Știri
Știri din categoria Educație
Polonia pregătește o interdicție a telefoanelor în școli pentru elevii sub 16 ani, cu aplicare de la 1 septembrie, o schimbare de reglementare care ar obliga unitățile de învățământ să își adapteze rapid regulamentele și logistica internă, potrivit Mediafax.
Măsura este inclusă într-un proiect de lege care ar viza elevii cu vârste între 7 și 15 ani și ar interzice folosirea telefoanelor mobile în incinta școlilor, inclusiv în pauze. În același timp, proiectul ar oferi școlilor o bază legală pentru a crea spații de depozitare a telefoanelor, conform Reuters, citată de Mediafax.
Premierul Donald Tusk a justificat inițiativa prin nevoia unui „instrument” pentru părinți și profesori și prin riscurile asociate dependenței de platforme și jocuri.
„Propunem interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școlile primare în timpul orelor și al pauzelor… Suntem convinși că părinții și profesorii ar trebui să dispună de un astfel de instrument”, a declarat Tusk.
Dincolo de interdicția propriu-zisă, proiectul introduce explicit posibilitatea organizării de spații pentru depozitarea telefoanelor, ceea ce mută discuția din zona de recomandări în cea de implementare practică la nivelul fiecărei școli.
În forma prezentată în articol, efectele concrete ar include:
În paralel, Polonia intenționează să înăsprească verificarea vârstei pentru accesul la pornografie: un proiect separat, propus de ministrul pentru digitalizare, ar introduce obligații noi pentru site-urile cu conținut pornografic, pentru a limita accesul copiilor.
Tot în zona restricțiilor digitale, în februarie ministrul Educației, Barbara Nowacka, a prezentat planuri privind interzicerea folosirii rețelelor sociale de către copiii sub 15 ani, ceea ce, potrivit materialului, ar putea deschide un conflict cu marile companii americane de tehnologie.
Materialul notează că unele companii de tehnologie susțin că accentul ar trebui pus pe modul de utilizare a dispozitivelor, nu pe interdicții totale, invocând existența controalelor parentale și beneficiile smartphone-urilor pentru învățare, comunicare și siguranță.
În același timp, sunt menționate exemple de țări precum Olanda, Coreea de Sud și Italia, care au interzis smartphone-urile în școli, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul asupra concentrării și comportamentului.
Recomandate
Polonia și Ungaria riscă să rămână blocate în modele economice cu randament în scădere dacă nu își refac rapid sistemele de educație și formare , într-un context în care automatizarea și inteligența artificială accelerează schimbarea cererii de competențe, potrivit Ziarul Financiar . În analiza citată, miza este una economică: avantajele care au susținut creșterea în Europa Centrală și de Est – costuri mai mici cu forța de muncă și rolul de subcontractor pentru Vest – se erodează, iar concurența regională se intensifică. Țările care își adaptează mai repede modelul de creștere pot câștiga „startul” în următoarea etapă de dezvoltare. De ce educația devine „prima schimbare” în noul model de creștere Pe fondul extinderii automatizării, vechile modele de creștere ale României, Poloniei și Ungariei „se învechesc rapid” și trebuie înlocuite, iar tranziția către o economie bazată pe cunoaștere depinde de forța de muncă înalt calificată. În acest cadru, educația este prezentată ca infrastructură economică: baza pentru competențe relevante „pentru vremurile în care trăiesc” și pentru urcarea pe lanțul valoric. Eric Maskin , laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor la Harvard, avertizează că schimbarea de direcție ar trebui făcută treptat, pentru a evita șocuri prea puternice, dar cu o țintă explicită: o forță de muncă mai calificată. Ce ar trebui să finanțeze statul: școală și recalificare Maskin indică două direcții de intervenție publică, ambele cu implicații bugetare și de politici publice: finanțarea educației de înaltă calitate , atât la nivel secundar, cât și superior, argumentul fiind că studenții nu au, de regulă, resursele necesare pentru a-și plăti singuri educația; formarea și recalificarea profesională , pe fondul dispariției unor ocupații, mai ales a celor cu calificare mai redusă, sub presiunea inteligenței artificiale. Ideea centrală este că șomajul nu este inevitabil dacă există acces la reconversie, însă aceasta cere investiții guvernamentale „semnificative”. Polonia: succesul poate deveni capcană fără trecerea la mărci proprii și management nou Polonia este descrisă ca o economie care a crescut „sub umbrela Germaniei” și care joacă acum „în altă ligă”, ajungând la o economie de „1.000 de miliarde de dolari”. Tocmai această performanță poate deveni o capcană dacă modelul bazat pe forță de muncă ieftină și subcontractare intră în declin ireversibil, notează publicația poloneză de business Rzeczpospolita, citată de ZF. Pentru a-și păstra poziția, companiile poloneze sunt împinse să treacă de la „operaționalizare pură și simplă” la operațiuni la scară largă, prin: construirea de mărci proprii puternice ; avansarea „cât mai sus” pe lanțul global al marjelor; gestionarea unui test succesoral : transferul de la generația de antreprenori ai tranziției către manageri tineri, educați