Știri
Știri din categoria Educație

Google lansează un studiu cu Universitatea din Tokyo pentru a măsura eficiența învățării asistate de AI, un pas care mută discuția despre inteligența artificială în educație din zona de promisiuni în cea a evaluării academice, cu potențiale consecințe asupra modului în care școlile și universitățile adoptă aceste instrumente, potrivit Google Blog.
Inițiativa a fost prezentată în contextul unei vizite în Japonia a lui Ben Gomes, Chief Technologist for Learning and Sustainability la Google, care a avut un dialog cu președintele Universității din Tokyo, Teruo Fujii, în fața studenților. Discuția a vizat „viitorul AI și educației”, dar și ideea de „învățare autentică” și abilitățile umane considerate esențiale într-o piață a muncii în schimbare.
Elementul cu greutate operațională este anunțul unui studiu comun Google – Universitatea din Tokyo, care va viza studenți din universități din Japonia și va urmări să evalueze eficiența folosirii AI în învățare. Obiectivul declarat este obținerea de „perspective academice” despre unde funcționează cel mai bine învățarea asistată de AI și unde sunt necesare îmbunătățiri.
În practică, un astfel de demers poate influența criteriile după care instituțiile de educație decid ce instrumente introduc, în ce condiții și cu ce așteptări de rezultate, mai ales într-un domeniu în care adoptarea a depășit adesea ritmul evaluărilor independente.
Google susține că AI nu ar trebui să devină o scurtătură care „împiedică învățarea reală”, iar întrebările puse de elevi și studenți vor conta la fel de mult ca răspunsurile. Mesajul central: AI ar trebui folosit pentru a „amplifica curiozitatea” și pentru a simplifica concepte complexe, astfel încât energia să fie direcționată către probleme reale (de la sustenabilitate la sărăcie), în timp ce motivația și emoția rămân „umane”.
În același timp, compania respinge explicit ideea că AI va înlocui profesorii, argumentând că rolul educatorilor devine mai important, iar tehnologia ar trebui să le elibereze timp pentru interacțiune directă cu elevii.
În text este invocată o concluzie de cercetare potrivit căreia profesorii au economisit „până la 10 ore pe săptămână” la sarcini cu ajutorul AI. Google leagă acest timp de activități cu valoare educațională mai mare: lucru în clasă, facilitarea învățării în grup și consolidarea relației profesor–elev.
Un alt argument este reducerea „decalajului digital” prin introducerea atentă a AI în școli, cu accent pe personalizare: AI ar putea identifica neînțelegerile celor care rămân în urmă și ar putea oferi alternative „multimodale”, cum ar fi transformarea textului în conținut audio pentru cei care învață mai bine ascultând.
Google își leagă direcția de dezvoltarea unor modele precum LearnLM și Gemini, pe care le prezintă ca bază pentru experiențe de învățare „autentice” și pentru un AI care funcționează ca un ghid apropiat de fiecare utilizator.
Următorul pas concret menționat este derularea studiului comun în Japonia; materialul nu oferă un calendar, o metodologie sau indicatori de performanță, astfel că amploarea și criteriile de evaluare rămân, deocamdată, neprecizate.
Recomandate

Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați , într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines . Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului. De ce contează: costul deficitului de competențe se mută în bugetele companiilor Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice. Ce se știe, concret, din anunț Valoarea fondului: 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) Ținta de formare: 300.000 de lucrători calificați Inițiator: Google Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii. [...]

