Știri
Știri din categoria Educație
Seul tratează AI-urile purtabile ca risc de fraudă și interzice ochelarii inteligenți la examenele de final de semestru pentru elevii din învățământul primar și gimnazial, cu sancțiunea încadrării automate la „copiat”, potrivit IT之家.
Măsura a fost comunicată pe 12 iunie de Biroul Educației din Seul, care a transmis cu o zi înainte o notificare către școlile din oraș și către structurile educaționale din subordine. Ochelarii inteligenți cu funcții AI sunt introduși pe lista obiectelor interzise în sala de examen, pe fondul temerilor că pot fi folosiți pentru a trișa.
Notificarea cere școlilor să informeze din timp elevii și părinții că simpla aducere a acestor ochelari în sala de examen va fi tratată drept fraudă. Argumentul autorităților este că astfel de dispozitive pot integra cameră, microfon și inteligență artificială generativă, capabile să analizeze ce „văd” și să furnizeze răspunsuri prin lentile sau prin difuzor, ceea ce creează riscul transmiterii subiectelor în afara sălii sau al primirii de răspunsuri.
Documentul include și repere pentru a diferenția ochelarii AI de ochelarii obișnuiți, indicând elemente constructive și de utilizare, precum:
În plus, profesorii supraveghetori sunt îndrumați să fie atenți în timpul examenului la elevii care își ating repetat rama ochelarilor.
În material este menționat un precedent din acest an: doi candidați din Coreea de Sud au fost depistați folosind ochelari AI pentru a trișa la testul TOEIC (engleză), iar rezultatele le-au fost anulate; totodată, au primit interdicția de a mai susține TOEIC timp de patru ani.
Pe acest fond, autoritățile educaționale iau în calcul extinderea restricțiilor și la examenul național de admitere la universitate (CSAT, echivalentul „bacalaureatului” coreean), pentru care Ministerul Educației analizează măsuri de administrare mai explicite înaintea sesiunii din noiembrie. Deși în centrele CSAT sunt deja interzise dispozitivele electronice, instituțiile ar putea lista separat ochelarii inteligenți AI, pentru a evita dispute legate de „forma” atipică a dispozitivului.
Recomandate
Răspândirea ochelarilor inteligenți cu AI pune sub presiune examenele tradiționale , iar autoritățile și universitățile din Asia de Est încep să-și înăsprească procedurile de supraveghere și regulile de evaluare, pe fondul unor cazuri recente de copiat, potrivit CNN . În Coreea de Sud, de două ori luna trecută, candidați la un examen de evaluare a competențelor de limba engleză – ale cărui rezultate sunt folosite frecvent în decizii de angajare – au fost prinși folosind ochelari inteligenți. Publicația notează că acestea sunt primele cazuri raportate în țară de copiat cu ochelari cu AI. În Taiwan, un candidat la un examen de admitere la o facultate de medicină a fost descoperit purtând ochelari inteligenți după ce supraveghetorii au observat că se uita „ciudat” la lucrare; la verificare, rama emitea căldură, semn al funcționării dispozitivului. Reacția autorităților: controale mai dure și reguli revizuite Cazurile punctuale accelerează schimbări operaționale în organizarea examenelor: Pentru examenul național de admitere la facultate din China, susținut anual de peste 10 milioane de candidați, autoritățile au cerut luna aceasta verificarea tuturor ochelarilor purtați de participanți. În Coreea de Sud, administratorul examenului de admitere la facultate a spus că poartă discuții cu Ministerul Educației și cu birourile locale de educație pentru măsuri de prevenire a copierii cu ochelari cu AI, deși dispozitivele electronice sunt deja interzise în sălile de examen. În Taiwan, universitatea unde a fost prins candidatul a anunțat că își revizuiește regulile și procedurile standard pentru ochelarii cu AI în timpul examenelor. În paralel, șeful autorității de supraveghere a examenelor din Anglia a avertizat luna aceasta că ochelarii cu AI și alte dispozitive inteligente, precum căștile discrete, pot agrava copiatul la examene. De ce e diferit acum: dispozitive mai discrete și AI „la purtător” Miza crește pe măsură ce ochelarii inteligenți devin mai accesibili și mai sofisticați, iar modelele de inteligență artificială pot furniza răspunsuri rapid. Thomas Corbin, lector la Deakin University (Australia), care a cercetat utilizarea ochelarilor cu AI și a altor dispozitive inteligente în evaluări, avertizează că numărul cazurilor reale ar putea fi mult mai mare decât cel raportat: „Dacă vedem câteva cazuri raportate, vedem mult mai multe cazuri care nu sunt raportate.” Corbin compară presiunea asupra examenelor cu impactul pe care l-a avut ChatGPT asupra eseurilor în 2022 și susține că nu există „o cale reală” de a păstra fiabil practicile de examinare în forma actuală. Test în condiții reale: răspunsuri generate pe lentile Un exemplu de vulnerabilitate a evaluării clasice vine dintr-un experiment descris de Meng Zili, profesor asistent la Hong Kong University of Science and Technology (HKUST). Inspirat de un incident în care a observat o pereche de ochelari „stilizați” purtați de un student la