Știri
Știri din categoria Educație
Polonia pregătește o interdicție a telefoanelor în școli pentru elevii sub 16 ani, cu aplicare de la 1 septembrie, o schimbare de reglementare care ar obliga unitățile de învățământ să își adapteze rapid regulamentele și logistica internă, potrivit Mediafax.
Măsura este inclusă într-un proiect de lege care ar viza elevii cu vârste între 7 și 15 ani și ar interzice folosirea telefoanelor mobile în incinta școlilor, inclusiv în pauze. În același timp, proiectul ar oferi școlilor o bază legală pentru a crea spații de depozitare a telefoanelor, conform Reuters, citată de Mediafax.
Premierul Donald Tusk a justificat inițiativa prin nevoia unui „instrument” pentru părinți și profesori și prin riscurile asociate dependenței de platforme și jocuri.
„Propunem interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școlile primare în timpul orelor și al pauzelor… Suntem convinși că părinții și profesorii ar trebui să dispună de un astfel de instrument”, a declarat Tusk.
Dincolo de interdicția propriu-zisă, proiectul introduce explicit posibilitatea organizării de spații pentru depozitarea telefoanelor, ceea ce mută discuția din zona de recomandări în cea de implementare practică la nivelul fiecărei școli.
În forma prezentată în articol, efectele concrete ar include:
În paralel, Polonia intenționează să înăsprească verificarea vârstei pentru accesul la pornografie: un proiect separat, propus de ministrul pentru digitalizare, ar introduce obligații noi pentru site-urile cu conținut pornografic, pentru a limita accesul copiilor.
Tot în zona restricțiilor digitale, în februarie ministrul Educației, Barbara Nowacka, a prezentat planuri privind interzicerea folosirii rețelelor sociale de către copiii sub 15 ani, ceea ce, potrivit materialului, ar putea deschide un conflict cu marile companii americane de tehnologie.
Materialul notează că unele companii de tehnologie susțin că accentul ar trebui pus pe modul de utilizare a dispozitivelor, nu pe interdicții totale, invocând existența controalelor parentale și beneficiile smartphone-urilor pentru învățare, comunicare și siguranță.
În același timp, sunt menționate exemple de țări precum Olanda, Coreea de Sud și Italia, care au interzis smartphone-urile în școli, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul asupra concentrării și comportamentului.
Recomandate
Un proiect de lege depus la Camera Deputaților ar obliga școlile să interzică telefoanele elevilor pe tot programul, inclusiv în pauze , ceea ce ar impune schimbări operaționale în unitățile de învățământ – de la reguli de aplicare până la spații de depozitare și proceduri de confiscare temporară, potrivit Digi24 . Inițiativa legislativă prevede că elevii nu ar mai putea folosi dispozitive electronice pe durata programului școlar, iar școlile ar trebui să amenajeze spații speciale pentru depozitarea acestora. În cazul încălcării regulilor, proiectul stabilește posibilitatea confiscării temporare a telefoanelor. Ce ar trebui să facă școlile, concret Dacă proiectul va fi adoptat, obligațiile pentru unitățile de învățământ ar include: interzicerea folosirii dispozitivelor electronice de către elevi pe toată durata programului școlar, inclusiv în pauze; amenajarea unor spații speciale pentru depozitarea telefoanelor; aplicarea unei măsuri de confiscare temporară, atunci când regulile sunt încălcate. Inițiatorii susțin că măsura ar putea crește atenția elevilor la ore și ar încuraja socializarea. Reacții: între beneficii educaționale și nevoia de contact cu părinții În material sunt prezentate opinii diferite. Unii elevi spun că o interdicție i-ar putea ajuta să fie mai atenți la cursuri și să comunice mai mult cu cei din jur. Psihologul Lidia Bârsanu afirmă că limitarea accesului la dispozitive poate avea efecte pozitive asupra relațiilor dintre elevi, dar avertizează că pot apărea reacții inițiale de disconfort: „Restricționarea acestor dispozitive nu face altceva decât să învețe copilul să relaționeze cu cei din jur, le dezvoltă empatia și așa mai departe, automat, și apartenența la grup. (...) Pot să apară la cei care sunt restricționați, în primă fază, o ușoară anxietate, frustrare.” Pe de altă parte, există părinți care se opun unei interdicții totale, argumentând că telefonul este necesar pentru a păstra legătura cu copilul în timpul programului școlar. Cristina Goanță, director al Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”, spune că a întâlnit reticență din partea unor părinți, chiar dacă aceștia acceptă interdicția în timpul orelor. Alte măsuri incluse în proiect Pe lângă interzicerea telefoanelor, proiectul mai prevede: extinderea sistemelor de supraveghere video în unitățile de învățământ; consiliere psihologică obligatorie pentru elevi. În acest stadiu, informația disponibilă este că proiectul a fost depus la Camera Deputaților; articolul nu oferă un calendar de dezbatere sau vot. [...]