Decalajul urban–rural de aproape 100 de puncte în PISA 2025 arată o problemă structurală de echitate, cu efect direct asupra forței de muncă viitoare , în condițiile în care România rămâne sub media OCDE la toate domeniile evaluate, potrivit Adevărul . România a obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la „rezolvarea computațională a problemelor” (domeniu evaluat pentru prima dată în componenta „Învățarea în lumea digitală”). Toate scorurile sunt sub media țărilor membre OCDE, iar la Lectură se vede cea mai mare deteriorare față de ediția precedentă: minus 16 puncte. Unde se rupe sistemul: diferențe mari între urban și rural Datele indică o inegalitate educațională persistentă, cu diferențe de aproximativ 100 de puncte între elevii din mediul urban și cei din rural, relativ constantă pe ariile testate: 109 puncte diferență la Matematică 98 puncte la Științe 94 puncte la Lectură În termeni operaționali, acest tip de ecart sugerează că școala nu reușește să compenseze dezavantajul socioeconomic, iar rezultatele slabe se concentrează în zonele unde resursele (umane și materiale) sunt, de regulă, mai limitate. Nivelul minim de competență: sub mediile OCDE Proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2) rămâne sub mediile OCDE în toate domeniile: Matematică: 48% (față de 65% media OCDE) Lectură: 52% (față de 69%) Științe: 54% (față de 74%) La polul opus, ponderea elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este redusă: 2% la Științe, 4% la Matematică și 1% la Lectură, sub mediile OCDE (7%, 8% și 6%). Context și semnale operaționale: telefoane, digital și „alfabetizare” în IA În cadrul unui eveniment organizat la București de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației , au fost discutate direcții de politică publică pornind de la datele PISA și din alte evaluări. Printre observațiile cu relevanță practică, studiul indică o asociere între distragerea atenției de către dispozitive digitale la orele de Științe și scoruri mai mici; efectul este mai pronunțat în România (diferență de 18 puncte), față de media OCDE (11 puncte). În paralel, proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a crescut de la 22% (2022) la 49% (2025), ajungând la nivelul mediei OCDE. Ce măsuri au fost puse pe masă Experții reuniți la eveniment au conturat câteva priorități, cu accent pe reducerea decalajelor și pe instrumente de monitorizare: identificarea timpurie și sprijinirea alfabetizării funcționale; un sistem național de evaluare standardizată, comparabil de la un an la altul; monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; reducerea explicită a decalajelor urban–rural și socioeconomice; dezvoltare profesională continuă pentru profesori, centrată pe practica la clasă și pe verificarea implementării; alfabetizare în inteligență artificială, astfel încât accesul să nu depindă de resursele familiei. România a fost reprezentată în PISA 2025 de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, într-un eșantion considerat reprezentativ, iar la nivel global au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. În acest cadru, miza imediată pentru politicile publice rămâne reducerea diferențelor dintre școli și comunități, pentru că ele se traduc direct în șanse inegale de continuare a studiilor și, ulterior, de integrare pe piața muncii. [...]

Donald Trump lansează procesul de creare a unei Academii Spațiale naționale , o instituție care ar urma să pregătească și să diplomeze viitori recruți pentru NASA și Forțele Spațiale, într-un demers cu miză operațională pentru alimentarea cu personal a sectorului spațial american, potrivit HotNews . Trump a spus că va semna un ordin executiv care „inițiază procesul” de înființare a noii instituții, denumită „ Academia Spațială a SUA (US Space Academy) ”. Anunțul a fost făcut la o ceremonie de premiere organizată la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston. „Misiunea sa va fi de a atrage, instrui şi conferi diplome celor mai bune talente pe care le are ţara noastră de oferit” Ce rol ar urma să aibă Academia Spațială Conform declarațiilor citate, instituția ar urma să deservească trei beneficiari principali: NASA; industria spațială privată; Forțele Spațiale ale Statelor Unite (ramură a armatei americane creată în primul mandat al lui Trump). Locația viitoarei academii nu a fost stabilită, iar materialul nu oferă detalii despre calendar, buget, capacitate de școlarizare sau criterii de admitere. De ce contează: competiția strategică împinge spre extinderea „pipeline”-ului de specialiști Anunțul vine pe fondul intensificării rivalităților strategice în spațiu, inclusiv pe dimensiunea militară și tehnologică. Administrația Trump se declară angajată într-o „a doua cursă spațială” cu Beijingul, în contextul în care SUA și China urmăresc să trimită astronauți pe Lună până în 2030 și să stabilească o bază acolo. În acest cadru, o academie dedicată ar funcționa ca mecanism de recrutare și formare pentru instituții publice și pentru companii private din domeniu, însă rămâne de văzut cum va fi concretizat ordinul executiv și ce arhitectură instituțională va rezulta. [...]