un examen (care s-au dovedit a fi obișnuiți), Meng a testat ochelari comerciali cu AI într-un examen de licență la un curs de inginerie electrică. Potrivit relatării, prin simpla privire a subiectului, ochelarii puteau transmite întrebările către un model lingvistic de mari dimensiuni (un sistem AI care generează text pe baza datelor învățate), iar răspunsurile erau afișate pe lentile. Scorul obținut cu dispozitivul s-a plasat în top 5 într-o clasă de peste 100 de studenți, peste media de 72. Ce urmează: schimbarea evaluării, nu doar întărirea supravegherii Profesorul Zhang Jun (HKUST), care a coordonat proiectul împreună cu Meng, spune că ritmul tehnologiei face dificil pentru educație să țină pasul și pune problema adaptării sistemului: cum se predă și cum se evaluează. În același timp, Kong Siu Cheung, profesor și director al AI and Digital Competence Education Center la Education University of Hong Kong , argumentează că soluția nu este interzicerea tehnologiei, ci dezvoltarea gândirii și a „metacogniției” (capacitatea de a-ți înțelege și controla propriul proces de învățare), pentru a evita dependența de AI: „Ar trebui să folosim tehnologia. Ar trebui să folosim AI. Nu ar trebui să spunem doar să o evităm, să nu o mai folosim… Linia de jos este: nu-ți externaliza capacitatea de a gândi.” [...]
Admiterea 2026 la agricultură se extinde dincolo de „agronomie”, cu trasee spre utilaje, automatizare și economie , într-o ofertă care acoperă 25 de instituții și programe conexe, potrivit Agronet . Miza pentru candidați este una practică: specializările propuse leagă tot mai mult pregătirea universitară de nevoi economice permanente (producția de hrană, administrarea terenurilor, procesare) și de tehnologii deja folosite în ferme. Publicația argumentează că alegerea nu mai este între „tehnologie” și „agricultură”, pe fondul accelerării automatizării în zona digitală. În agricultură, inteligența artificială este aplicată unor procese fizice și biologice – de la recunoașterea plantelor și analiza culturilor până la ghidarea utilajelor, planificarea traseelor și localizarea buruienilor – ceea ce mută cererea de competențe spre supraveghere, diagnoză, întreținere și interpretarea datelor. Trasee de studiu: de la câmp la inginerie și management Ghidul trece în revistă mai multe direcții, în funcție de profilul candidatului: Agricultură/Agronomie : gestionarea culturilor, protecția plantelor, fertilizare, administrarea solului și organizarea exploatațiilor, cu utilizare de hărți digitale, stații meteo, ghidare prin satelit și senzori de sol. Mecanică, utilaje și automatizare : specializări de tip „Mașini și instalații pentru agricultură și industria alimentară” sau „Exploatarea mașinilor și instalațiilor…”, apropiate de inginerie mecanică, mecatronică și automatizare, cu accent pe proiectare, exploatare, întreținere și integrarea echipamentelor în ferme și procesare. Drone, roboți și inteligență artificială : agricultura de precizie, inclusiv echipamente autonome; Agronet dă ca exemplu robotul Weedr, care folosește recunoaștere vizuală pentru a diferenția cultura de buruieni și a interveni cu laser doar asupra plantelor nedorite. Afaceri și economie : programe de economie agroalimentară și a mediului, orientate spre management, comerț, finanțări, dezvoltare rurală și analiza piețelor. Unde apar locuri și ce trebuie verificat înainte de înscriere Pe segmentul de utilaje agricole , Agronet indică pentru anul universitar 2026–2027 șapte trasee active , cu capacități maxime oficiale, la: POLITEHNICA București – 70 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 60 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (centrul din Brăila) – 60 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași – 75 USAMV Cluj-Napoca – 50 Universitatea de Științele Vieții din Iași – 75 (forma obișnuită) și 50 (forma duală) Universitatea de Științele Vieții din Timișoara – 50 Publicația avertizează că „capacitatea maximă de școlarizare” nu este același lucru cu numărul de locuri la buget sau cu taxă , iar repartizarea concretă trebuie verificată pe paginile de admitere ale universităților. În cazul formei duale (menționată la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași), candidații sunt sfătuiți să verifice numărul contractelor, firmele partenere și condițiile aplicabile. Pe zona de economie, ghidul notează că Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului (ASE) a anunțat pentru admiterea 2026 370 de locuri , dintre care 205 finanțate de la buget , și taxă anuală de 6.500 de lei , iar prima sesiune de înscrieri s-a încheiat la 17 iulie 2026 . Ce urmează pentru candidați Pentru cei care iau decizia în ultima parte a verii, concluzia practică a ghidului este că alegerea trebuie făcută pe traseu profesional , nu pe eticheta generică „agricultură”, iar pașii imediat următori sunt verificarea locurilor rămase, a sesiunilor ulterioare și a condițiilor specifice fiecărei instituții (buget/taxă, admitere, practică și, unde există, parteneriate pentru învățământ dual). [...]
