabilit că dosarul rămâne la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, a mai spus Adrian Briciu. Elemente încă neclarificate: audierea minorului și ipoteza radicalizării Minorul nu fusese audiat până la momentul declarațiilor, la fel nici mama sa, care îl însoțește la clinica de psihiatrie infantilă din Cluj-Napoca, unde este internat. Au fost făcute percheziții la locuința familiei, într-o localitate rurală aflată la circa 13 kilometri de Bistrița. Întrebat despre o posibilă radicalizare, prim-procurorul a spus că nu se poate pronunța, dar a menționat că minorul nu ar fi manifestat remușcări după comiterea faptelor. „N-a fost perceput ca o persoană care are remușcări. (…) Nu s-a manifestat în sensul că ar regreta fapta, nu părea o persoană afectată, nu știu în ce măsură conștientiza”, a declarat Adrian Briciu. [...]
Un robot agricol programat de elevi testează, la scară educațională, tehnologii folosite deja în agricultura de precizie , de la senzori pentru sol până la recunoașterea buruienilor cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Agronet . În proiectul FARMERS 2.0, 60 de elevi din Galați au asamblat și programat o stație robotizată FarmBot Genesis v1.8, urmărind întreg ciclul de creștere a plantelor, de la însămânțare la maturitate. Inițiativa este derulată de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțată prin programul Start ONG , lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Proiectul a fost prezentat pe 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice, conform comunicatului Asociației Act for Tomorrow . Ce învață elevii, concret: automatizare, date și control digital Stația agricolă robotizată poate fi controlată de pe telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea; uda plantele; măsura umiditatea solului; monitoriza evoluția culturilor; colecta date din grădină; identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și i-au urmărit funcționarea într-o grădină reală. De ce contează: o „mini-platformă” pentru agricultura de precizie, pusă în mâna elevilor Deși FarmBot nu este un utilaj pentru suprafețe agricole mari, proiectul funcționează ca o platformă de experimentare cu aceleași tipuri de instrumente care intră tot mai mult în agricultura comercială: senzori, automatizarea udării, monitorizare digitală și recunoaștere automată a plantelor. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”, care au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Responsabilul de activități din cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, Marinela Buruiană, spune că miza a fost transformarea programării într-o experiență practică: „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Președintele Asociației Act for Tomorrow, Andrei Coșuleanu, leagă astfel de proiecte de presiunea pentru eficiență și utilizarea mai inteligentă a resurselor în agricultură: „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” [...]