Un proiect depus la Camera Deputaților ar extinde interdicția telefoanelor în școli și la pauze , obligând elevii să își lase dispozitivele în spații special amenajate pe toată durata prezenței în unitatea de învățământ, potrivit G4Media . Miza practică este una operațională: școlile ar trebui să organizeze depozitarea și controlul respectării regulilor, inclusiv prin confiscare temporară. Ce se schimbă, concret, față de practica actuală Proiectul vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar, astfel încât utilizarea telefoanelor mobile (și a altor echipamente de comunicații electronice) să fie interzisă „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor școlare”, inclusiv: în pauze; în timpul activităților educaționale organizate în afara unității de învățământ. Interdicția ar urma să se aplice pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Depozitare obligatorie și sancțiuni: ce ar trebui să facă școlile Pe lângă interdicție, proiectul introduce obligativitatea ca dispozitivele să fie depozitate în „spații special amenajate” pe durata prezenței elevilor în școală. În cazul încălcării regulilor, telefoanele ar putea fi confiscate temporar și predate părinților sau elevilor, în funcție de prevederile regulamentului intern al școlii. Excepții prevăzute în proiect Textul citat în material prevede două situații în care utilizarea ar fi permisă: dacă este „în scop educativ”; în „spațiile autorizate explicit” de regulamentul intern al unității de învățământ. Ce urmează Inițiativa este prezentată ca proiect depus la Camera Deputaților. Materialul nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare, astfel că rămâne de văzut dacă și în ce formă va trece de Parlament. [...]
Industria românească de game development a ajuns la 343 de milioane de euro în 2024, dar creșterea este frânată de lipsa de specialiști pregătiți , pe fondul unui „pipeline” educațional care nu ține pasul cu cererea din studiouri, potrivit unei analize Economica . România are peste 200 de studiouri și aproximativ 6.100 de profesioniști, însă problema nu este doar numărul de candidați, ci nivelul lor de specializare, spune Laura Lăzărescu, CEO ECHO School . Datele RGDA citate în material indică o creștere de circa 8% a cifrei de afaceri în 2024 față de anul anterior, în timp ce ponderea României rămâne sub 0,2% din piața globală de gaming, evaluată la aproape 188 de miliarde de dolari (aprox. 864 miliarde lei). Unde se rupe lanțul: de la „pasiune” la livrare Diferența majoră dintre așteptările multor tineri și realitatea din industrie este complexitatea producției unui joc și munca în echipe interdisciplinare, arată analiza. În recrutare, companiile caută oameni care pot livra constant și înțeleg un produs „cap-coadă”, nu doar utilizatori pasionați sau persoane care știu să folosească un instrument. „Dacă ar fi să aleg o singură competență care lipsește cel mai des la juniori, aceea ar fi capacitatea de a duce lucrurile până la capăt. Mulți tineri construiesc prototipuri, dar mult mai puțini reușesc să finalizeze un produs funcțional. Iar în industrie, exact asta contează: să livrezi.” Printre lipsurile recurente menționate se numără: gândirea critică și rezolvarea de probleme (într-un domeniu în care „nu funcționează din prima”); colaborarea și inteligența emoțională, în echipe unde designul, arta și tehnologia depind unele de altele; competențe tehnice orientate spre performanță: optimizare, depanare (debugging) și înțelegerea sistemelor complexe, nu doar „să meargă”. Ce roluri se caută și ce încearcă să acopere ECHO School Cele mai căutate roluri sunt în engineering (mai ales pe sisteme complexe), dar cererea rămâne ridicată și pentru game design, artă și animație. În acest context a fost lansată ECHO School, descrisă drept primul program de licență din România dedicat exclusiv game development-ului, inițiat de Amber Studio împreună cu Bucharest International School of Management și Abertay University. Școala are în prezent două serii de studenți, iar anul viitor ar urma să aibă primii absolvenți. Sunt 70 de studenți, toți români, din toată țara; cursurile sunt în limba engleză, în format fizic, la București. Modelul de formare include lucru în medii reale de producție, inclusiv în cadrul Amber Studio, iar instituția vrea să extindă colaborările și către alte studiouri. Taxa anuală este de aproximativ 6.800 de euro (aprox. 34.000 lei) pentru majoritatea studenților, după burse, adică puțin peste 500 de euro (aprox. 2.500 lei) pe lună. Proiectul este gândit cu un orizont de maturizare de circa cinci ani, iar accentul declarat a fost pus pe accesibilitate și dezvoltarea programului, nu pe profit imediat. AI în game development: instrument, nu înlocuitor Inteligența artificială este deja prezentă în dezvoltarea de jocuri, însă există riscul ca tinerii să o trateze ca substitut pentru competențe, avertizează Laura Lăzărescu. În viziunea sa, AI poate accelera sarcini repetitive (de exemplu, generarea unei texturi sau sugestii de cod), dar nu poate înlocui viziunea creativă și gândirea sistemică necesare pentru un joc coerent. „Există o capcană reală: să lași AI-ul să-ți facă munca. Noi îi învățăm pe studenți să-l folosească ca instrument, nu ca înlocuitor.” În paralel, analiza notează că interesul pentru cariere în gaming rămâne ridicat, dar piața s-a diversificat față de acum 5–10 ani: pe lângă angajarea în studiouri mari, cresc studiourile indie, co-development și proiectele independente, iar școala spune că vizează și încurajarea antreprenoriatului în domeniu. [...]