„Lapicid” readuce în atenție o meserie de nișă, legată de patrimoniu și de piața lucrărilor în piatră , într-un moment în care inscripțiile și ornamentațiile gravate rămân o componentă practică atât pentru construcții, cât și pentru monumente și lucrări comemorative, potrivit DEX Online . În definiția din dicționar, „lapicid” este un substantiv masculin (marcat ca termen livresc) și înseamnă „lucrător specializat în gravarea în piatră a inscripțiilor și a ornamentațiilor”. Etimologia indicată este din franceză („lapicide”). Ce înseamnă, concret, „lapicid” Termenul descrie o specializare distinctă în zona prelucrării pietrei, concentrată pe partea de finisaj cu valoare funcțională și estetică: gravarea de texte (inscripții); realizarea de elemente decorative (ornamentații) direct în piatră. Prin natura activității, meseria se intersectează cu lucrări unde precizia și durabilitatea contează: plăci comemorative, elemente arhitecturale, marcaje și alte inscripționări permanente. De ce contează în educație și formare Dincolo de definiția de dicționar, „lapicid” e un exemplu de vocabular care trimite la competențe tehnice rare și la o zonă de meșteșug specializat. Pentru elevi și studenți, termenul funcționează ca punct de plecare pentru a înțelege diferența dintre ocupații apropiate (de pildă, „lucrător în piatră” în sens larg) și specializări înguste, cu rol clar în lanțul de execuție al unei lucrări. DEX Online nu oferă, în pagina citată, alte detalii despre cererea din piață, niveluri de calificare sau trasee educaționale asociate acestei ocupații. [...]
Universitatea Politehnica din București își propune să ajungă la vânzarea de drone și tehnologii asociate , mizând pe cercetare aplicată și pe investiții private în laboratoare, potrivit G4Media . Rectorul Mihnea Costoiu a declarat, la deschiderea unui nou laborator dedicat vehiculelor fără pilot, că instituția se așteaptă „nu peste mult timp” să vândă drone, în zona de sisteme „dual-use” (cu utilizare atât militară, cât și civilă). Costoiu a spus că o parte importantă din activitățile universității în acest domeniu sunt în „zona protejată” și nu pot fi făcute publice, însă a indicat că proiectele vizează atât designul, cât și producția de componente. Accentul ar fi pe „componentele și senzoristica de pe drone”, nu pe drona ca produs final, pe care rectorul o consideră pe cale să devină „banală”. „Vorbim atât despre designul, cât și despre producția de drone, dar nu drona în sine este importantă (...), ci componentele și senzoristica de pe drone.” Ce tehnologii spune universitatea că dezvoltă Rectorul a enumerat mai multe direcții de lucru realizate împreună cu parteneri, de la detecție la contramăsuri, inclusiv cu utilizarea inteligenței artificiale (IA): elemente de detecție și analize acustice; sisteme de detecție și clasificare bazate pe inteligență artificială; identificarea, clasificarea și analiza „inteligentă” a amenințărilor; sisteme de bruiaj și contramăsuri antidronă, inclusiv folosind dronele. Pe lângă dezvoltare, universitatea vizează și zona de pregătire a operatorilor, inclusiv pentru utilizări civile, nu doar pentru apărare. Laborator nou, parteneriat cu o companie privată de apărare În cadrul Politehnicii din București a fost lansat joi BlueSpace Drones Engineering Lab, în parteneriat cu BlueSpace Technology , companie privată românească din industria de apărare. Laboratorul este dedicat cercetării aplicate și dezvoltării de tehnologii avansate pentru drone și sisteme antidronă. La eveniment, CEO-ul și fondatorul companiei, Constantin Pintilie, a declarat că este „o întoarcere acasă”, fiind absolvent de Electronică la Politehnică. Investiții private și extinderea infrastructurii de cercetare Costoiu a afirmat că acesta este al 12-lea laborator nou lansat de universitate în acest an, după ce anul trecut ar fi fost lansate 34, iar numărul total ar fi ajuns la „sute”. Tot el a spus că, anul trecut, companiile private au investit direct 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) în astfel de spații din cadrul Universității Politehnice. Rectorul a mai susținut că universitatea livrează deja pentru spațiul NATO produse și servicii în domeniul dronelor, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. [...]