Proiectul care ar evita „examenul dublu” la finalul clasei a VIII-a intră în dezbatere parlamentară , după ce deputata PNL Raluca Turcan spune că a obținut includerea lui pe agenda sesiunii extraordinare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: pentru elevii care intră acum în clasa a VIII-a, proiectul urmărește să evite situația în care ar susține, la finalul anului, atât Evaluarea Națională , cât și un examen suplimentar de admitere la liceu. Turcan afirmă că schimbarea regulilor „din mers” ar fi problematică pentru această generație, care se pregătește deja pentru un an decisiv. În mesajul citat, ea susține că o modificare a modului de evaluare și de admitere la liceu trebuie „amplu dezbătută și fundamentată”, cu reguli „clare, transparente și predictibile”, astfel încât să asigure egalitatea de șanse. De ce contează dezbaterea acum Argumentul central invocat este nevoia de predictibilitate pentru elevi, părinți și profesori, în condițiile în care finalul gimnaziului este prezentat ca o etapă vulnerabilă inclusiv din perspectiva abandonului școlar. Deputata mai spune că este nevoie de un sistem de evaluare „coerent”, care să măsoare atât ceea ce elevii au învățat, cât și competențele pe care școala ar trebui să le formeze. Ce urmează Informațiile disponibile indică faptul că proiectul intră în dezbatere în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Materialul nu precizează un calendar de adoptare și nici forma finală a modificărilor care ar putea rezulta din dezbatere. [...]

Programul educațional Solve for Tomorrow a ajuns la 419 proiecte înscrise în ediția 2025–2026 , iar această creștere – peste obiectivul inițial – este unul dintre indicatorii care au susținut premierea Samsung cu distincția Silver la DI_PLOMA AWARDS 2026, potrivit Samsung News . Recunoașterea vine într-o competiție dedicată proiectelor de diversitate și incluziune (D&I), organizată de Asociația OPEN MINDS , și vizează categoria Corporate: Proiecte Externe D&I. Solve for Tomorrow, aflat la a cincea ediție locală, este un program educațional de tip CSR (responsabilitate socială corporativă) care încurajează elevii de liceu să identifice probleme din comunitățile lor și să propună soluții bazate pe tehnologie, cu impact social. În ediția 2025–2026, programul a introdus pentru prima dată tema „Schimbare socială prin sport și tehnologie”, mizând pe sport ca element de apropiere față de interesele cotidiene ale tinerilor, în timp ce tehnologia a rămas instrumentul de transformare a ideilor în soluții. Ce arată datele ediției 2025–2026 despre tracțiunea programului Publicația indică o accelerare a participării și o extindere a ecosistemului de parteneri și mentori: 419 proiecte înscrise , cu 19,8% peste obiectivul inițial ; 120 de proiecte depuse în primele patru săptămâni , față de 38 în ediția anterioară, pe fondul „activării timpurii a profesorilor” și al unei tombole dedicate acestora; 25 de echipe finaliste , coordonate de 10 mentori Samsung ; 130 de participanți la finala organizată la EVA VR Arena (27 martie 2026). Pe zona de comunicare, campania a generat 156 de apariții media (cu 17,3% peste ediția precedentă), o acoperire totală de peste 9 milioane de persoane (de 5,2 ori mai mare decât anul anterior) și 1,39 milioane de vizualizări video . Cum a fost construită ediția: cercetare, calendar și parteneri Strategia ediției a fost fundamentată pe o cercetare calitativă privind modul în care elevii de liceu descoperă și decid să participe la programe educaționale extracurriculare, completată de analiza unor studii despre generația Z, educație, wellbeing și interes pentru STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Concluzia menționată: tinerii caută experiențe educaționale mai clare, mai practice și adaptate modului în care consumă informația. Ediția a debutat pe 25 septembrie 2025 la Samsung Experience Store din Promenada Mall și a inclus înscrieri, selecția echipelor finaliste, mentorat și workshop-uri, Demo Day, Engage Day la Academia de Studii Economice din București și finala din 27 martie 2026 . Numărul partenerilor implicați a crescut de la 4 la 12 , fiind menționați, între alții: Junior Achievement România, Google România, 5 to Go, ASE, Impact Hub, Startarium, Consiliul Național al Elevilor, RoboHub, Asociația Școlilor Private din România, Radio România Actualități, HotNews și Revista Biz. Componenta operațională: măsuri de sustenabilitate la finală Organizatorii au integrat și o componentă de sustenabilitate în evenimentul final, prin măsuri precum jurizare complet digitală, reducerea plasticului de unică folosință (sticle și veselă reutilizabile), ecrane e-paper în locul materialelor tipărite, transport partajat și trofee realizate din bioplastic și materiale reciclabile. Ce urmează Samsung anunță continuarea programului în România cu a șasea ediție , a cărei lansare este programată pentru septembrie 2026 . [...]