în universități occidentale, pregătiți pentru competiția globală și revoluția tehnologică. Separat, o serie de antreprenori polonezi indică energia drept condiție majoră pentru competitivitatea industrială și cer reevaluarea politicilor privind costurile energiei pentru companii și securitatea accesului la tehnologie și componente. Ungaria: modelul „fabricilor de asamblare” se lovește de lipsa de competențe În Ungaria, modelul economic al „fabricilor de asamblare” a devenit depășit, fiind limitat în principal de lipsa forței de muncă suficient calificate , apreciază Sándor Zakor, șeful companiei de recrutare Prohuman Group . Acesta consideră neglijarea educației și a formării profesionale a adulților drept „cea mai mare greșeală a ultimilor 16 ani” și susține că sistemul școlar de tip prusac – descris ca inflexibil, bazat pe disciplină ierarhică și memorare mecanică, nu pe competențe – nu ar trebui „reparat”, ci înlocuit, inclusiv prin închiderea a o mie de școli. Ce urmează, în termeni economici Mesajul comun pentru Polonia și Ungaria este că tranziția către un model bazat pe competențe superioare nu mai este opțională: pe măsură ce salariile cresc și capitalul care caută producție ieftină se poate reloca, avantajul competitiv se mută către țările care pot furniza rapid oameni calificați și pot susține companii capabile să urce în lanțul valoric. În această logică, educația și recalificarea devin nu doar politici sociale, ci condiții de creștere economică. [...]
Admiterea 2026 la agricultură se extinde dincolo de „agronomie”, cu trasee spre utilaje, automatizare și economie , într-o ofertă care acoperă 25 de instituții și programe conexe, potrivit Agronet . Miza pentru candidați este una practică: specializările propuse leagă tot mai mult pregătirea universitară de nevoi economice permanente (producția de hrană, administrarea terenurilor, procesare) și de tehnologii deja folosite în ferme. Publicația argumentează că alegerea nu mai este între „tehnologie” și „agricultură”, pe fondul accelerării automatizării în zona digitală. În agricultură, inteligența artificială este aplicată unor procese fizice și biologice – de la recunoașterea plantelor și analiza culturilor până la ghidarea utilajelor, planificarea traseelor și localizarea buruienilor – ceea ce mută cererea de competențe spre supraveghere, diagnoză, întreținere și interpretarea datelor. Trasee de studiu: de la câmp la inginerie și management Ghidul trece în revistă mai multe direcții, în funcție de profilul candidatului: Agricultură/Agronomie : gestionarea culturilor, protecția plantelor, fertilizare, administrarea solului și organizarea exploatațiilor, cu utilizare de hărți digitale, stații meteo, ghidare prin satelit și senzori de sol. Mecanică, utilaje și automatizare : specializări de tip „Mașini și instalații pentru agricultură și industria alimentară” sau „Exploatarea mașinilor și instalațiilor…”, apropiate de inginerie mecanică, mecatronică și automatizare, cu accent pe proiectare, exploatare, întreținere și integrarea echipamentelor în ferme și procesare. Drone, roboți și inteligență artificială : agricultura de precizie, inclusiv echipamente autonome; Agronet dă ca exemplu robotul Weedr, care folosește recunoaștere vizuală pentru a diferenția cultura de buruieni și a interveni cu laser doar asupra plantelor nedorite. Afaceri și economie : programe de economie agroalimentară și a mediului, orientate spre management, comerț, finanțări, dezvoltare rurală și analiza piețelor. Unde apar locuri și ce trebuie verificat înainte de înscriere Pe segmentul de utilaje agricole , Agronet indică pentru anul universitar 2026–2027 șapte trasee active , cu capacități maxime oficiale, la: POLITEHNICA București – 70 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 60 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (centrul din Brăila) – 60 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași – 75 USAMV Cluj-Napoca – 50 Universitatea de Științele Vieții din Iași – 75 (forma obișnuită) și 50 (forma duală) Universitatea de Științele Vieții din Timișoara – 50 Publicația avertizează că „capacitatea maximă de școlarizare” nu este același lucru cu numărul de locuri la buget sau cu taxă , iar repartizarea concretă trebuie verificată pe paginile de admitere ale universităților. În cazul formei duale (menționată la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași), candidații sunt sfătuiți să verifice numărul contractelor, firmele partenere și condițiile aplicabile. Pe zona de economie, ghidul notează că Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului (ASE) a anunțat pentru admiterea 2026 370 de locuri , dintre care 205 finanțate de la buget , și taxă anuală de 6.500 de lei , iar prima sesiune de înscrieri s-a încheiat la 17 iulie 2026 . Ce urmează pentru candidați Pentru cei care iau decizia în ultima parte a verii, concluzia practică a ghidului este că alegerea trebuie făcută pe traseu profesional , nu pe eticheta generică „agricultură”, iar pașii imediat următori sunt verificarea locurilor rămase, a sesiunilor ulterioare și a condițiilor specifice fiecărei instituții (buget/taxă, admitere, practică și, unde există, parteneriate pentru învățământ dual). [...]
