Știri
Știri din categoria Educație
Un proiect de lege ar putea obliga școlile să gestioneze central telefoanele elevilor pe durata programului, inclusiv în pauze, ceea ce ar însemna proceduri noi și spații dedicate pentru depozitare, potrivit Mobilissimo. Inițiativa vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar și ar extinde restricțiile dincolo de orele de curs, către întreg intervalul în care elevii se află în responsabilitatea unității de învățământ.
Propunerea depusă la Camera Deputaților modifică articolul 106 și introduce interdicția utilizării telefoanelor „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor” pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. În practică, elevii ar putea fi obligați să își lase telefoanele și alte dispozitive electronice în spații special amenajate pe toată durata programului școlar, inclusiv în pauze sau la activități organizate în afara școlii.
Textul prevede două excepții de la interdicție:
În cazul nerespectării regulilor, personalul unității de învățământ ar putea prelua temporar telefoanele, urmând ca acestea să fie returnate ulterior părinților sau elevilor, în funcție de regulamentul intern. Asta mută o parte din „controlul” utilizării telefonului în sarcina școlii, cu implicații directe de organizare și responsabilitate.
Inițiatorii susțin că măsura ar reduce cyberbullying-ul, dependența digitală și distragerea atenției în timpul programului școlar. În expunerea de motive este menționată și extinderea monitorizării audio-video în școli, obligativitatea consilierii psihologice pentru elevii aflați în situații de risc și responsabilitatea părinților de a semnala actele de violență din incinta școlilor.
Psihoterapeutul Domnica Petrovai, citată de Edupedu (menționat în articol), afirmă că accesul la telefon în pauze afectează atât învățarea, cât și relațiile sociale dintre copii, iar pauzele ar trebui să rămână momente de interacțiune, nu de consum de social media. Specialistul vorbește și despre forme de sevraj psihologic la elevii dependenți de telefon.
În sprijinul argumentației sunt invocate și date ale Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit cărora aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu din România ar manifesta simptome asociate dependenței de mediul virtual când nu au acces la telefon în timpul orelor (irascibilitate, lipsa concentrării, vigilență permanentă, abandonarea rapidă a sarcinilor).
Proiectul este în procedură parlamentară, iar termenul-limită indicat pentru dezbatere este 25 mai. Reacțiile din spațiul public sunt împărțite, între susținerea unei interdicții totale și poziția că problema ține mai degrabă de educație digitală și de modul în care tehnologia este folosită, nu de telefon în sine.
Recomandate
Un proiect depus la Camera Deputaților ar extinde interdicția telefoanelor în școli și la pauze , obligând elevii să își lase dispozitivele în spații special amenajate pe toată durata prezenței în unitatea de învățământ, potrivit G4Media . Miza practică este una operațională: școlile ar trebui să organizeze depozitarea și controlul respectării regulilor, inclusiv prin confiscare temporară. Ce se schimbă, concret, față de practica actuală Proiectul vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar, astfel încât utilizarea telefoanelor mobile (și a altor echipamente de comunicații electronice) să fie interzisă „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor școlare”, inclusiv: în pauze; în timpul activităților educaționale organizate în afara unității de învățământ. Interdicția ar urma să se aplice pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Depozitare obligatorie și sancțiuni: ce ar trebui să facă școlile Pe lângă interdicție, proiectul introduce obligativitatea ca dispozitivele să fie depozitate în „spații special amenajate” pe durata prezenței elevilor în școală. În cazul încălcării regulilor, telefoanele ar putea fi confiscate temporar și predate părinților sau elevilor, în funcție de prevederile regulamentului intern al școlii. Excepții prevăzute în proiect Textul citat în material prevede două situații în care utilizarea ar fi permisă: dacă este „în scop educativ”; în „spațiile autorizate explicit” de regulamentul intern al unității de învățământ. Ce urmează Inițiativa este prezentată ca proiect depus la Camera Deputaților. Materialul nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare, astfel că rămâne de văzut dacă și în ce formă va trece de Parlament. [...]