Mesajul premierului pune educația și siguranța copiilor pe agenda publică , într-un apel la construirea unei societăți în care cei mici să aibă condiții să rămână în țară, să învețe și să reușească, potrivit news.ro . În mesajul transmis de 1 Iunie , premierul Ilie Bolojan afirmă că „copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele”, într-o postare publicată pe Facebook. Ce spune premierul și de ce contează pentru educație Bolojan leagă explicit educația de un obiectiv mai larg: încrederea copiilor într-o țară în care „să își dorească să rămână, să învețe și să reușească”. Mesajul indică o așteptare publică de politici care să susțină nu doar accesul la școală, ci și un mediu sigur și predictibil pentru dezvoltarea copiilor. Mesajul integral, în esență „Astăzi, de 1 Iunie, celebrăm copilăria, bucuria sinceră şi speranţa pe care fiecare copil o aduce în vieţile noastre. Copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele.” „La mulţi ani tuturor copiilor!” [...]
USR propune obligarea universităților de stat să rezerve minimum 5 locuri bugetate pentru absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES) , o schimbare cu impact de reglementare asupra modului în care se alocă cifra de școlarizare , potrivit Economica . Măsura ar urma să se aplice în cadrul cifrei de școlarizare aprobate și este prezentată de inițiatori ca un „instrument normativ clar și predictibil” pentru acces echitabil la învățământul superior al persoanelor cu CES. Ce prevede concret propunerea Conform comunicatului citat, instituțiile de învățământ superior de stat ar urma să: aloce minimum 5 locuri bugetate pentru absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES) ; includă aceste locuri în cadrul cifrei de școlarizare aprobate . De ce contează: efecte așteptate asupra participării și incluziunii USR susține că măsura ar putea crește participarea absolvenților cu CES în învățământul superior și ar reduce riscul de excluziune educațională și socială. În argumentația din comunicat, inițiatorii leagă accesul la facultate de o integrare mai bună pe piața muncii și de reducerea dependenței de asistență socială pe termen mediu și lung. Senatoarea USR Adelina Dobra afirmă că nevoia de sprijin a tinerilor cu CES nu dispare după bacalaureat: „Tinerii cu cerinţe educaţionale speciale rămân tineri cu cerinţe educaţionale speciale şi după obţinerea diplomei de bacalaureat. Nevoia lor de sprijin nu dispare în momentul în care bat la uşa universităţilor cu speranţa unui viitor mai bun. Datoria noastră este să le facem loc, să le asigurăm continuitatea parcursului educaţional şi să le oferim şansa unei incluziuni reale în societate.” Argumentul de obligație a statului și „continuitatea” între liceu și facultate Senatorul USR Cătălin Mîndru, unul dintre inițiatori, susține că accesul tinerilor cu CES la învățământul superior este și o obligație asumată de România prin tratate internaționale. El descrie inițiativa ca o corecție a unei „lipse de continuitate” între liceu și facultate: „Propunerea legislativă repară o nedreptate tăcută din sistemul de educaţie românesc, respectiv lipsa continuităţii pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale între liceu şi facultate.” [...]
„Învălmășeală” descrie atât aglomerația dezordonată, cât și confuzia. În selecția „ Cuvântul zilei ” de sâmbătă, 30 mai 2026, Dexonline propune un termen util în educație și comunicare, pentru că acoperă, cu aceeași rădăcină, situații concrete (mulțimi, lucruri îngrămădite) și stări abstracte (zăpăceală, neorânduială). Potrivit definiției din dicționar, „învălmășeală” înseamnă, în primul rând, „îngrămădire dezordonată de lucruri sau de ființe”, asociată cu „forfoteala unei mulțimi” și „neorânduială”. Prin extensie, termenul poate desemna „zgomot mare, zarvă”, iar în sens figurat se referă la „confuzie, zăpăceală”. Un al doilea sens indicat este cel de „luptă, încăierare”, sinonim cu „învălmășag”, ceea ce arată că termenul poate descrie nu doar dezordinea pasivă, ci și o situație tensionată, cu interacțiuni fizice. Cum se folosește corect, în contexte educaționale În practică, cuvântul e relevant pentru a diferenția între: dezordine și aglomerație (o mulțime care se îngrămădește, obiecte amestecate); zgomot și zarvă (o situație în care nivelul sonor devine dominant); confuzie (o „învălmășeală” de idei, informații sau mesaje); încăierare (când dezordinea escaladează într-un conflict). Din punct de vedere al formării, Dexonline notează că termenul provine din „învălmăși” + sufixul „-eală”, ceea ce îl plasează în familia de substantive care denumesc acțiuni sau stări. Într-un registru educațional, „învălmășeală” funcționează ca un instrument de precizie: poate descrie atât o situație observabilă (aglomerarea), cât și efectul ei asupra înțelegerii (confuzia), fără a recurge la formulări vagi. [...]