„Lapicid” readuce în atenție o meserie de nișă, legată de patrimoniu și de piața lucrărilor în piatră , într-un moment în care inscripțiile și ornamentațiile gravate rămân o componentă practică atât pentru construcții, cât și pentru monumente și lucrări comemorative, potrivit DEX Online . În definiția din dicționar, „lapicid” este un substantiv masculin (marcat ca termen livresc) și înseamnă „lucrător specializat în gravarea în piatră a inscripțiilor și a ornamentațiilor”. Etimologia indicată este din franceză („lapicide”). Ce înseamnă, concret, „lapicid” Termenul descrie o specializare distinctă în zona prelucrării pietrei, concentrată pe partea de finisaj cu valoare funcțională și estetică: gravarea de texte (inscripții); realizarea de elemente decorative (ornamentații) direct în piatră. Prin natura activității, meseria se intersectează cu lucrări unde precizia și durabilitatea contează: plăci comemorative, elemente arhitecturale, marcaje și alte inscripționări permanente. De ce contează în educație și formare Dincolo de definiția de dicționar, „lapicid” e un exemplu de vocabular care trimite la competențe tehnice rare și la o zonă de meșteșug specializat. Pentru elevi și studenți, termenul funcționează ca punct de plecare pentru a înțelege diferența dintre ocupații apropiate (de pildă, „lucrător în piatră” în sens larg) și specializări înguste, cu rol clar în lanțul de execuție al unei lucrări. DEX Online nu oferă, în pagina citată, alte detalii despre cererea din piață, niveluri de calificare sau trasee educaționale asociate acestei ocupații. [...]
Universitatea Politehnica din București își propune să ajungă la vânzarea de drone și tehnologii asociate , mizând pe cercetare aplicată și pe investiții private în laboratoare, potrivit G4Media . Rectorul Mihnea Costoiu a declarat, la deschiderea unui nou laborator dedicat vehiculelor fără pilot, că instituția se așteaptă „nu peste mult timp” să vândă drone, în zona de sisteme „dual-use” (cu utilizare atât militară, cât și civilă). Costoiu a spus că o parte importantă din activitățile universității în acest domeniu sunt în „zona protejată” și nu pot fi făcute publice, însă a indicat că proiectele vizează atât designul, cât și producția de componente. Accentul ar fi pe „componentele și senzoristica de pe drone”, nu pe drona ca produs final, pe care rectorul o consideră pe cale să devină „banală”. „Vorbim atât despre designul, cât și despre producția de drone, dar nu drona în sine este importantă (...), ci componentele și senzoristica de pe drone.” Ce tehnologii spune universitatea că dezvoltă Rectorul a enumerat mai multe direcții de lucru realizate împreună cu parteneri, de la detecție la contramăsuri, inclusiv cu utilizarea inteligenței artificiale (IA): elemente de detecție și analize acustice; sisteme de detecție și clasificare bazate pe inteligență artificială; identificarea, clasificarea și analiza „inteligentă” a amenințărilor; sisteme de bruiaj și contramăsuri antidronă, inclusiv folosind dronele. Pe lângă dezvoltare, universitatea vizează și zona de pregătire a operatorilor, inclusiv pentru utilizări civile, nu doar pentru apărare. Laborator nou, parteneriat cu o companie privată de apărare În cadrul Politehnicii din București a fost lansat joi BlueSpace Drones Engineering Lab, în parteneriat cu BlueSpace Technology , companie privată românească din industria de apărare. Laboratorul este dedicat cercetării aplicate și dezvoltării de tehnologii avansate pentru drone și sisteme antidronă. La eveniment, CEO-ul și fondatorul companiei, Constantin Pintilie, a declarat că este „o întoarcere acasă”, fiind absolvent de Electronică la Politehnică. Investiții private și extinderea infrastructurii de cercetare Costoiu a afirmat că acesta este al 12-lea laborator nou lansat de universitate în acest an, după ce anul trecut ar fi fost lansate 34, iar numărul total ar fi ajuns la „sute”. Tot el a spus că, anul trecut, companiile private au investit direct 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) în astfel de spații din cadrul Universității Politehnice. Rectorul a mai susținut că universitatea livrează deja pentru spațiul NATO produse și servicii în domeniul dronelor, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. [...]