Turcia a retras licența Universității Bilgi, blocându-i practic funcționarea , într-o decizie care arată cum o anchetă penală poate duce la oprirea activității unei instituții private de educație și la relocarea forțată a studenților, potrivit G4Media . Decizia a fost publicată vineri în Gazeta Oficială, după ce universitatea fusese pusă sub sechestru de stat anul trecut, în cadrul unei investigații penale, relatează Reuters, citată de Agerpres. Retragerea licenței obligă instituția să-și suspende activitatea. Universitatea Bilgi din Istanbul a fost înființată în 1996 și a fost cumpărată de Can Holding în 2019. Companiile Can Holding au fost puse sub sechestru de stat anul trecut, într-o investigație pentru spălare de bani, evaziune fiscală și crimă organizată, iar un împuternicit a fost numit să conducă universitatea după instituirea sechestrului. Instituția are circa 22.000 de studenți, dintre care nu mai puțin de 3.400 s-au înregistrat în 2025. Ce se întâmplă cu studenții și rolul „instituției garante” Presa turcă relatează că studenții își vor continua studiile la Universitatea Mimar Sinan de Arte frumoase , descrisă ca instituția garantă a Universității Bilgi. Potrivit informațiilor din articol, o instituție școlară garantă este obligatorie pentru toate universitățile de tip fundație și trebuie să fie o universitate de stat. Semnătura politică a deciziei Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a semnat decizia de revocare a licenței Universității Bilgi, notează Reuters. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori ai universității sau despre un eventual calendar de transfer pentru studenți. [...]
OpenAI își extinde programul „ Education for Countries ” către implementări măsurate și „capabilități suverane” , mizând pe parteneriate cu guvernele pentru a localiza instrumentele de inteligență artificială, a pregăti profesorii și a evalua impactul în clase, potrivit OpenAI . Programul, lansat la Davos „la începutul acestui an”, este construit pe ideea că adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație nu poate rămâne la nivel de acces la instrumente, ci are nevoie de cercetare la scară mare, condusă de guverne, și de dovezi privind efectele asupra învățării. OpenAI indică o tranziție către o „nouă eră” a inteligenței artificiale agentice (sisteme care pot executa sarcini în mod autonom, în anumite limite), pe fondul utilizării ChatGPT de „peste 900 de milioane” de persoane săptămânal și a Codex de „peste 4 milioane”. Ce se schimbă în „următoarea fază”: localizare, măsurare, pregătirea profesorilor OpenAI spune că următoarea etapă pune accent pe trei direcții operaționale, care ar trebui să facă diferența între proiecte-pilot și implementări la nivel de sistem: implementare ghidată de cercetare , folosind „ OpenAI’s Learning Outcomes Measurement Suite ” (un set de instrumente pentru măsurarea rezultatelor de învățare) pentru a înțelege impactul asupra elevilor și a adapta tehnologia; instrumente localizate pentru învățare , cu acces „la nivel de sistem” la versiuni „securizate, conforme și private” de ChatGPT, Codex și platforma API a OpenAI, adaptate predării; formare și sprijin pentru profesori , prin alfabetizare AI, dezvoltare profesională și certificări. În prima cohortă sunt menționate: Estonia, Grecia, Italia (CRUI), Slovacia, Trinidad & Tobago, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și Iordania. Semnale de impact raportate în țările din prima cohortă OpenAI oferă câteva exemple de rezultate și indicatori din implementările aflate în derulare: Estonia : o implementare națională „ChatGPT Edu” ajunge la „peste 20.000 de elevi și 4.600 de profesori”. Următoarea fază include colaborări cu AI Leap, Universitatea din Tartu și Stanford pentru a studia efectele în clase reale, cu angajamentul de a publica rezultatele. Este menționat și un hackathon „Presidential Codex Hackathon” cu „peste 150 de participanți” și „aproximativ 30” de echipe mentorate. „Credem că următoarea generație de AI — inclusiv agenți și instrumente precum Codex — poate sprijini o învățare mai personalizată și mai proactivă, întărind în același timp gândirea critică, învățarea independentă și rolul profesorilor.” Iordania : „peste 1 milion de elevi” și „peste 100.000 de profesori” au folosit asistentul educațional AI „Siraj”, în cadrul unei inițiative naționale mai ample. Grecia : acceleratorul „OpenAI for Greece AI Startup Accelerator” a selectat „21” de start-up-uri din „240” de aplicații, cu obiectivul de a susține fondatori locali și formarea de companii. Kazahstan : o implementare națională „ChatGPT Edu” în „toate cele 20 de regiuni” a dus la „peste 84.000” de cadre didactice care au finalizat training de pregătire; „9 din 10” dintre cei chestionați au spus că este util pentru muncă. „44.000” de educatori activi au trimis „1,5 milioane” de solicitări („prompts”) în prima lună. Slovacia : rezultate timpurii dintr-un sondaj universitar arată că „peste 9 din 10” educatori raportează productivitate mai mare, economisind „aproximativ 5 ore pe săptămână”. Un exemplu operațional: o echipă din Ministerul Educației a folosit „Workspace Agents” pentru a redacta standarde profesionale revizuite, reducând „luni de muncă” la „câteva ore”. Singapore intră în program, cu accent pe utilizări în școli și formare practică OpenAI anunță că Singapore se alătură „Education for Countries” , indicând că „aproximativ 43%” din utilizarea ChatGPT de către tinerii de 18–24 de ani este legată de învățare și educație. Colaborarea este descrisă ca fiind derulată „prin OpenAI for Singapore”, împreună cu Ministerul Educației (MOE) și GovTech, inclusiv pentru cazuri de utilizare precum învățarea limbilor materne mai interactiv. Pe partea de pregătire, OpenAI menționează ateliere și sesiuni practice, un capitol local al „OpenAI Academy” și hackathoane „Codex for Teachers”, cu o abordare „condusă de profesori” și construită pe baze „responsabile” și „echitabile”. Ce urmează: „OpenAI Luminaries” și o nouă cohortă de țări OpenAI spune că va lansa „în curând” prima fază a OpenAI Luminaries , un nou traseu de implicare a educatorilor axat pe co-proiectare cu profesorii, resurse practice pentru clasă și exemple „conduse de profesori” între țări. Compania afirmă că selectează activ parteneri de țară pentru următoarea cohortă , care ar urma să fie anunțată „mai târziu în acest an”, și invită guvernele interesate să aplice prin pagina de contact indicată în material. [...]