Orange Romania își extinde „conducta” de talente pentru 5G/6G și securitate cibernetică prin Orange Educational Program , un parteneriat universitate–industrie început în 1998, care în anul universitar 2025–2026 a inclus burse, proiecte de cercetare și stagii de practică în mai multe centre universitare, potrivit Orange . Miza economică și operațională: formarea timpurie a specialiștilor care pot proiecta și opera infrastructura digitală, într-o piață în care competențele pe 5G, viitoare rețele 6G, inteligență artificială și securitate cibernetică devin critice. Ce a însemnat anul universitar 2025–2026 În acest an universitar, programul a continuat colaborările cu universități din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, implicând studenți de la licență până la doctorat și postdoctorat. Datele raportate pentru 2025–2026 includ: 23 de studenți selectați pentru burse și proiecte de cercetare, dintre care 14 au primit burse Orange ; peste 80 de studenți în stagii de practică în cadrul Orange Romania și în proiecte asociate, inclusiv în laboratorul 5G și în competiția de securitate cibernetică UNbreakable; proiecte de licență, masterat și doctorat pe teme precum comunicații mobile, inteligență artificială și securitate cibernetică, coordonate împreună cu specialiștii companiei. Pe lângă activitatea de laborator, experții Orange au susținut cursuri și prelegeri despre cercetarea în 6G și „Mobile Data Analytics” (analiza datelor din rețele mobile), iar compania a fost partener principal pentru conferințe academice internaționale precum COMM, BlackSeaCom, DAS, ATOMS și ISETC. Tot în 2025–2026, Orange a susținut participarea câștigătoarei Olimpiadei Naționale de Fibră Optică la competiția mondială WorldSkills Shanghai 2026 , extinzând intervenția și către zona preuniversitară. Aproape 30 de ani: indicatori de volum și continuitate De la lansare și până în prezent, Orange indică următoarele rezultate cumulate: peste 1.520 de studenți la cursuri și prelegeri susținute de specialiștii companiei; 721 de studenți în stagii de internship; 223 de studenți cu lucrări de licență realizate cu suportul Orange Romania; 494 de burse acordate. De ce contează pentru piață Mesajul central al programului este reducerea decalajului dintre curricula universitară și cerințele din industrie, prin acces la tehnologii și proiecte „reale” încă din timpul facultății. În contextul accelerării investițiilor și proiectelor în 5G, al pregătirii pentru 6G și al creșterii riscurilor de securitate cibernetică, astfel de parteneriate funcționează ca un mecanism de alimentare a pieței cu competențe aplicate, cu efect direct asupra capacității companiilor de a livra și opera infrastructură digitală. [...]
Un ieșean de 87 de ani a fost primul înscris la admiterea de vară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași , un caz care readuce în discuție cât de deschise sunt universitățile pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru studenți din afara „vârstei tipice” de facultate, potrivit Agrointel . Este vorba despre Viorel Pintilescu, care s-a înscris la Facultatea de Agricultură , specializarea Biologie, la aproape șapte decenii după absolvirea liceului. În material se precizează că a terminat liceul în 1965 și că a lucrat 40 de ani ca depanator la radio și televiziune, după ce a fost militar. Decizia, explică el, ține de interesul constant pentru studiu și de pasiunea pentru biologie, domeniu diferit de activitatea sa profesională anterioară. Declarațiile sunt acordate publicației BZI, citată de Agrointel. „Am decis să mă înscriu la Facultatea de Agricultură, la specializarea Biologie, pentru că îmi place să învăț, am învățat toată viața și asta vreau să fac în continuare.” Diferența de vârstă față de colegi și motivația personală Pintilescu anticipează o diferență de vârstă de aproape 70 de ani față de viitorii colegi, dar spune că nu o vede ca pe un obstacol, dacă există respect reciproc. „Nu cred că este vreodată prea târziu să te apuci de o facultate, trebuie să îți dorești.” În același timp, el afirmă că a rămas singur după decesul soției, iar copiii sunt la casele lor. Spune că nu le-a spus încă despre înscriere, pentru că vrea să le facă o surpriză și crede că îl vor susține. Context: admiterea la universitățile agricole Articolul notează că, în această perioadă, universitățile de științe agricole din toată țara au demarat prima sesiune de admitere. În acest cadru, cazul de la Iași iese în evidență prin profilul candidatului și prin mesajul despre accesul la educație indiferent de vârstă. „Iașul este un focar cultural, nu mi-am dorit să mor prost, mereu poți învăța ceva în plus”, spune viitorul student. [...]