Orange Romania își extinde „conducta” de talente pentru 5G/6G și securitate cibernetică prin Orange Educational Program , un parteneriat universitate–industrie început în 1998, care în anul universitar 2025–2026 a inclus burse, proiecte de cercetare și stagii de practică în mai multe centre universitare, potrivit Orange . Miza economică și operațională: formarea timpurie a specialiștilor care pot proiecta și opera infrastructura digitală, într-o piață în care competențele pe 5G, viitoare rețele 6G, inteligență artificială și securitate cibernetică devin critice. Ce a însemnat anul universitar 2025–2026 În acest an universitar, programul a continuat colaborările cu universități din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, implicând studenți de la licență până la doctorat și postdoctorat. Datele raportate pentru 2025–2026 includ: 23 de studenți selectați pentru burse și proiecte de cercetare, dintre care 14 au primit burse Orange ; peste 80 de studenți în stagii de practică în cadrul Orange Romania și în proiecte asociate, inclusiv în laboratorul 5G și în competiția de securitate cibernetică UNbreakable; proiecte de licență, masterat și doctorat pe teme precum comunicații mobile, inteligență artificială și securitate cibernetică, coordonate împreună cu specialiștii companiei. Pe lângă activitatea de laborator, experții Orange au susținut cursuri și prelegeri despre cercetarea în 6G și „Mobile Data Analytics” (analiza datelor din rețele mobile), iar compania a fost partener principal pentru conferințe academice internaționale precum COMM, BlackSeaCom, DAS, ATOMS și ISETC. Tot în 2025–2026, Orange a susținut participarea câștigătoarei Olimpiadei Naționale de Fibră Optică la competiția mondială WorldSkills Shanghai 2026 , extinzând intervenția și către zona preuniversitară. Aproape 30 de ani: indicatori de volum și continuitate De la lansare și până în prezent, Orange indică următoarele rezultate cumulate: peste 1.520 de studenți la cursuri și prelegeri susținute de specialiștii companiei; 721 de studenți în stagii de internship; 223 de studenți cu lucrări de licență realizate cu suportul Orange Romania; 494 de burse acordate. De ce contează pentru piață Mesajul central al programului este reducerea decalajului dintre curricula universitară și cerințele din industrie, prin acces la tehnologii și proiecte „reale” încă din timpul facultății. În contextul accelerării investițiilor și proiectelor în 5G, al pregătirii pentru 6G și al creșterii riscurilor de securitate cibernetică, astfel de parteneriate funcționează ca un mecanism de alimentare a pieței cu competențe aplicate, cu efect direct asupra capacității companiilor de a livra și opera infrastructură digitală. [...]
Un ieșean de 87 de ani a fost primul înscris la admiterea de vară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași , un caz care readuce în discuție cât de deschise sunt universitățile pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru studenți din afara „vârstei tipice” de facultate, potrivit Agrointel . Este vorba despre Viorel Pintilescu, care s-a înscris la Facultatea de Agricultură , specializarea Biologie, la aproape șapte decenii după absolvirea liceului. În material se precizează că a terminat liceul în 1965 și că a lucrat 40 de ani ca depanator la radio și televiziune, după ce a fost militar. Decizia, explică el, ține de interesul constant pentru studiu și de pasiunea pentru biologie, domeniu diferit de activitatea sa profesională anterioară. Declarațiile sunt acordate publicației BZI, citată de Agrointel. „Am decis să mă înscriu la Facultatea de Agricultură, la specializarea Biologie, pentru că îmi place să învăț, am învățat toată viața și asta vreau să fac în continuare.” Diferența de vârstă față de colegi și motivația personală Pintilescu anticipează o diferență de vârstă de aproape 70 de ani față de viitorii colegi, dar spune că nu o vede ca pe un obstacol, dacă există respect reciproc. „Nu cred că este vreodată prea târziu să te apuci de o facultate, trebuie să îți dorești.” În același timp, el afirmă că a rămas singur după decesul soției, iar copiii sunt la casele lor. Spune că nu le-a spus încă despre înscriere, pentru că vrea să le facă o surpriză și crede că îl vor susține. Context: admiterea la universitățile agricole Articolul notează că, în această perioadă, universitățile de științe agricole din toată țara au demarat prima sesiune de admitere. În acest cadru, cazul de la Iași iese în evidență prin profilul candidatului și prin mesajul despre accesul la educație indiferent de vârstă. „Iașul este un focar cultural, nu mi-am dorit să mor prost, mereu poți învăța ceva în plus”, spune viitorul student. [...]