Google susține că Gemini poate crește performanța la matematică și reduce masiv munca administrativă a profesorilor , potrivit rezultatelor a două studii de impact prezentate pe Google Blog . Miza pentru școli și sisteme educaționale este una operațională: dacă efectele se confirmă la scară, instrumentele de inteligență artificială ar putea muta timp și resurse din sarcini repetitive către predare și sprijin individual pentru elevi. Studiu în Sierra Leone: progres măsurat prin testare externă Google descrie un studiu de opt săptămâni, de tip experiment randomizat controlat (RCT – metodă de evaluare în care participanții sunt împărțiți aleatoriu în grupuri), derulat în Sierra Leone pentru a evalua efectul modelelor Gemini asupra rezultatelor elevilor. Au fost incluse 48 de clase de matematică , cu aproape 1.800 de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a. Elevii au fost repartizați fie să folosească un instrument numit Guided Learning , fie să continue activitatea obișnuită la clasă. Rezultatul raportat: elevii care au folosit instrumentul au obținut o creștere de +0,26 deviații standard la evaluări „validate extern”, echivalată de Google cu aprox. 1,2–1,7 ani de progres tipic de învățare în țări cu venituri mici și medii. Publicația notează și nivelul de utilizare: 69% dintre elevii din grupul Guided Learning au atins pragul „intenționat” de 12 ore , iar media raportată a fost de 15 ore de utilizare. Pentru cei care au atins nivelul recomandat, câștigul ar fi fost mai mare, de +0,38 deviații standard , ceea ce Google descrie ca o mutare a elevului „mediu” din mijlocul clasei în treimea superioară. În material sunt incluse și declarații atribuite profesorilor din grupuri de discuție (ușor editate, potrivit notei editoriale). Una dintre ele: „Cei mai mulți dintre copiii noștri spun de obicei că matematica este dificilă. Dar odată cu introducerea Gemini, cei mai mulți elevi iubesc acum matematica, pentru că aplicația îi învață pas cu pas.” Studiu în Italia: personalizare a lecțiilor și timp câștigat pentru mentorat Al doilea studiu, prezentat ca fiind realizat în nordul Italiei, a vizat utilizarea Gemini for Education în rețeaua de școli Don Bosco, pe baza de chestionare, grupuri de discuție și peste 560 de activități didactice detaliate , cu 700 de educatori și 9.000 de elevi (de la ciclul primar până la învățământ secundar superior și formare profesională). Concluziile raportate de Google se concentrează pe eficiența profesorilor: profesorii ar fi reușit să își personalizeze materialele, folosind instrumentul pentru creare de conținut și „scaffolding” (sprijin etapizat pentru învățare); cadrele didactice au indicat că 80–99% dintre elevii din fiecare clasă au stăpânit competențele planificate ale lecției; profesorii au raportat o reducere cu 70% a timpului alocat sarcinilor administrative, timp pe care susțin că l-au redirecționat către mentorat individual, sprijin motivațional și emoțional. Ce urmează: programe de formare pentru „alfabetizare AI” în India și în statele Uniunii Africane Pe lângă rezultate, Google anunță inițiative de instruire pentru profesori și personal academic, pe fondul ideii că adoptarea acestor instrumente poate fi dificilă fără formare. Direcțiile menționate: extinderea Google AI Educator Series în India , în colaborare cu guvernele din Maharashtra, Chhattisgarh și Assam, cu Teritoriul Uniunii Ladakh și cu Punjab School Education Board; programul ar urma să fie localizat în șase limbi în primul an (Assamese, Hindi, Marathi, Telugu, Odia și Punjabi), pornind cu proiecte-pilot în anumite state; parteneriat cu Comisia Uniunii Africane , pentru susținerea alfabetizării AI în toate cele 55 de state membre , cu un start prin aducerea Gemini for Education și NotebookLM către studenți și cadre universitare în instituții precum Kwame Nkrumah University of Science and Technology, University of Ghana și Universities South Africa, plus ghiduri de instruire și integrare fără costuri pentru administratori și profesori. Google afirmă că, în lunile următoare, va continua să își extindă cercetarea și programele de formare la nivel global, folosind observații din clasă pentru a ajusta produsele dedicate educației. Materialul nu oferă însă detalii despre costuri, condiții comerciale sau un calendar complet de extindere în afara proiectelor menționate. [...]