Un program gratuit care îi învață pe candidați să folosească practic AI în căutarea unui job se deschide la înscrieri pentru edițiile de toamnă, într-un context în care mulți aplicanți nu reușesc să transforme accesul la instrumente precum ChatGPT în rezultate concrete pe piața muncii, potrivit Economedia . Inițiativa, numită AI Pathways to Employment , este coordonată de Simplon Foundation, cu sprijinul Accenture , și este implementată în etapa pilot în România, Letonia și Regatul Unit. Programul este gratuit și se adresează persoanelor aflate în căutarea activă a unui loc de muncă. De ce contează: decalaj între „am folosit AI” și „știu să-l folosesc pentru angajare” Simplon România indică, pe baza datelor colectate de la 68 de aplicanți la prima ediție a masterclass-ului, că există o diferență între familiaritatea cu instrumentele de inteligență artificială și utilizarea lor eficientă în procesul de recrutare. Publicația precizează că nu este vorba despre un eșantion național, dar datele sugerează probleme recurente pentru cei care au aplicat. Principalele concluzii prezentate: 50% spun că nu știu cum să folosească AI pentru a-și crește șansele de angajare, deși au interacționat cu soluții precum ChatGPT sau Gemini. 50% indică drept problemă și faptul că „nu știu unde să caute oportunități”. 55,9% afirmă că nu primesc răspuns la aplicațiile trimise. 34% caută un loc de muncă de cel puțin 6 luni (17,6% între 6 și 12 luni; 16,2% de peste un an). 36,8% sunt fără loc de muncă, iar 19,1% sunt studenți sau absolvenți care își caută primul job. 67,7% cred că AI poate fi util în căutarea unui job, dar doar 54,4% se simt încrezători să îl folosească în activități profesionale (un decalaj de peste 13 puncte procentuale). Ce include programul și cui i se adresează Participanții vor învăța să folosească AI pentru a identifica oportunități relevante, pentru a-și adapta CV-ul la un rol, pentru a-și îmbunătăți aplicațiile și pentru a se pregăti pentru interviuri. Conform informațiilor din articol, se pot înscrie: persoane de 18+ ani fără loc de muncă, în căutare activă; absolvenți la început de drum; persoane de 45+ ani care au rămas fără loc de muncă; persoane în reconversie profesională; persoane care vor să-și schimbe domeniul sau jobul actual; persoane fără experiență anterioară cu AI (nu sunt necesare cunoștințe tehnice). La nivel local, Simplon România colaborează cu EvoCariera, organizație specializată în orientare și dezvoltare în carieră, pentru adaptarea activităților la dificultățile întâlnite de candidați. „Vedem tot mai mulți oameni care aplică la zeci de joburi fără să primească un răspuns și care, firesc, ajung să se întrebe ce ar putea face diferit. Dincolo de accesul la instrumente AI, au nevoie să înțeleagă cum să le folosească în mod concret, dar și de ghidare, încredere și sprijin pe parcursul acestui proces”, spune Ioana Rusu, manager de proiect, Simplon România. „Pe măsură ce inteligența artificială continuă să transforme piața muncii, dezvoltarea competențelor digitale practice devine tot mai importantă pentru accesul la oportunități profesionale”, spune Evelin Rist, Corporate Citizenship Lead, Accenture România. Înscrierile și detaliile despre program sunt disponibile pe pagina proiectului: AI Pathways to Employment . [...]