Definiția „disforiei” pune în prim-plan o problemă de sănătate cu efecte directe asupra funcționării la școală și la muncă , potrivit DEX Online , care descrie termenul ca o tulburare a dispoziției manifestată printr-o stare „(penibilă) de tristețe și frică”, uneori însoțită de iritabilitate extremă și agresivitate. În forma prezentată de dicționar, „disforie” este un termen medical (marcat „Med.”) și se referă la o modificare negativă a dispoziției, nu la o simplă „zi proastă”. În practică, o astfel de stare poate afecta concentrarea, relațiile cu colegii și capacitatea de a lua decizii, cu impact imediat asupra performanței în contexte educaționale și profesionale. „Tulburare a dispoziției (3) manifestată printr-o stare (penibilă) de tristețe și frică, însoțită uneori de iritabilitate extremă și de agresivitate.” Ce înseamnă, pe scurt, pentru educație și mediul de lucru Din definiția DEX Online rezultă câteva elemente-cheie care contează în școli, universități și organizații: tristețe și frică : pot reduce participarea, inițiativa și disponibilitatea de a colabora; iritabilitate extremă : poate amplifica tensiunile în colective și poate duce la conflicte; agresivitate (uneori) : ridică probleme de siguranță și necesită intervenții adecvate, în limitele competențelor instituției. DEX Online notează și originea cuvântului: provine din franceză („dysphorie”). [...]
În școală și în scris, „mordace” e un exemplu util de adjectiv rar care comprimă o idee într-un singur cuvânt : ceva „mușcător”, de regulă ca ton sau replică, nu la propriu. Potrivit Dex Online , „mordace” este un adjectiv invariabil, marcat ca livresc (folosit mai ales în registru elevat), cu sensul „mușcător (2)”, provenit din latinescul „mordacis”. În practică, valoarea educativă a termenului vine din trei detalii pe care elevii le confundă frecvent: este adjectiv , este invariabil (nu își schimbă forma după gen sau număr) și are o utilizare mai degrabă stilistică decât descriptivă. Cu alte cuvinte, „mordace” se potrivește mai bine într-o analiză literară sau într-un comentariu despre discurs decât într-o conversație obișnuită. Ce înseamnă și cum se folosește corect Dex Online dă definiția: „MORDACE adj. invar. (Livr.) Mușcător (2).” În româna curentă, „mușcător” poate descrie un mod de a vorbi sau de a scrie care „înțeapă”, ironizează sau atacă. Exemple de utilizare în context educațional (formulate pe baza sensului din dicționar): „Un comentariu mordace la adresa personajului.” „O replică mordace, cu tentă ironică.” „Un stil mordace, care critică fără menajamente.” De ce contează în educație: „invariabil” și registru livresc Pentru exercițiile de gramatică și vocabular, „mordace” e un caz bun de reținut deoarece: este invariabil : rămâne „mordace” indiferent dacă te referi la „o observație”, „un ton” sau „niște remarci”; este livresc : apare mai ales în texte literare, eseuri, critică, presă culturală, nu în limbajul de zi cu zi; are o origine latină („mordacis”), utilă ca punct de plecare pentru discuții despre etimologie și familii de cuvinte. În arhiva „cuvântului zilei”, Dex Online indică și termenii asociați datei de 12 mai din alți ani: „baricadă” (2025), „rapsodie” (2024), „obloji” (2023), „cuirasier” (2022) și „armilar” (2021), fiecare cu o scurtă contextualizare istorică sau culturală în pagina dedicată. [...]
